REVISTA PRESEI 18.03.2016

• ADEVARUL

• Cine sunt magistraţii care atacă funcţia de procuror general al României

Ministerul Justiţiei a confirmat joi candidaturile procurorilor Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală, Augustin Lazăr şi Codruţ Olaru. Oana Schmidt-Hăineală a devenit celebră în anul 2013 când a fost numită preşedintele CSM. Era primul procuror care ocupa fotoliul de preşedinte al CSM, de obicei în această funcţie fiind numiţi judecători. Hăineală a avut însă şi eşecuri. În 2009 a picat cu brio un interviu pentru un post de procuror la DIICOT. Codruţ Olaru - este adjunct al procurorului general al României din 2013. Anterior, el a fost procuror şef al DIICOT. Gheorghe Ivan este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a condus DNA - Serviciul Teritorial Galaţi în perioada 2008-2013. Augustin Lazăr ocupă funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Acesta este şi profesor universitar doctor la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

• Putin: Rusia îşi poate consolida din nou prezenţa în Siria în decurs de câteva ore, dacă va fi nevoie

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că misiunea ţării sale în Siria a fost un succes răsunător, dar a subliniat că Moscova va susţine în continuare Guvernul de la Damasc şi poate, în numai câteva ore, să îşi consolideze prezenţa militară în regiune, dacă va fi necesar, relatează Reuters. Putin a dat asigurări că retragerea parţială a forţelor ruse din Siria a fost decisă împreună cu preşedintele Bashar al-Assad, o respingere a zvonurilor că există tensiuni între Moscova şi Damasc. El a insistat, însă, că ar prefera totuşi o soluţie diplomatică pentru rezolvarea conflictului. Preşedintele rus a făcut aceste declaraţii în cadrul unei ceremonii de decorare a militarilor care au servit în Siria, organizată la Kremlin.

• Cum recunoşti un spaţiu public? Intrarea e mascată de fumători

Nu se mai fumează în spaţiile publice închise din România, cu doar două excepţii: închisorile şi locurile special amenajate din zonele de tranzit ale aeroporturilor. Joi, încă de la primele ore, fumătorii îşi savurau cafeaua de dimineaţă la uşile localurilor sau instituţiilor unde lucrează. Încă de la primele ore ale dimineţii în buricul Capitalei, cafenelele au afişat anunţuri cu "Fumatul interzis". Deşi joi dimineaţă erau doar 6 grade Celsius, zecile de bucureşteni care s-au oprit în centru să bea o cafea au preferat să stea zgribuliţi pe terase pentru a putea savura şi o ţigară. Instituţiile s-au conformat şi ele noilor reguli. La intrare în sediile firmelor au apărut coşuri de gunoi cu scrumiere. Dacă unii au marcat explicit locurile pentru fumat cu plăcuţe de atenţionare, alţii au fost mai "subtili", punând doar scrumiere şi eventual o băncuţă sau 2-3 scaune în faţa instituţiilor. Mult mai comod a fost pentru angajaţii instituţiilor care au balcoane. Acestea au fost transformate în locuri pentru fumat.

• CSM acuză Antena 3 de manipulări la adresa Laurei Kovesi, în cadrul emisiunii Sinteza zilei

Opiniile exprimate în cadrul emisiunii "Sinteza zilei" difuzată la Antena 3 în februarie, referitoare la punerea în executare a deciziei definitive din dosarul "ICA", nu corespund realităţii şi au afectat reputaţia profesională a Laurei Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Asta a decis, joi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a sesizat şi Consiliului Naţional al Audiovizualului.

