REVISTA PRESEI 17.09.2015

• ADEVARUL

• Violenţe la graniţa ungaro-sârbă: imigranţii "agresivi" au pătruns prin gard

Poliţia ungară a anunţat că un grup "agresiv" de migranţi a străpuns gardul construit la graniţa cu Serbia şi a fost întâmpinat de scutieri, potrivit Reuters. Violentele au izbucnit în jurul orei 16.30 (17.30 ora României), în momentul în care un grup de migranţi aflaţi în apropierea gardului ce separă cele două frontiere a început să arunce cu sticle de apă şi pietre spre cordonul de poliţişti aflaţi pe partea ungară. Autorităţile maghiare au răspuns prompt cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă. Majoritatea celor aflaţi în vecinătatea gardului au fost afectaţi de gazele lacrimogene, mai mulţi civili necesitând asistenţă medicală. 20 de poliţişti au fost răniţi, susţin surse neconfirmate. Gardul e deteriorat, dar nu rupt. Protestatarii par să se regrupeze, în timp ce autorităţile fac tot posibilul să aducă autobuze pentru a-i transporta pe migranţi spre Croaţia. Ungaria se confruntă cu "imigranţi agresivi" şi situaţia este "inacceptabilă", afirmă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, precizând că punctul vamal Roszke va fi închis pentru 30 de zile după violenţele de miercuri, relatează MTI.

• Germania reacţioneză dur la acţiunile Ungariei de la graniţa cu Serbia.

"Nu este acceptabil şi este împotriva regulilor europene. Este foarte important să respectăm aceste reguli când vine vorba de demnitatea umană şi drepturile omului", a declarat ministrul Apărării din Germania, Ursula von Der Leyen, la CNN. "Refugiaţii au dreptul să fie trataţi decent. Acesta este un subiect despre care avem mult de discutat în Europa", a mai precizat oficialul german. Premierul sârb cere Uniunii Europene să reacţioneze faţă de comportamentul "brutal" şi "neeuropean" al Ungariei la graniţa dintre cele două ţări. "Nu vom permite nimănui să ne umilească. Cer Uniunii Europene să reacţioneze pentru ca statele membre să se comporte în linie cu valorile europene", a declarat şeful Guvernului de la Belgrad în timpul unei vizite în Statele Unite. "Dacă Uniunea Europeană nu reacţionează, vom găsi o cale să ne protejăm graniţele şi, de asemenea, valorile europene", a adăugat acesta, citat de Reuters.

• REPORTAJ Roszke: "Mai bine aştept aici o lună, decât să merg în România"

În timp ce autorităţile din Ungaria au decretat stare de urgenţă la graniţa cu Serbia, închizând cele mai importante puncte de trecere a frontierei, sârbii se confruntă cu începutul unei adevărate crize umanitare. Drumul care leagă Serbia de Ungaria prin punctul de trecere a frontierei Roszke-Horgos arată ca o adevărată tabără de refugiaţi. Încă de la anunţul oficial de luni cu privire la închiderea graniţei, sute de persoane au început să campeze în jurul porţilor de fier acum ferecate şi bine păzite de autorităţile maghiare. Primii sosiţi şi-au pus cortul sau pătura chiar lângă gardul de sârmă ghimpată, în vârful bocancilor poliţiştilor de frontieră maghiari. Valul de refugiaţi a continuat în cursul nopţii de marţi şi în dimineaţa zilei de miercuri, într-un ritm constant. "Romania? Glumeşti, nu?", răspunde Yasin, un tânăr profesor de engleză din Afganistan, atunci când e întrebat de ce preferă să stea aici când poate sâ ceară azil în România, ale cărei graniţe sunt la doar câteva zeci de kilometri de locul unde ne aflăm. "România nu este o ţară unde afganii vor să se stabilească. Nu este o ţară bogată. Mai bine aştept aici o lună decât să merg în România."

