REVISTA PRESEI 16.05.2018

• ADEVARUL

• Imperiul Otoman se întoarce în Balcani

În timp ce Uniunea Europeană este îngrijorată din cauză că Moscova încearcă să-şi sporească influenţa în zona balcanică, Ankara îşi construieşte din ce în ce mai multe pârghii în acest spaţiu.

La un secol după ce otomanii au pierdut Balcanii, urmaşii fostului imperiu îşi fac loc în această zonă, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană, care încearcă să câştige influenţă în acest spaţiu, nu va avea de furcă numai cu Rusia, ci şi cu ambiţiile în creştere ale Turciei. Interesul Bruxelles-ului pentru Balcani a crescut în ultima perioadă. Iar joi, liderii UE se vor întâlni cu omologii lor din şase ţări din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia - în capitala Bulgariei, Sofia. Este primul summit de acest tip începând din 2003. Cu această ocazie, UE va reafirma că uşa blocului comunitar va rămâne deschisă pentru această regiune, în timp ce liderii din Balcani se vor angaja, cel mai probabil, să implementeze reformele necesare pentru ca ţările lor să adere într-o bună zi la Uniunea Europeană. Reorientarea Bruxelles-ului spre zona de sud a Europei a fost determinată în mare măsură de temerile legate de rolul jucat de Moscova în această regiune, pornind de la livrarea de avioane de luptă Serbiei şi până la o presupusă implicare într-o tentativă de lovitură de stat în Muntenegru, notează Politico.eu într-o amplă analiză pe această temă.

• BANCHERUL

• BNR semnaleaza ca politica monetara trebuie sa devina tot mai restrictiva, pentru combaterea inflatiei, in ciuda temperarii cresterii economice

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a indicat in minuta sedintei din 9 mai, cand a decis a treia majorare din acest an a dobanzii de referinta, la 2,5%, ca politica monetara va deveni tot mai restrictiva pe parcursul acestui an, dar si in 2019, din cauza majorarii inflatiei si a supraincalzirii economiei, care creste peste potential, in ciuda temperarii avansului PIB-ului chiar din primul trimestru al acestui an.

In minuta din 9 mai, BNR arata ca "pe parcursul acestui an condiţiile monetare îşi vor atenua sensibil caracterul acomodativ şi că spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive..."

Comparativ, in minuta sedintei din 7 februarie s-a indicat "o atenuare treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, anticipate a deveni cvasi-neutre în 2019..."

Asadar, "caracterul acomodativ al conditiilor monetare", care in jargonul BNR inseamna un nivel redus al dobanzilor interbancare si a dobanzii de referinta, vor avea acum o "atenuare sensibila", fata de o "atenuare treptata", iar in 2019 vor deveni "marginal restrictive", nu doar "cvasi-neutre".

Cu alte cuvinte, BNR semnaleaza ca dobanzile ar putea creste mai mult decat se credea pana acum.

Analistul ING, Ciprian Dascalu, considera ca mesajul BNR este ca va opera mai multe majorari de dobanda, dar cu o frecventa mai mica.

BNR mai are patru sedinte de politica monetara in acest an (in 4 iulie, 6 august, 3 octombrie si 6 noiembrie), iar ING prognozase anterior o noua majorare a ratei de dobanda abia la finalul anului, insa acum nu exclude ca o decizie sa fie luata chiar in sedinta din august.

• COTIDIANUL

• Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, carioci colorate, vise şi Fata Morgana

Acum câţiva ani, fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, venea la tablă şi ne desena el frumos autostrăzile din România. Mai ţineţi minte cât de frumos arăta harta României? Autostrăzi, coridoare, drumuri expres, centuri. Fiecare frumos colorată în altă culoare...Culori colorate... De atunci au trecut 4 ani şi nu că am deschis vreun drum nou ci am închis autostrăzi.

Iar acum povestea riscă să se repete la Cluj. Doar că am evoluat. Nu mai e vorba de carioci ci de măiestrie PC, Autocad mai exact.