• Câştigarea preşedinţiei americane de către Donald Trump, printre primii 10 factori de risc la nivel global

Câştigarea preşedinţiei americane de către Donald Trump este cotată printre primii 10 factori de risc la nivel mondial, conform unei evaluări a riscurilor globale, realizată de grupul britanic de cercetare şi analiză Economist Intelligence Unit (EIU). Prezenţa lui Trump la Casa Albă este cotată ca fiind mai riscantă decât, de pildă, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sau o confruntare militară în Marea Chinei de Sud. "Până acum Donald Trump a dat foarte puţine detalii despre politicile sale, iar acestea tind să fie supuse unor revizuiri constant", arată evaluarea EIU, care ia în calcul impactul şi probabilitatea de producere a evenimentelor. Clasamentul EIU foloseşte o scală de la 1 la 25, accederea lui Donald Trump la Casa Albă fiind notată cu 12, acelaşi nivel de risc ca şi "ameninţarea în creştere ca terorismul jihadist să destabilizeze economia global".

• Sondaj: În ce condiţii ar câştiga Nicuşor Dan Primăria Capitalei

Liderul USB, Nicuşor Dan, ar putea să învingă coaliţia PSD-ALDE în lupta pentru Primăria Capitalei, numai dacă va fi susţinut de partidele de pe partea dreaptă a eşichierului politic, arată un sondaj realizat la comanda PSD de SOCIOPOL, institut condus de Mirel Palada, fostul purtător de cuvânt al premierului Victor Ponta. În cazul votul politic pentru Consiliul General, 37% dintre respondenţi ar opta pentru PSD, în timp ce doar doar 30% pentr liberali. Pe locul trei, la mare distanţă, stau cei de la ALDE, cu 8%, parteneri ai PSD-ului. Formaţiunea condusă de Traian Băsescu, PMP, are o intenţie de vot de 7%, în timp ce UNPR, formaţiune aflată în proces de dezintegrare ar obţine numai 1%. În ceea ce priveşte lupta pentru Capitală, dintre variantele testate de social-democraţi, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, ar avea cele mai mari şanse de a câştiga.

• Dan Adamescu a depus garanţii imobiliare şi echipamente tehnologice în contul cauţiunii de 40 de milioane de lei

Procurorii DNA au anunţat că au admis cererea omului de afaceri Dan Adamescu de depunere a unor garanţii imobiliare şi mobiliare în cadrul controlului judiciar dispus în dosarul de abuz în serviciu, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în legătura cu falimentul societăţii Astra. Garanţiile constau într-un imobil compus din teren de 14.065 de metri pătraţi şi două corpuri de clădire de 5.197 şi, respectiv, 4.931 de metri pătraţi situate în municipiul Bucureşti, precum şi asupra mai multor bunuri mobile constând în echipamente tehnologice tipografice, în valoare totală de peste 12 milioane de euro.

• Rusia investeşte masiv în certificatele de trezorerie ale SUA pentru a-şi ţine banii în siguranţă

Deşi se răţoieşte la SUA cu fiecare ocazie, Rusia investeşte masiv în certificate de trezorerie americane pentru a-şi ţine banii în siguranţă. Ba chiar şi-a crescut deţinerile cu 4,8 miliarde de dolari în 2016, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut acestea sunt mai mari cu 14,7 miliarde de dolari. Rusia este cel de-al 15-lea deţinător de obligaţiuni americane de stat, cu o sumă totală investită de 96,9 miliarde de dolari, scrie Sputnik. Pe primele locuri se află China, cu o deţinere de 1.300 de miliarde de dolari, şi Japonia - cu 1.100 de miliarde. Titlurile americane de stat rămân cele mai de încredere mijloace financiare din economia globală, consideră Vladislav Kochetkov, şeful companiei de investiţii Finam. "Este evident că guvernul rus a adoptat această politică de investiţii conservatoare şi a investit în certificate de trezorerie ale SUA", a explicat el.

• BANCHERUL

• Raiffeisen Bank a restricţionat si creditele Prima Casă, din cauza legii privind darea in plată

Şefii Raiffeisen Bank International (RBI) dezvăluie că subsidiara din România a înăsprit uşor si condiţiile de acordare a creditelor Prima Casă, din cauza legii privind darea in plată, după ce a majorat avansul la creditele imobiliare standard. Karl Sevelda, CEO-ul RBI, Johann Strobl, şeful riscului si CFO-ul Martin Grull au răspuns, in cadrul conferinţei cu analiştii de la Londra, unor serii de întrebări referitoare la riscurile adoptării legii privind darea in plată in România si procesele privind clauzele abuzive din contractele de credit. Sevelda a spus că Raiffeisen România deţine in total credite ipotecare in valoare de 1,35 miliarde euro.