• A fost odată Valea Jiului: Mineritul, o poveste îngropată după aproape 200 de ani

Exploatată încă din prima jumătate a anilor 1800, Valea Jiului a trecut de atunci de la extazul dezvoltării continue la agonia decăderii postdecembriste. În Valea revoltei din august 1977 împotriva lui Nicolae Ceauşescu, filonul de noroc bun pare să fie epuizat. In 1989, în Valea Jiului lucrau peste 60.000 de oameni care exploatau 15 mine din care erau extrase aproape 11 milioane de tone de cărbune. După 1990 producţia a început să scadă şi odată cu aceasta şi interesul pentru cărbunele din Vale. După 1996, în Valea Jiului încep restructurări masive, se închid mine, iar oraşele construite de comunişti încep să decadă. În prezent, în Valea Jiului mai funcţionează doar şapte mine, deservite de cel mult 6.000 de ortaci. Mineritul din Valea Jiului a fost susţinut cu ajutoare de stat - peste 70 de milioane de dolari numai între 2000 şi 2003. Începând cu 2004, România trebuia să respecte noile condiţii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Iar creşterea profitabilităţii minelor şi eliminarea subvenţiilor la cărbune erau doar două dintre ele. Rezultatele se văd.

• Lecţie de laşitate: de ce au fugit PNL şi PSD de Primăria Capitalei

PNL şi PSD şi-au bătut joc de bucureşteni şi au refuzat să preia, interimar, fotoliul eliberat-forţat de Sorin Oprescu, deşi, în public, vorbesc despre câştigarea Primăriei Capitalei ca despre marea redută a alegerilor locale. Blatul dintre cele două mari partide a fost condimentat cu momente penibile. Potrivit legii, postul rămas vacant trebuie ocupat de un viceprimar ales de Consiliul General. Primăria Generală avea în momentul revocării lui Oprescu doi viceprimari: Cornel Pieptea (PNL) şi Dan Darabont (PSD). Pieptea era creditat cu cele mai mari şanse pentru postul de primar interimar, pentru că liberalii au cei mai mulţi consilieri generali (22), în condiţiile în care PSD are 14 dintr-un total de 53. Marea problemă a PrimărieI Capitalei rămâne RADET-ul. Regia are datorii uriaşe, iar bucureştenii riscă să rămână fără apă caldă şi căldură în această iarnă. Cât timp Primăria a fost condusă de Sorin Oprescu, pierderile au mai fost compensate din ajutoarele financiare venite de la Guvern. Însă premierul Ponta nu mai pare dispus să sprijine o Primărie fără primar PSD.

• Guvernul a aprobat exproprierea a peste 700 de imobile de pe amplasamentul Autostrăzii Sebeş-Turda

Guvernul a aprobat, miercuri, printr-o hotărâre, declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al "Autostrăzii Sebeş-Turda" Lotul 4 şi fondurile necesare plăţii despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică. "Prin actul normativ aprobat astăzi se asigură suma de 779.000 de lei, destinată despăgubirilor celor 771 imobilele proprietate privată care urmează să fie supuse procedurii de expropriere, cu o suprafaţă totală de 1.261.695 metri pătraţi. Suma necesară despăgubirilor a rezultat dintr-un raport de evaluare întocmit de către un expert autorizat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România şi este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor", se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

• Petroliştii forţează scăderea redevenţelor, profitând de înjumătăţirea preţului mondial al ţiţeiului

Companiile care extrag petrol şi gaze cer scăderea redevenţelor, din cauza efectului negativ al scăderii preţului barilului de ţiţei şi a epuizării resurselor interne. De asemenea, societăţile de profil solicită eliminarea taxei pe stâlp şi a taxelor suplimentare pe extracţie şi liberalizarea gazelor. Statul a aşteptat vreme de zece ani ca să poată majora redevenţele la ţiţei şi gaze naturale, însă acum petroliştii cer atât scăderea redevenţelor, cât şi eliminarea taxei pe stâlp şi a taxelor speciale pe extracţie şi liberalizarea gazelor. Companiile din domeniu argumentează cu presiunea pusă asupra lor de scăderea preţului barilului de ţiţei de la 115 la 50 de dolari, dar şi cu faptul că, în ritmul actual de exploatare, producţia românească de petrol va înceta în zece ani.

