REVISTA PRESEI 18.11.2011

• ADEVARUL

• Băncile o iau iar pe drumul care ne-a dus în criză

Instituţiile europene de creditare vor tot mai multe împrumuturi şi oferă garanţii dubioase. Tocmai aceste practici au dus la izbucnirea crizei, avertizează analiştii. Lipsa accesului la finanţare şi inabilitatea de a se împrumuta la dobânzi reduse au adus băncile europene în situaţia de a apela iar la practicile cu grad ridicat de risc care au fost responsabile pentru izbucnirea crizei în 2007-2008. Pentru că se tem că nu-şi vor putea acoperi nevoia de finanţare, grupurile bancare cer tot mai insistent sprijinul liderilor politici şi al instituţiilor Uniunii Europene. Cel mai recent apel în acest sens a fost făcut chiar ieri, când bancherii au cerut Băncii Centrale Europene (BCE) să le ofere mai uşor credite cu dobânzi reduse şi, mai ales, să accepte o gamă mai largă de garanţii.

• Noii premieri din Italia şi Grecia trec prin proba "străzii"

Lucas Papademos şi Mario Monti nu au beneficiat de o perioadă de graţie din partea partenerilor sociali. Primul s-a confruntat cu prima grevă generală de 24 de ore şi cu protestele studenţilor, la nici o zi de la preluarea mandatului. Cel de-al doilea a avut parte de manifestaţii de stradă prilejuite de comemorarea revoltelor sutudenţeşti din 17 noiembrie 1973. Rigoare, creştere şi echitate, a promis, ieri, noul premier italian, Mario Monti, în faţa Senatului, unde şi-a prezentat programul de guvernare. Programul Guvernului Monti conţine răspunsurile la cele 39 de întrebări trimise de autorităţile de la Bruxelles, privind situaţia reformelor ţării, menite să reducă datoria de 120% din PIB.

• "Guvernul european" al băncii Goldman Sachs

Goldman Sachs şi-a creat o reţea de influenţă în Europa. Noii premieri din Grecia şi Italia, dar şi noul director executiv al Băncii Centrale Europene au legături strânse cu gigantul financiar din SUA. Mario Draghi, italianul abia numit la şefia Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Monti, noul premier italian şi Lucas Papademos, noul şef al Executivului elen, au în comun legăturile cu gigantul financiar american Goldman Sachs. În decursul anilor, banca şi-a format un adevărat "guvern" în Europa, scrie "Le Monde". Reţeaua de influenţă a s-a sedimentat în timp, iar unele legături sunt publice. Altele sunt mai puţin cunoscute.

• Propunere pentru un nucleu de decizie al ţărilor cu rating "AAA" în zona euro

Cele şase ţări ale zonei euro care au gradul de evaluare financiară de "AAA" ar trebui să aibă un cuvânt mai puternic de spus în cadrul dezbaterilor financiare din interiorul zonei euro şi să devină nucleul acesteia, este propunerea lui Alex Stubb, ministrul finlandez pentru Afaceri Europene. Aceasta reprezintă o nouă încercare a unui grup restrâns de ţări de a ajunge la un acord asupra unui nou set de reguli pentru zona euro, conform publicaţiei financiare "Financial Times".

• Guvernul Marii Britanii vinde banca de credite ipotecare Northern Rock

Northern Rock PLC va fi vândută companiei Virgin Money pentru 747 de milioane de lire sterline (1,17 miliarde de dolari), a declarat un purtător de cuvânt al guvernului Marii Britanii. Această tranzacţie va reprezenta o pierdere majoră de investiţii în banca de credite ipotecare care, acum patru ani, a devenit un simbol al crizei financiare, când colapsul său a provocat un aflux de cereri de retragere a banilor din partea depunătorilor, scrie publicaţia de business "Wall Street Journal"

• Franţa şi Germania se ceartă, Europa plăteşte

Cele mai mari şi mai puternice state din Uniunea Europeană, Germania şi Franţa, nu reuşesc să ajungă la un acord privind gradul de implicare a Băncii Centrale Europene în strategia de soluţionare a crizei datoriilor. Între timp, statele europene se împrumută tot mai scump şi riscă să nu-şi mai poată efectua plăţile. Pentru că se numără printre ţările privite cu neîncredere de pieţe, Franţa cere o intervenţie mai puternică din partea Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa de obligaţiuni guvernamentale.