Prin primăvara lui 2012 Alin Tişe zâmbea seducător clujenilor în panouri electorale şi le arăta unde va fi locaţia viitorului Spital regional de Urgenţă: în Floreşti. PDL şi PSD îşi zâmbeau seducător şi se încruntau la PNL. Acum PDL e PNL, de fapt PNL a devenit PDL, iar PSD e duşmanul de clasă. Dincolo de acestea însă, Fata Morgana varianta someşană rânjeşte. Până acum a rânjit la CMID, La Tetarom, la Spitalul Monobloc. CMID se tot face de azi mâine 10 ani, Tetarom se face cu spor dar nu se finalizează pentru că vine dealul peste el, iar Spitalul monobloc îşi schimbă locaţia mai ceva ca barza călătoare: acum e pe Cireşilor, acum în tetarom, acum pe Turzii....indiferent de motive (că a dispărut dealul, că firmele PSD au furat banii, că legile sunt idioate şi permit executanţilor să îşi bată joc de beneficiari, că insolvenţa permite tunuri de zile mari) cele trei obiective amintite anterior sunt un eşec major. Iar acum Spitalul regional de Urgenţă Cluj riscă să devină tot un eşec lamentabil. Concret, până acum terenul s-a transferat de la MAPN la Primăria Floreşti şi apoi la Consiliul Judeţean şi de acolo la Ministerul Sănătăţii. Şi Primăria Floreşti a dat autorizaţia de demolare a unei cocioabe. Şi aceeaşi primărie Floreşti a eliberat un certificat de Urbanism. Atât. PUZ (Planul Urbanistic Zonal) e la ani lumină.

• CURENTUL

• Guvernul strânge şi mai tare şurubul în Sănătate: după banii imputaţi medicilor pentru medicamentele prescrise în afara protocoalelor MS, pacienţii spun adio şi investigaţiilor performante gratuite

În Ministerul Sănătăţii, în subordinea ministrului funcţionează zeci de comisii de specialitate care au printre atribuţii elaborarea protocoalelor standardizate la nivel naţional sau adaptarea conţinutului protocoalelor internaţionale în domeniu, pe care le supun aprobării ministrului Sănătăţii, conform Ordinului 1202/2017. Aceste protocoale sunt adoptate prin ordin comun de ministrul Sănătăţii şi preşedintele CNAS şi sunt publicate în Monitorul oficial. Problema principală care apare este că dacă de exemplu se stabileşte internaţional că paracetamolul nu se mai recomandă în cazul răcelii şi se va administra doar pentru durerea de cap (exemplu empiric), un medic român care e la curent cu toate descoperirile colegilor străini, nu va putea să le aplice bolnavilor români atât timp cât protocoalele sunt elaborate local şi nu sunt adaptate cele internaţionale. În plus, CNAS schimbă uneori peste noapte aceste protocoale iar medicii care îndrăznsc să nu citească zilnic Monitorul oficial sunt puşi să dea banii înapoi pentru că până azi puteai să prescrii ceva, de mâine nu mai poţi. Scrie în Monitorul oficial! Cel mai cunoscut caz e cel de anul trecut de la Mureş unde CJAS a controlat medicii de familie privind respectarea protocoalelor terapeutice pe anumite diagnostice şi anumite medicamente, acolo unde se prevedea că prescrierile sunt făcute cu iniţiere de către medicul specialist şi au fost sancţionaţi 63 de medici cărora li s-a imputat suma de 42.403 lei." Deşi şefa CJAS Mureş a recunoscut că medicii de familie sunt cei care au suferit cel mai mult încercând să ajute bolnavul şi încălcând protocolul terapeutic, n-a avut ce să facă şi "există această frică deja, o teamă de a prescrie medicamente", a declarat Rodica Biro pentru Agerpres.

• JURNALUL NATIONAL

• Cristian Ţopescu a murit

Celebrul comentator sportiv, Crtistian Ţopescu a încetat din viaţă la vârsta de 81 de ani.

Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a fost adus marţi la Spitalul Elias, iar starea acestuia era gravă, dar stabilă, Ţopescu aflându-se în secţia de Terapie Intensivă unde a fost văzut de o echipă multidisciplinară de medici.