• Patru bănci mici sunt obligate de BNR sa deţină capital suplimentar pentru risc sistemic

Un număr de patru bănci romaneşti de talie mica si medie au fost obligate de BNR sa îndeplinească, de la 31 martie 2016, cerinţe suplimentare de capital pentru risc sistemic. Concret, băncile trebuie sa menţină, la nivel individual, sub consolidat sau consolidat, după caz, un amortizor de capital pentru risc sistemic de 1% pentru toate expunerile acestora, astfel ca rata fondurilor proprii de nivel 1 de baza va fi de minim 6,125%. Amortizorul de capital (O-SII) in cuantum de 1% a fost impus, de la 1 ianuarie 2016, doar celor 10 bănci de importanta sistemica din România.

• CURENTUL

• Fost turnător la Securitate sub numele de cod "Iulian", ales rector al Politehnicii

Toate drepturile câştigate de studenţii politehnişti în 1990 s-au pierdut în 26 de ani. Acum studenţii la Electronică şi Automatică învaţă din nou chimie, filosofie, mecanică, deşi în 1990 s-au scos din programă, obiecte care nu îi ajută pe viitorii IT-işti dar sunt profesori care au şi ei nevoie de ore. Nimeni din conducătorii învăţământului superior nu se uită la programele facultăţilor din Anglia şi Olanda care conduc în topurile europene să se inspire. De asta Politehnica nu e în niciun top. Totul a ajuns o ruşine. Ecaterina Andronescu va rămâne în istorie şi ca o infractoare care a luat mită în dosarul Microsoft dar şi ca cea care a distrus învăţământul românesc la toate nivelurile. Când a renunţat la funcţia de rector la Politehnică, i-a lăsat moştenire funcţia lui Mihnea Costoiu, fost turnător la Securitate încă din Liceu. Ieri, Mihnea Costoiu a fost reales rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, pentru al doilea mandat consecutiv cu 994 de voturi (84,31%) din numărul total de 1.179 valabil exprimate. Ruşinos.

• EVENIMENTUL ZILEI

• PNL nu se mai înţelege nici cu Cioloş

Tensiunile dintre PNL şi premierul Dacian Cioloş încep să iasă la iveală. Astfel, copreşedintele PNL Alina Gorghiu, a spus miercuri seară că şi-ar fi dorit să vadă un premier "mai curajos" şi mai atent "la bâlbele ministerelor". "Mi-aş dori să văd un prim-ministru care ia atitudine şi atunci când miniştrii săi greşesc, pentru că bâlbele dintre Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, toată această criză fără sfârşit şi fără soluţii, fără niciun orizont de rezolvare a problemei, pe mine mă deranjează profund. Şi mă deranjează şi lipsa de reacţie a primului-ministru (în legătură cu criza bebeluşilor-n.r.)", a declarat copreşedintele PNL. De fapt, reacţia lui Gorghiu este determinată de răspunsul dat de Cioloş în chestiunea organizării alegerilor în două tururi de scrutin. Mai întâi, a refuzat să emită o OUG. Apoi, a întârziat cu răspunsul oferit PNL la plângerea prealabilă a partidului, necesar pentru ca liberalii să continue demersurile pentru a invoca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legate de alegerea primarilor într-un singur tur.

• Recuperatorii de credite vor putea percepe doar dobânda legală

Un proiect de lege menit să pună pe picior de egalitate firmele care recuperează datorii şi persoanele împrumutate a fost depus, miercuri, la Camera Deputaţilor. Iniţiatorul proiectului de completare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit, deputatul Gabriela Lola Anghel, vrea ca în cazul cesiunii de creanţă către o instituţie nebancară, cesionarul să poată percepe, de la data cesiunii, doar dobânda legală.