• BANCHERUL

• Topul celor mai mari salarii din bănci

Angajaţii UniCredit sunt cel mai bine plătiţi dintre marile bănci româneşti, media lunara a cheltuielilor pe fiecare salariat fiind de 8.823 de lei, încă o data mai mult decât in cazul CEC Bank, la care media plaţilor este de doar 4.700 de lei lunar/angajat. Cheltuielile cu salariile include atât salariul net încasat de angajaţi, cat si contribuţiile sociale si alte taxe si beneficii pe care le primeşte personalul dintr-o banca. Nivelul ridicat al veniturilor salariaţilor UniCredit este favorizat de numărul substanţial mai redus al angajaţilor acestei bănci in comparaţie cu alte bănci mari: aproape 3.000 de angajaţi, încă o data mai putini decât cei ai celorlalte bănci mari. UniCredit este a cincea banca românească după mărimea activelor, dar este axata preponderent pe servicii destinate companiilor si mai puţin pe retail, astfel ca are mai puţine unităţi teritoriale si implicit mult mai putini salariaţi. Numărul angajaţilor celorlalte cinci mari bănci româneşti este intre 5.158 la Raiffeisen si 7.236 la BRD, aceasta având cei mai mulţi salariaţi dintre băncile româneşti.

• BCR va vinde pe bucăţi pachetul uriaş de credite neperformante, in valoare de 2,7 miliarde de euro

Reprezentanţii firmelor de recuperare creanţe spun ca BCR va împărţi in mai multe bucăţi pachetul uriaş de credite neperformante, in valoare de 2,7 miliarde de euro, pe care a încercat sa-l transfere unor fonduri de investiţii in aceasta vara, dar fără succes, se pare din cauza preţului prea mic obţinut. "Creditele neperformante vor trebui vândute pana la urma. Cred ca strategia băncii este sa împartă respectivul pachet de neperformante, care era foarte eterogen, cu diverse tipuri de credite, in mai multe bucăţi omogene, in funcţie de caracteristicile creditelor (imobiliare, pentru companii, de consum) si sa încerce sa le vândă separat. Astfel ar putea obţine un preţ mai bun, pentru ca ar putea avea mai mulţi ofertanţi, fiind vorba de valori mai mici", a declarat, pentru Bancherul.ro, Georg Kovacs, preşedintele Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale.

• CURENTUL

• Cum şi-a nenorocit Hrebenciuc copilul: dosar penal şi în Liechtenstein

Alintat duios Javra, Viorel Hrebenciuc a fost pentru mulţi ani unul din cei mai puternici oameni din România. Fără ca juniorul, Andrei să se fi remarcat în şcoală sau în liceu la olimpiade naţionale sau internaţionale, la numai 29 de ani acesta devenea Doctor în economie şi Lector universitar la ASE, evident cu propteaua tati. Acum nu numai tati că a căzut în prăpastie dar l-a tras după el şi chiar l-a împins sub pământ şi pe singurul său fiu care este cercetat penal şi în Liechtenstein, urmând ca el să fie audiat în cadrul unei comisii rogatorii. Informaţia s-a aflat, miercuri, în cadrul procesului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care Andrei şi Viorel Hrebenciuc sunt judecaţi în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Autorităţile din Liechtenstein au formulat o cerere de comisie rogatorie, pentru a primi informaţii de la autorităţile din România în legătură cu un dosar penal pe care l-au deschis pe numele lui Andrei Hrebenciuc. Cererea de comisie rogatorie a fost adresată Curţii Supreme, însă această instanţă a decis că nu are competenţa în acest caz, astfel încât solicitarea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