Comentatorul sportiv Cristian George Ţopescu s-a născut la 26 martie 1937, în Bucureşti.

Băiatul ofiţerului de cavalerie Felix Ţopescu, membru al echipei hipice a României, participantă la Olimpiada din Berlin din anul 1936, Cristian Ţopescu i-a călcat pe urme, absolvind Şcoala de Grăniceri de la Oradea. Este licenţiat al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (1970), potrivit CV-ului postat pe www.senat.ro.

A făcut sport de performanţă la Clubul Sportiv Steaua Bucureşti, între 1953-1964, unde a practicat hipismul. A cucerit titlurile de campion naţional în proba de sărituri peste obstacole în 1960 şi 1962.

După retragerea din activitatea competiţională a devenit, din 1967, reporter sportiv la Televiziunea Română, calitate în care a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă.

• NATIONAL

• Alianta SIE - DGIA a spart Binomul!

Iata ca, de parca nu ar fi fost oricum de ajuns animozitatile care macina sistemul de atata vreme, o alta rabufnire de orgolii este gata sa se soldeze cu o noua "falie" intre principalele servicii secrete. Si asta intr-un moment in care, una cate una, structurile informative se duc vertiginos in jos, neexistand niciun plan concret pentru stoparea acestei degringolade. Care insa, ce-i drept, unora le vine manusa...

Pentru ca in timp ce Serviciul de Telecomunicatii Speciale este oricum in pragul desfiintarii, urmand sa functioneze ca un departament de sine statator in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Serviciul de Protectie si Paza este deja "un mort viu", vorba procurorului "Portocala", eforturile penibile ale generalului Pahontu de a se mai agata de scaun o zi, o luna sau cel mult un an nefacand decat sa ingroape si mai mult aceasta structura altadata de elita. In timp ce in "ograda" Ministerului de Interne situatia este una si mai de inmormantare, dupa ce "Doi s un sfert"-ul a fost pus cu botul pe labe dupa reorganizarea tehnocrata, de Directia Generala Anticoruptie isi mai amintesc poate doar proprii angajati atunci cand incaseaza "fluturasii" iar Directia de Operatiuni Speciale a fost la randul sau scoasa de pe sinele informative odata cu exilarea la "Arme si munitii" a chestorului Liviu Vasilescu.

• ZIARUL FINANCIAR

• Creşterea ROBOR şi frânarea exporturilor provoacă aterizarea economiei. Guvernul şi-a făcut bugetul pe o creştere economică de 5,2%

♦ PIB-ul a crescut cu doar 4% pe primul trimestru al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care analiştii aşteptau 5,4%. Economia frânează rapid din cauza scumpirii creditului, dar şi pentru că exporturile către zona euro încetinesc.

Creşterea economică de 4,2% din T1/2018 faţă de T1/2017 în serie ajustată sezonier este relativ ridicată, însă este mult încetinită faţă de trimestrele anterioare, spun analiştii, care încep să îşi reconsidere prognozele de creştere economică pentru anul acesta. În serie brută, creşterea a fost de 4%.

Oamenii au încetinit consumul şi dispo­nibilitatea de a lua credite ca urmare a creşterii puternice a ROBOR, de la 0,8% la 2,8% în ultimele şase luni, iar decizia BNR a majora dobânda de politică monetară de trei ori în 2018 pentru a lupta cu inflaţia ajunsă la 5% a determinat o tensiune şi mai mare pe piaţă. Pe de altă parte, creşterea producţiei industriale, care are o pondere de 25% din PIB, a scăzut de la 8-9% anul trecut la 4-5% în 2018, pe fondul încetinirii creşterii economice din zona euro.

Guvernul şi-a făcut bugetul pe o creştere economică de 5,2%.

Grupul Erste, de exemplu, şi-a ajustat ieri imediat estimarea de creştere economică pen­tru anul acesta de la 4,7% la 4,1%, iar analiştii de la ING Bank au revenit şi ei şi-au redus estimarea de creştere a PIB de anul acesta la 3,5% (faţă de prognoza anterioară de 4,7%).