• BREAKING NEWS: Dolarul s-a prăbuşit

Leul s-a apreciat joi uşor în raport cu moneda unică europeană, până la un curs de 4,4765 lei, stabilit de Banca Naţională a României (BNR), mai puţin cu 0,1 bani (-0,02%), în comparaţie cu anunţul din ziua anterioară, când un euro valora 4,4775 lei. Moneda naţională s-a apreciat, însă, semnificativ în faţa dolarului american, iar cotaţia a fost stabilită la 3,9519 lei, în scădere cu 8,68 bani (-2,15%) faţă de cursul de 4,0387 lei, din şedinţa precedentă. Potrivit BNR, în raport cu francul elveţian, leul a câştigat 0,69 bani (-0,17%), valoarea fiind stabilită la 4,0764 lei, comparativ cu valoarea de 4,0833 lei pentru un franc elveţian, anunţată miercuri. Gramul de aur s-a scumpit, joi, până la 161,4051 lei, cu 1,3 lei (+0,8%) peste valoarea din şedinţa anterioară, de 160,1139 lei.

• Un MILIARDAR rus pune bazele NEMURIRII

Rusul Dmitri Itskov şi-a propus ca în următoarele trei decenii să aducă aproape de realitate viaţa unui "avatar" holografic nemuritor. Afaceristul rus are 35 de ani şi a pus bazele fundaţiei "Iniţiativa 2045", organizaţie ce colaborează cu o reţea de oameni de ştiinţă pentru a putea face posibilă "nemurirea cibernetică" în următoarele decenii. Acesta şi-a făcut un adevărat scop din a rămâne în viaţă pe vecie prin încărcarea creierului său pe calculator. Dmitri Itskov este conştient de faptul că, foarte probabil el nu va mai fi în viaţă până în 2050 fără o astfel de tehnologie. Prin perfecţionarea cartografierii creierului uman şi transferul conştiinţei într-un calculator, rusul crede ca ar putea "trăi" mai mult, sub forma unui computer ori, în urma unui transplant, într-un robot umanoid sau, mai mult, ca o hologramă. Fundaţia lui Itskov îşi propune ca în următorii cinci ani să creeze un avatar căruia îi va fi transplantat un creier uman după moartea respectivei persoane.

• Şedinţă extraordinară CA la Tarom

Preşedintele CA al Tarom, Radu Florescu, a convocat o şedinţă extraordinară pentru astăzi. Principalele puncte pe ordinea de zi sunt stadiul de verificare a hotărârilor puse în aplicare de actuala conducere, dar va fi analizat şi incidentul aviatic de la Budapesta. De la începutul anului se vorbeşte despre demiterea directorului general Christian Heinzmann. Cu toate astea, jocurile de culise ale ministerului par a avea şi acest obiectiv. Noul ministru îşi pune oameni cheie în conducerea companiei, care ar putea vota demiterea lui Heinzmann, pe viitor. La ultima şedinţă CA, AGA Tarom, formată din reprezentanţi numiţi de minister, a votat un nou membru. Mai exact, consilierul ministrului Transporturilor, Liviu Moşteanu, a fost numit în CA-ul Tarom în locul directorului financiar Gabriel Stroie.

• JURNALUL NATIONAL

• "Toţi oamenii preşedintelui" se toarnă la DNA

Fostul premier Emil Boc a dat, ieri, cu subsemnatul în faţa procurorilor DNA într-un dosar privind despăgubirile ilegale acordate de ANRP. Audiat ca martor într-un nou caz instrumentat de DNA privind modul în care au fost numiti în funcţie membri ai ANRP, primarul din Cluj este ultimul nume mare din camarila fostului preşedinte Traian Băsescu care ajunge să dea raportul la DNA. Săptămâna trecută a trecut prin Ştirbei Vodă şi fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. "Am fost invitat în calitate de martor, într-un dosar de cercetare penală. Nu ştiu despre ce este vorba", s-a eschivat Emil Boc la intrarea în sediul DNA. "Invitaţia" ar fi fost făcută, spun surse judiciare, într-un nou dosar ce vizează procedura prin care au fost numiţi în funcţie membri ai ANRP.