• Diminutive - de Tia Şerbănescu

S-a rezolvat: avem primar general al Capitalei interimar. Îl cheamă Ştefănel Marin şi e din partea (ei, da!) UNPR, partidul lui Oprea care creşte, creşte, creşte şi nu se mai opreşte. Ponta s-a dus la DNA, pentru a depune "un document important": o decizie a Curţii Europene de Justiţie într-un "caz identic" din Bulgaria unde s-a decis că "nu există caz". Ponta a făcut caz de disjungerea părţii sale din dosarul Turceni pentru a ieşi astfel de sub incidenţa DNA şi a trece la Parchetul General, la amicul Niţu. Bună mişcare. Încercarea moarte n-are. Aflând că PSD şi-a devansat Congresul (11 oct) Ponta a anunţat că "aştept să se decidă cu guvernarea, ca să ştim şi noi ce facem". Dragnea l-a liniştit imediat: vrem cu toţii guvernarea iar luni anunţ dacă voi candida. Adică da. Ca mâine e luni: acum un an Ponta îşi serba pe stadion ziua de naştere şi lansarea candidaturii la preşedinţie. Ce de steaguri, ce de lume, muzică, flori şi veselie! Ce discurs! Ce lideri! Ce pace şi prietenie! Acum nu mai aud "la mulţi ani" decât de la procurori - iar Ungaria vrea să facă gard şi la graniţa cu România ca să se apere de refugiaţi. Să pună şi o plăcuţă: "nu intraţi, câine rău".

• EVENIMENTUL ZILEI

• OPEC câştigă războiul petrolului!

Pieţele petrolului nu se pot echilibra până la sfârşitul anului 2016, dar aprovizionarea merge într-un mare fel. La începutul săptămânii trecute Agenţia Internaţională pentru Energie a confirmat că producţia de petrol din SUA a scăzut brusc de la punctul maxim atins in aprilie, la 9,6 milioane de barili pe zi, scrie portalul de ştiri Business Insider. AIE consideră că SUA ar putea înregistra o pierdere de 400.000 de barili pe zi în 2016. Şi nu este doar asta, AIE recunoaşte înţelepciunea strategiei OPEC de urmărire a cotei de piaţă. "Pe de o parte, strategia Arabia Saudite, ţară care conduce practic Cartelul mondial al petrolului de a-şi apăra cota de piaţă în privinţa preţului pare să fi avut efectul scontat. Aceasta se datorează faptului că aprovizionarea cu petrol venită din partea ţărilor non-OPEC se contractă, în timp ce OPEC îşi menţine cotele de producţie ridicate. Prin urmare, preţurile scăzute ale petrolului "închid producţia cu costuri ridicate din Eagle Ford în Texas până în Rusia şi Marea Nordului, ceea ce poate duce la pierderea anul viitor a unei jumătăţi de milion de barili pe zi - cel mai mare declin în ultimii 24 de ani."

• Presa din Oltenia anunţă decesul interlopului Genică Boerică, denunţătorul lui Adrian Năstase

Unul dintre cei mai căutaţi condamnaţi români, Genică Boerică, este dat ca decedat în Mexic de două publicaţii din judeţul Dolj. Interlopul anilor '90, Genică Boerică, dat în urmărire internaţională din 2014 după ce fusese condamnat definitiv în două dosare, ar fi decedat în Mexic. Ştirea a fost anunţată de presa din Oltenia, este vorba de punctochit.info şi republicaoltenia.ro. Cele două publicaţii online citează apropiaţi ai familiei atunci când anunţă moartea lui Genică Boerică. "Surse apropiate familiei lui Genică Boerică susţin că acesta ar fi murit în Mexic, acolo unde ar fi fugit după ce fusese condamnat la închisoare cu executare", a anunţat prima dată publicaţia punctochit. info. Republicaoltenia. ro detaliază, precizând că acesta ar fi murit marţi. Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Dolj nu au putut nici confirma, nici infirma decesul acestuia.

• Stelian Tănase mai face un pas spre demiterea din fruntea TVR

Parlamentarii din Comisiile de cultură au dat aviz negativ pe raportul de activitate al TVR cu 17 voturi "pentru", unul "împotrivă" şi o abţinere. Singurul care a votat împotrivă a fost senatorul Varujan Vosganian (ALDE), cel care l-a propus alături de Crin Antonescu pe Tănase la şefia TVR. Primul pas pentru demiterea lui Tănase a fost făcut în luna mai. Atunci, Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, au dat un aviz negativ contului de execuţie bugetară al TVR pe anul 2014. Potrivit unor surse politice, PSD ar fi amânat demiterea acestuia după ce la finalul lunii aprilie a suferit un infarct. "Ne era frică să nu moară în spital dacă îi spuneam că e schimbat", spun sursele. De la şedinţă au lipsit parlamentarii PNL şi UDMR. Decizia finală privind demiterea lui Stelian Tănase şi al Consiliului de Administraţie va fi luată în plenul reunit al Parlamentului, cel mai probabil săptămâna viitoare.