• Ce face Băsescu, cu mai puţin de trei luni înainte de locale, ca să revină la putere

Traian Băsescu face tot posibilul să obţină un scor mare la alegerile locale şi, pentru că nu are un partid înregistrat, soluţia pe care a găsit-o e racolarea primarilor din fostul PDL, actualul PNL. Cu mai puţin de trei luni înainte de alegeri, partidul lui Traian Băsescu are încă probleme cu acordarea personalităţii juridice. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a contestat înscrierea în Registrul Partidelor Politice a formaţiunii Mişcarea Populară, iar cauza se va rejudeca în complet de divergenţă mâine, potrivit stiripesurse.ro, citat de antena3.ro. Traian Băsescu nu s-a hotărât încă dacă va candida la Primăria Capitalei, dar declara, în urmă cu două zile, că este esenţial ca Mişcarea Populară să se prezinte în alegerile locale cu programe credibile.

• Şase milioane de contracte au ajuns la recuperatori

Firmele de recuperare au de luat de la români datorii restante, externalizate de bănci sau de firmele de utilităţi, în valoare totală de peste 10 miliarde de euro, potrivit unui studiu elaborat de Asociaţia de Management al Creanţelor Comerciale. Aceşti bani provin din credite restante sau facturi neachitate aferente a peste şase milioane de contracte. La acestă valoare se mai adaugă 471,6 milioane de euro, datorii cumpărate de recuperatori, corespunzătoare unui număr de 419.000 de cazuri. Din această sumă, credite neperformante în valoare de 8,8 miliarde de euro au fost transferate internaţional, către entităţi specializate de colectare, din cadrul grupurilor mamă, pe care le-au înfiinţat, de regulă, băncile. Aceste creanţe reprezintă 87% din totalul restanţelor persoane fizice. Numai restul de 858 de milioane de euro sunt externalizate către firmele de recuperare care acţionează în România, şi este vorba, în special, despre creditele de consum.

• NATIONAL

• Cel mai bine plătit român lucrează in salubritate

Cel mai bine plătit român a câştigat, anul trecut, 16,3 milioane de lei, echivalentul a 3,6 milioane de euro, din colectarea deşeurilor nepericuloase, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala (ANAF). In 2014, cel mai bine plătit roman a lucrat in domeniul imobiliar si a avut un venit anual, declarat la Fisc, de circa 1,8 milioane de euro. Însă cei mai bogaţi romani au venituri in principal din dividende, adică din profitul realizat de societăţile la care deţin acţiuni. Pentru 2015, topul salariilor fabuloase este completat de un IT-ist care a plecat acasă, anul trecut, in fiecare luna, cu echivalentul a aproape 165.500 de euro. Veniturile lui anuale au fost de 8,8 milioane de lei, adică circa 1,9 milioane de euro. Si consultanta in afaceri s-a dovedit a fi bănoasa, potrivit Fiscului. Al treilea salariat milionar in euro lucrează in acest domeniu si a câştigat, anul trecut, 7,4 milioane de lei, echivalentul a circa 133.000 de euro in fiecare luna.

• Oamenii preşedintelui, lichidaţi unul cate unul!

După ce s-a fript cu George Scutaru, Klaus Iohannis a ajuns sa sufle acum pana si in Dan Mihalache. Astfel ca doi dintre oamenii vitali in schema iniţiala a noului şef al statului pentru preluarea de facto a puterii de la predecesorul sau, preşedintele-jucător Traian Băsescu, s-au dovedit a nu fi in stare sa facă fata noilor cerinţe. George Scutaru era consilier personal al preşedintelui pe probleme de securitate naţionala si cel care ar fi trebuit sa joace pe degete, deopotrivă, servicii secrete si ministere de forţa si sa-l poziţioneze pe Iohannis pe tabla de şah geopolitica drept o piesa importanta, nu un simplu pion. Acum Scutaru a slăbit in ultimul hal, nu de la vreo cura minune, având de dus in spate gravele probleme penale pe care le ştie deja toata lumea. De asemenea, nici Dan Mihalache, ditamai şeful Administraţiei Prezidenţiale si omul in care preşedintele părea sa aibă cea mai mare încredere, nu a rupt in doua gura târgului cu prestaţia sa.

• Alegeri anticipate pentru legea anti fumat!

Deputatul Daniel Fenechiu avertizează partidele amatoare de dizolvarea Parlamentului ca este suficient sa-si convingă trei parlamentari sa fumeze in instituţie, de restul urmând sa se ocupe celebra lege anti fumat. "Am constatat ca, daca nu modificam legea actuala, am putea reusi ceea ce Iohannis si societatea civila cer - in opinia mea motivat, de o buna bucata de vreme: dizolvarea Parlamentului. Astfel, potrivit art 10 lit b (din legea anti fumat - n.r.), daca organele de aplicare a legii - poliţişti, ISU, jandarmi, vor constata trei încălcări succesive a interdicţiei de a fuma in incinta Parlamentului s-ar putea ajunge la «sancţiunea complementara de închidere a unităţii». Mai pe româneşte, trei parlamentari pot - încălcând legea pentru o cauza nobila, sa genereze alegeri anticipate", a povestit Fenechiu, înainte de a trage o amara concluzie: "Umor romanesc".

• Monica Macovei, reclamata la PE de CSM

Preşedintele CSM, judecătorul Mircea Aron, o acuza pe Monica Macovei de acţiuni defăimătoare la adresa Consiliului Suprem al Magistraturii. Conflictul a aparut dupa ce europarlamentarul Monica Macovei a sustinut, intr-o emisiune televizata, ca CSM "este un fel de mafie a Justitiei care acopera tot ce este rau in sistem" si a cerut vehement ca propunerile referitoare la numirea sefilor Parchetului General, DNA si DIICOT sa nu mai fie facute de CSM, ci sa ramana in continuare atributul ministrului Justitiei. Scos din sarite de atacurile Monicai Macovei, preşedintele CSM, Mircea Aron a acuzat la rândul lui afectarea imaginii si reputaţiei instituţiei pe care o conduce si a reclamat-o pe autoare la Inspecţia Judiciara. In plus, magistratul a decis sa informeze si Parlamentul European pe tema, data fiind calitatea de euro deputat pe care o are Monica Macovei.

• PUTEREA

• Naşul lui Măruţă şi al Andrei, câştigător la Sectorul 4

Clean Prest Activ SRL controlată de Cornel Ciocan, naşul de cununie al cuplului Andra şi Cătălin Măruţă, va face curăţenie în pieţele din Sectorul 4 al Capitalei, administrate de Direcţia Pieţe şi Gestionare Activităţi Comerciale (DPGAC) din subordinea Primăriei. Prestaţia se va derula până la finalul lui 2016, cu posibilitate de prelungire, iar preţul a fost stabilit la aproximativ 275.000 de lei la care se adaugă TVA. Clean Prest Activ SRL este o societate comercială care prestează servicii de curăţenie şi deszăpezire, abonată de multă vreme la bugetul public. La rându-i, omul din spatele afacerii, Cornel Ciocan, este un controversat om de afaceri din judeţul Olt, condamnat la cinci ani de închisoare, în 2015, pentru evaziune fiscală, fals şi uz de fals în formă continuată. El şi fratele său, deputatul Dan Ciocan, fac legea în organizaţia PSD Olt, fiind descrişi de presa locală drept baronii judeţului.

• Turiştii străini au lăsat în România 1,1 miliarde de euro

Peste 2,2 milioane de străini care au vizitat anul trecut România, în interes de afaceri sau pentru vacanţe, cheltuielile acestora totalizând 5,6 miliarde lei (circa 1,1 miliarde de euro). Consultanţi în turism, chestionaţi de ziarul PUTEREA, spun că cifrele înaintate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru 2015 sunt relativ pozitive pentru turismul românesc şi e posibil să stăm ceva mai bine la numărul de turişti străini şi la capitolul cheltuieli decât arată aceste cifre oficiale. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România, în anul 2015, l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (55,9% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 59,5% din total.