• JURNALUL NATIONAL

• Manual de tehnici parlamentare de elaborat legi proaste

Modul de legiferare în Parlamentul României reprezintă unul dintre motivele pentru care nivelul încrederii populaţiei în forul legislativ rămâne scăzut. Trucurile folosite pentru a amâna legi, a le modifica substanţial pe şest sau chiar a transforma o lege bună într-una proastă nu au rămas nedescoperite opiniei publice şi au costurile lor politice. La prima vedere, procesul legiferării ar trebui să fie simplu: proiectele de lege sunt votate, iar unele devin legi, în timp ce altele sunt respinse. Practic, traseul legislativ este mult mai sinuos, iar amendamentele aduse nu sunt neapărat menite să îmbunătăţească un proiect. De multe ori, considerente politice fac inco­modă respingerea explicită a unei legi, iar adoptarea cu amen­damente este folosită pentru deturnarea scopului iniţial al legii sau golirea ei de conţinut. Nici după adoptare, o lege nu rămâne prea mult în vigoare, ea putând suferi zeci de schimbări prin aşa-numitele "Legi de modi­ficare a legii X" sau prin Ordonanţele Guvernului, care fie vrea ­să rezolve expeditiv o problemă, fie să scape de o lege care îl cam încurcă.

• Cine este ultimul "băiat deştept" din energie

Taxarea apei uzinate de către Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) este un subiect controversat de ani de zile. Deşi prezentanţii companiei Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie hidro, şi cei ai Asociaţiei Române pentru Microhidrocentrale cer renunţarea la ea sau, cel puţin, să se facă o diferenţiere a taxării, cei de la Ministerul Mediului refuză orice concesie. La mijloc este vorba despre zeci de milioane de euro pe care statul îi încasează. Compania Hidroelectrica a anunţat că a înregistrat anul trecut cel mai mare profit din istoria sa, 1,2 miliarde lei, precum şi cel mai mic preţ de producţie din ultimii cinci ani, 108 lei/MWh. Conform conducerii Hidroelectrica, dacă s-ar exclude impactul taxei pe stâlp, de circa opt lei/MWh, precum şi cel al taxei pe apa uzinata, de 21 lei/MWh, atunci costul MWh ar fi fost de 79 lei (cu 27% mai scazut faţă de nivelul înregistrat). Practic, taxa pe apa uzinată costă Hidroelectrica aproximativ 80 de milioane de euro.

• Drumarul lui Băsescu, 1,4 miliarde euro de la stat

Ce poate recomanda un om de afaceri, atât de mult încât să primească de la stat contracte de 1,4 miliarde de euro? Cheia pare a fi legăturile pe care acesta le are cu puterea politică, pe vremea când cele mai "grase" lucrări finanţate de instituţiile statului au încăput pe mâna clientelei de partid. Trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, fostul consilier al primarului general Traian Băsescu se află în topul afaceriştilor conectaţi la bugetul de stat. Prin firma sa de asfaltări, Tehnologica Radion, Theodor Berna a încheiat, în perioada în care la putere s-a aflat Partidul Democrat Liberal, nu mai putin de 138 de contracte. Afacerile cele mai importante au fost cele derulate cu Primăria Capitalei, atât pe vremea lui Adriean Videanu, dar şi în timpul primului mandat al lui Sorin Oprescu. Dar şi primările de sector s-au arărătat, în aceeaşi măsură, binevoitoare cu firma apropiatului fostului preşedinte.