• Evoluţia pieţei imobiliare

Suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente din Capitală este de 1.089 euro/mp. Cele mai mari preţuri, de peste 2.000 euro/mp, sunt pentru cartierele exclusiviste din zona de centru-nord a oraşului. Locuinţele din zona Kiseleff-Aviatorilor din Capitală au cele mai mari preţuri cerute la nivel naţional, de 2.739 de euro/metrul pătrat, în medie. În topul celor mai scumpe cartiere din Capitală se mai află Herăstrău-Nordului, Dorobanţi-Floreasca şi Cotroceniul. Printre cele mai accesibile cartiere se numără Rahova, Berceni şi Militari, informeză B365.ro, citând o analiză realizată de imobiliare.ro. În Herăstrău-Nordului, un apartament poate fi achiziţionat cu circa 2.462 euro/mp, faţă de 2.203 euro/mp în Dorobanţi-Floreasca. Pe locul al patrulea în clasament se situează Cotroceniul, cu o medie de preţ de 1.656 euro/mp, urmat îndeaproape de Aviaţiei, cu 1.620 euro/mp. În Dacia, Unirii, Decebal şi Calea Călăraşilor, valorile medii se înscriu în intervalul 1.400-1.600 euro/mp.

• Cum arată acum Catedrala Mântuirii Neamului

Pe şantierul Catedralei Mânturii Neamului s-au făcut, în ultima vreme, progrese considerabile. Conform responsabililor de şantier, citaţi de postul de televiziune Trinitas, se înaintează conform graficului de execuţie. Până aproape de finalul anului în curs, este de aşteptat ca lucrările să avanseze până la cota +80, informează Patriarhia Română, care a demarat o amplă campanie de colectare de fonduri pentru continuarea construcţiei celui mai mare lăcaş de cult din România. Primăria Capitalei va finanţa lucrările cu 2 milioane de lei. Ludovic Orban, candidatul PNL la funcţia de primar general, s-a declarat un susţinător necondiţionat al proiectului. În iunie 2017, turla mare de la cota +120 metri a CATEDRALEI NEAMULUI ar urma să fie finalizată, construcţia colosală din Dealul Arsenalului fiind astfel terminată. Catedrala Neamului va depăşi chiar şi Casa Poporului în înălţime, fiind vizibilă din orice punct al Capitalei.

• ROMANIA LIBERA

• Raport despre Colectiv: tragedia a durat 153 de secunde

Noi informaţii apar în cazul tragediei din Colectiv. Raportul Institutului din Petroşani, obţinut de Digi24, arată că întreg evenimentul tragic din seara zilei de 30 octombrie a durat 153 de secunde. Specialiştii au comparat înregistrările video din clubul Colectiv, probele adunate de acolo cu reconstituirile la scară făcute în laboratoarele de la Petroşani. Specialiştii de la Institutul de la Petroşani care se ocupă de stabilirea cauzelor care au dus la incendiul din Clubul Colectiv au realizat reconstituirea momentelor dramatice. Au stabilit că artificiile au ars fix 15 secunde iar după şapte secunde s-au oprit, o scânteie a sărit pe stâlpul îmbrăcat în burete de antifonare, iar atunci solistul a cerut un extinctor.

• Refugiaţii aduc Europa la mâna Turciei

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi apoi deputaţii europeni sunt invitaţi să adopte acordul cu Turcia pentru rezolvarea crizei migraţiei şi deci pentru "salvarea Europei", ameninţată de implozie. Proiectul acordului se află în centrul dezbaterilor summitului UE, care a început ieri la Bruxelles şi care ar trebui să se încheie astăzi. Media occidentală se întreabă dacă Europa face acest acord cu Turcia în detrimentul valorilor sale din dorinţa de a salva Uniunea, afectată grav de divergenţe din cauza afluxului de migranţi. Unii analişti estimează că semnarea acestui acord "turc" riscă să afecteze legitimitatea instituţiilor europene. Comisia Europeană a repetat mereu că este "gardianul tratatelor", or, de câteva zile susţine un acord care prevede returnarea populaţiilor vulnerabile într-o ţară, Turcia, cu un regim democratic cu probleme.