• Cum să ne păstrăm în siguranţă economiile

Pentru omul simplu devine din ce în ce mai greu să-şi ţină în siguranţă economiile şi să nu piardă bani, după ce băncile au început să dea dobânzi real negative la depozite. Nici analiştii financiari nu prea ştiu ce să ne sfâtuiască având în vedere perioada tulbure prin care trece omenirea. Banii în acest moment se fac pe burse, dar în această aventură se pot încumeta numai investitorii activi, experimentaţi, care se mişcă repede, vând şi cumpără acţiunile la momentul oportun. Deci, dacă aţi strâns cu greu nişte bani pentru vremuri grele, pentru bătrâneţe, nu este indicat să-i investiţi la bursă, sunt vremuri dificile şi puteţi să-i pierdeţi foarte uşor. Este mult mai bine să aveţi o parte din bani plasaţi în depozite bancare şi o parte mai mică în fonduri mutuale sau eventual în acţiuni. Pe Bursa de la Bucureşti, anul trecut, indicele BET-TR, care arată evoluţia cotaţiilor celor mai lichide 10 acţiuni listate, a crescut cu 14,4%.

• NATIONAL

• Iohannis îşi savurează mandatul fără televizor

Spre stupoarea chiar a celor mai apropiaţi oameni ai săi de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis refuza sa aibă televizor in biroul prezidenţial. Si după ce ca nu se uita la televizor - la niciun program, nici măcar la posturile nemţeşti RTL sau Pro Sieben -, preşedintele nu asculta nici posturile radio si nu citeşte nici ziarele. In plus, nu primeşte nici măcar "monitorizarea negativa" pe care, de exemplu, predecesorul sau o cerea cu prioritate. In schimb, Iohannis se bucura sa primească doar raportul cu ştirile care îl pun într-o lumina pozitiva. Iar pe lângă aceasta autoizolare informaţională, in care singura breşa este accesarea facebook-ului, mult mai grav este blocajul spre care, prin pasivitatea sa, şeful statului împinge întreaga activitate a Administraţiei Prezidenţiale. Si asta pentru ca, deşi a trecut atâta amar de vreme de la instalarea sa in funcţie, Iohannis nu a semnat încă declaraţiile de loialitate a mai mult de jumătate din angajaţii Administraţiei Prezidenţiale. Ceea ce devine o problema tot mai grava, atât din punct de vedere uman, cat si legal.

• Avantajele si dezavantajele conversiei creditelor in franci elvetieni

Pe piaţa bancara au apărut deja doua oferte de conversie in lei a creditelor in franci elveţieni, principalele avantaje fiind excluderea riscului valutar si reducerea ratelor. Dezavantajele pot veni peste câţiva ani, când dobânda variabila poate duce la majorarea ratelor. Banca Transilvania tocmai a încheiat procesul privind conversia creditelor in franci acordate de Volksbank, iar Bancpost a anunţat oferta de conversie pentru propriii clienţi. Conform datelor cumulate de analiştii portalului financiar FinZoom, Bancpost oferă trei ani de dobândă fixa la lei, de 1,5%, cea mai mica de pe piaţă. Pe de alta parte, oferta de conversie a Băncii Transilvania a fost acceptata de 83% dintre clienţii cu credite in franci datorita a doua reduceri succesive: s-a redus soldul cu valoarea comisioanelor de risc si administrare plătite de client, apoi s-a aplicat o reducere suplimentara de 22,5% la soldul in lei. Ambele oferte reduc ratele propriilor clienţi, fata de cat plăteau lunar echivalent in lei înainte de conversie. Astfel, Banca Transilvania reduce rata cu 42,5%, iar Bancpost, cu 33% in primii trei ani si, teoretic, cu 18% in următorii ani.

• Ilie Sârbu, contestat de liberali

Consecvenţi, liberalii critica numirea socrului lui Victor Ponta, fostul senator PSD Ilie Sârbu, in funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit de la Curtea de Conturi. Supusa, ieri, votului plenului comun, propunerea de numire a lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi a întrunit 290 de voturi "pentru" si 108 contra, deputaţii si senatorii PNL fiind singurii care au votat împotrivă. Învinşi fără drept de apel la scorul parlamentar, liberalii iau in calcul contestarea la CCR a numirii lui Sârbu, pe motiv ca acesta nu numai ca nu poseda pregătirea si experienţa profesionala necesara, dar are si un dosar penal.

• PUTEREA

• Ansamblul Rezidenţial Greenfield, pericol public

Inerţia instituţiilor de control ale statului în materie de disciplină în construcţii este de notorietate, mai ales în cazul dezvoltatorilor imobiliari agreaţi temporar de anumite sfere de interese. Este cazul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), instituţie care ani la rând s-a mulţumit să "constate" nereguli, dar niciodată nu a făcut eforturi să oprească sau să desfiinţeze lucrările ilegale. Lipsa de reacţie a ISC a produs efecte, iar oamenii se trezesc că au investit în construcţii ilegale sau, şi mai rău, în imobile cu grave probleme de execuţie. Povestea neregulilor din Ansamblul Rezidenţial Greenfield din Băneasa începe în 2006, an în care instituţiile statului au fost luate cu asalt de diferiţi petiţionari. În 2007, ministrul de atunci al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a trimis Corpul de Control al MDRT să verifice neregulile sesizate, în special a autorizaţiilor ilegale de construire.

• România, cot la cot cu SUA în topul mondial al libertăţii economice

Ultima ediţie a raportului anual "Economic Freedom of the World", dat publicităţii de Fraser Institute din Canada, plasează România pe o poziţie surprinzător de bună, respectiv locul 17 în lume şi lider în Europa de Sud-Est. Raportul, realizat pe baza datelor disponibile în 2013, compară nivelul libertăţii economice în 157 de state ale lumii pe baza unor criterii bine definite, printre care dimensiunea aparatului de stat, impozitarea, domnia legii şi respectarea dreptului de proprietate. Luând în considerare aceşti factori, precum şi mulţi alţii, în fruntea topului 2015 privind libertatea economică se situează Hong Kong, urmat de Singapore, Noua Zeelandă, Elveţia şi Emiratele Arabe Unite. În clasament, România a făcut un salt de cinci locuri faţă de anul trecut, fiind acum imediat după Statele Unite ale Americii, locul 16, şi înaintea Armeniei, care ocupă locul 18. Ţări dezvoltate importante, precum Japonia (locul 26), Germania (locul 29), Italia (locul 68), sau Franţa (locul 70), au obţinut punctaje mult mai slabe decât România pe setul de criterii considerat relevant de Fraser Institute.

• ROMANIA LIBERA

• Problema "Sârbu", rezolvată în 4 minute. Cum a ignorat PSD legea

Senatorii şi deputaţii au ignorat legea Curţii de Conturi, dar şi problemele penale pe care le are Ilie Sârbu. Totul s-a consumat în doar patru minute. PNL studiază posibilitatea de a se adresa Curţii Constituţionale. Senatorul PSD Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, a fost votat, miercuri, de plenul reunit al celor două Camere, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, cu 290 de voturi "pentru" şi 108 "împotrivă". Sârbu a fost susţinut de PSD şi de partidele din Coaliţie, iar PNL s-a poziţionat împotrivă. Desemnarea lui Ilie Sârbu a fost, practic, o formalitate cu toate că funcţia pe care o va ocupa presupune o responsabilitate uriaşă - monitorizarea cheltuirii fondurilor europene.

• UNPR se pregăteşte intens să nu mai fie remorca PSD

Desemnarea consilierului general UNPR Ştefănel Dan Marin drept primar interimar al Capitalei, cu unanimitate de voturi, arată nu doar că PSD şi PNL au ajuns, încă o dată, la un acord politic, ci spune multe despre planurile ambiţioase ale oamenilor lui Gabriel Oprea. Ştefănel Dan Marin a ajuns în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pe lista PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu, absorbit de UNPR), este originar din Teleorman şi este de profesie "analist politic", după cum apare pe site-ul Primăriei Capitalei. Mai important este că Marin va conduce cea mai mare şi mai avută primărie a ţării cel mai probabil până la alegerile locale de anul viitor, pentru că, odată instalat în funcţie, este aproape imposibil de schimbat, în condiţiile în care Legea administraţiei publice locale cere o majoritate de două treimi în rândul consilierilor generali.

• Tsipras şi-a supraestimat popularitatea?