• De ce au crescut preţurile, deşi TVA a scăzut?

Retailerii şi-au crescut marja de profit, reducerea taxei pe valoarea adăugată ajungând într-o mai mică măsură în preţurile finale, la clienţi. În schimb, stimularea consumului a făcut ca importurile să crească de două ori mai rapid decât exporturile, mărind presiunea inflaţionistă. Reducerea taxei pe valoare adăugată, care a început în 2015 şi a continuat cu o nouă etapă la începutul acestui an, s-a transformat dintr-o campanie de marketing utilizată de marile lanţuri de magazine pentru a-şi creşte vânzările, într-o sursă de majorare a profitului acestora. "In primele două luni ale anului a fost o transmisie în preţ de circa 60% a reducerii de TVA de la 24 la 20%, care e destul de mică faţă de ce ne aşteptam", a declarat, pentru "România liberă", Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Cu alte cuvinte "Diferenţa nu este în buzunarul nostru". Reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% se aştepta să coboare preţurile cu peste 3%, dacă s-ar fi transmis integral. Însă preţurile nu numai că nu au scăzut, în unele cazuri acestea crescând odată cu stimularea cererii.

• ZIARUL FINANCIAR

• "Producţia" de credite de nevoi personale creşte cu 50% pe an. Suntem iar în boom?

În plină dezbatere privind modul în care băncile recuperează creditele acordate înainte de 2008 şi despre dificultăţile pe care le au debitorii per­soane fizice sau ju­ridice la rambur­sarea creditelor se trece cu vederea că rata de creştere a creditelor pentru nevoi personale atinge nivelul din anii 2006-2008, când s-au creat dezechilibrele necorectate nici până astăzi. Astfel, în octombrie 2015 s-au acordat de către toate băncile din România credite de nevoi personale în lei în valoare de 1,2 miliarde lei, cu 50% mai mult decât cele circa 800 milioane de lei credite acordate în octombrie 2014. În octombrie 2013, volumul fusese de circa 600 mil. lei. "Producţia" de credite creşte într-un ritm ameţitor, iar orice bancă supusă unei tensiuni de creştere cu 30-50% este foarte probabil să dea rateuri la analiza de risc.

• Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, va încasa 74 de milioane de lei

Horia Ciorcilă, preşedintele de peste un deceniu al Băncii Transilvania, va încasa 74,3 milioane de lei sub formă de dividende şi acţiuni gratuite în acest an de la banca pe care o conduce, potrivit calculelor ZF. El deţine o participaţie de circa 4,13% din capital. Horia Ciorcilă este unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, instituţie de credit care a raportat anul trecut un profit record de 2,4 miliarde de lei în principal din preluarea Volksbank România. Omer Tetik, directorul general al băncii, este acţionar cu o participaţie de sub 0,05% din capital şi ar avea de încasat circa 0,7 milioane de lei. Banca Transilvania, a doua bancă după active din România, va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 mld. lei, echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 mil. lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15%, din acţiunile gratuite, calculat la preţul de ieri al acţiunii TLV.

• Bogdan Olteanu, BNR: Nu ar fi de aşteptat să vedem dobânzile mergând mai jos

Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, consideră că în prezent, după cum arată lucrurile şi după cum le vede Banca Naţională, dobânzile au atins "deocamdată" un minim şi nu ar fi de aşteptat să meargă mai jos. "După cum arată lucrurile şi după cum vedem presiunile inflaţioniste care sunt în spatele efectelor reducerii de TVA, este mai curând probabil ca nivelul dobânzilor să fi atins deocamdată un minim. Nu ar fi de aşteptat să le mai vedem mergând mai jos", consideră Olteanu. Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de nivelul căreia se calculează dobânzile pentru creditele va­riabile în lei, a crescut uşor în ultimele săptămâni, de la minimul istoric de 0,76% pe an la aproape 0,80%. Dobânda medie la creditele populaţiei în lei a crescut în ianuarie la 7,1%, după ce la finele anului trecut era de 6,6%.