Cu câteva zile înaintea legislativelor anticipate, Syriza (stânga radicală) şi Noua Democraţie (dreapta) sunt aproape la egalitate în sondaje, dar partidul lui Alexis Tsipras pierde rapid din popularitate. Dacă acum trei săptămâni era credibilă o victorie a partidului Syriza al ex-premierului Alexis Tsipras cu o posibilă majoritate absolută, în ultimele zile, un sondaj realizat de GPO plasează partidul conservator Noua Democraţie (ND) pe primul loc, înaintea Syriza, cu 29% din intenţiile de vot contra 28,7%. Avansul este foarte mic şi sondajele elene nu au strălucit niciodată prin exactitudine nici prin independenţă. Un sondaj Alco din aceeaşi zi dădea Syriza pe primul loc, cu 29,2% contra 28,7% pentru ND. Aşa că prudenţa este necesară, dar trebuie menţionată tendinţa din ultimele sondaje - cota Syriza se reduce, cea a ND urcă progresiv.

• ZIARUL FINANCIAR

• Şeful Renault: O investiţie în producţie are în spate o decizie economică. Nu vom produce totul în România pentru Dacia

Carlos Ghosn a menţionat de trei ori în mai puţin de un minut cuvântul competitiv când a vorbit despre România şi Dacia, brand care reprezintă astăzi 40% din vânzările grupului francez Renault. Intrat în al 11-lea an de mandat ca şef al Renault, Carlos Ghosn, 61 de ani, unul dintre cei mai pu­ter­nici executivi din auto, omul în mandatul căruia Dacia a ajuns cea mai mare companie din România şi cel mai mare exportator din economia locală, spune că "luptă" pentru a menţine competitivă uzina de la Mioveni, "o miză mare" pentru grup. "Vom face totul pentru a ne asigura că furnizorii noştri şi uzina din România rămân competitive", a spus Carlos Ghosn răspunzând la una dintre cele trei întrebări adresate de ZF în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt. Mesajul lui Ghosn privind competitivitatea uzinei din România vine în contextul în care atenţia este acum îndreptată asupra marilor pieţe emergente precum Mexic, unde alianţa are o nouă uzină pentru brandul premium Infiniti, America de Sud şi India, pieţele care contribuie din plin la creşterea pieţei auto mondiale.

• Grupul polonez Orbis deschide două noi hoteluri în Arad şi Braşov

Grupul polonez Orbis, care administrează şapte hoteluri în România inclusiv lanţul Ibis, dar şi Novotel şi Mercure din Capitală, a încheiat parteneriate cu antre­prenori pentru a des­chide două noi hoteluri la Arad şi Braşov sub brandurile Ibis Styles - nou pe piaţa românească -, respectiv Mercure. Ambele hoteluri vor fi construite de la zero şi vor fi inaugurate în 2017. Investiţia este estimată de ZF la 15-20 mil. euro. "România este una dintre pieţele-cheie unde dezvoltarea va fi un focus pentru noi. Acestea sunt doar două oraşe (Braşov şi Arad - n. red.) în care vedem oportunităţi pentru dezvoltare, dar avem discuţii cu o mulţime de potenţiali parteneri. Obiectivul nos­tru este să devenim lideri pe piaţă", a declarat pentru ZF Gilles Clavie, CEO al grupului Orbis, care operează un total de 106 hoteluri în nouă ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria, Lituania sau Letonia.

• Cât ar face pe bursă acţiunile statului la Romtelecom

Statul ar putea obţine până la 1,5 miliarde de lei (300-400 mil. euro) din vânzarea pe bursa de la Bucureşti a participaţiei de 46% la Telekom Romania Communications, fosta Romtelecom, potrivit calculelor ZF. Întreaga companie ar fi evaluată la 2,8 miliarde de lei (640 mil. euro), valoare care ar plasa Telekom Romania Communications pe locul opt între cele mai mari companii de pe bursa de la Bucureşti, imediat sub Transgaz (TGN) şi înaintea Nuclearelectrica (SNN). Listarea la Bucureşti a pachetului minoritar este varianta pre­ferată de comu­nita­tea de inves­titori de pe bursă care îşi doresc diversificarea ofertei de emitenţi de pe piaţa locală dincolo de sectorul energiei şi cel financiar. Telekom Romania Communications, controlată indirect de grupul german Deutsche Telekom, a avut anul trecut venituri de 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro) şi deţinea 50% din piaţa de telefonie prin fir, 30% din piaţa de internet de mare viteză şi 44% din piaţa de servicii de televiziune.