• Guvernului i-a venit la cap mintea de pe urmă: scoate la vânzare imobilele RA-APPS

Guvernul a decis pe 16 noiembrie, prin ordonanţă de urgenţă, vânzarea imobilelor care fac parte din proprietatea privată a statului şi proprietatea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). În comunicatul Guvernului nu se fac însă precizări cu privire la data de începere a procesului, şi nici referitor la un eventual termen limită până la care procesul ar trebui finalizat. Numărul de imobile scoase la vânzare este de 733, dintr-un număr total de 1100 care trebuiesc vândute şi care au situaţia juridică clarificată. Procesul de licitaţie va putea fi urmărit nu doar de cei interesaţi ci şi de către presă.

• Petrom, capul răutăţilor în cartelul benzinei

Petrom riscă să primească o amendă-şoc, de peste 300 de milioane de euro, pentru iniţierea cartelului de pe piaţa carburanţilor. Cea mai mare companie din România se încadrează la circumstanţe agravante, potrivit raportului anchetei derulate de Consiliului Concurenţei, astfel că ar putea primi sancţiunea maximă: 10% din cifra de afaceri. O parte a anchetei Consiliului Concurenţei de pe piaţa carburanţilor, începută în anul 2005, a fost finalizată, iar companiile petroliere din România riscă să plătească amenzi uriaşe.

• E oficial: Azerii intră piaţa europeană de gaze cu noua conductă Trans Anatolia

Trans Anatolia este cel mai nou proiect de transport de gaze naturale din Azerbaijan către Europa, care traversează Turcia de la est la vest şi care va costa şase miliarde de dolari. Numele oficial al conductei este Trans Anatolia Natural Gas Pipeline. Anunţul a fost făcut astăzi de Rovnag Abdullayev , preşedintele companiei azere de stat de petrol şi gaze SOCAR. Prin conducta Trans Anatolia vor trece anual cel puţin 16 miliarde de metri cubi de gaze. Abdullayev a spus că, prin construcţia conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan şi a conductei de gaze naturale Baku-Tbilisi-Erzurum, Turcia şi Azerbaijan au câştigat un rol tot mai important în regiune.

• Ultimatum de trei zile pentru Siria

Liga Arabă a dat Damascului trei zile să "oprească reprimarea sângeroasă" a protestelor şi să permită accesul observatorilor. "Siria se va confrunta cu sancţiuni dacă nu va coopera", a declarat ministrul de Externe al Qatarului, şeicul Hamad Bin Jassim al-Thani, în urma unei întâlniri a Ligii Arabe, desfăşurată miercuri în Maroc. Întrebat dacă acest termen reprezintă un ultim efort diplomatic, şeicul Hamad a spus: "Nu vreau să vorbim de un ultim efort, pentru că nu vreau să sune ca o ameninţare. Dar pot să spun că suntem aproape de final în această privinţă", a spus el. În aceeaşi zi, mulţimi furioase au atacat ambasadele Marocului şi Emiratelor Arabe Unite de la Damasc. Marocul a răspuns prin rechemarea ambasadorului său din Siria. La numai câteva ore, şi Franţa şi-a retras ambasadorul de la Damasc, Siria rămânând din ce în ce mai izolată.

• CURENTUL

• Vîntu, afaceristu' lu' peşte

"Marele" om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este mai prost, în business, chiar şi decât Camelia Voiculescu de la Antene, fiica lui Felix. Comparând cifrele de bilanţ şi/sau audienţă ale celor două televiziuni partenere/concurente Realitatea TV şi Antena3, din ultimii cinci ani, îţi dai seama cât de mare este prăpastia dintre Vîntu şi Voiculeasca. In anul 2010, cheltuielile lunare suportate de Vîntu cu Realitatea au fost de 4.552.098 euro, iar pierderile medii lunare de 1,7 milioane euro. Briliant, grăsunelule!

• Banca Mondială: În 2012, România va avea o relansare economică

Banca Mondială (BM) estimează că România va avea o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) situata intre 1,8% şi 2,1% în 2012, conform unui raport publicat de aceasta instituţie. Ţara noastră a înregistrat în 2011 o creştere economică de 1,5%, adică jumătate din media de la nivelul a zece state din estul Europei - UE10, potrivit estimărilor Băncii Mondiale. În acest an, Lituania şi Slovenia au stat cel mai bine la acest capitol, însă pentru 2012 se prognozează o diminuare a dife­renţelor la nivel macroeconomic. Creşterea în Estonia, Lituania şi Letonia, liderele procesului de creştere în anul 2011, poate înregistra un declin, conform aşteptărilor existente, datorita pieţelor de export care încep să slăbească.

• CURIERUL NATIONAL

• Casele RA-APPS, scoase la vânzare în plină criză

Ruxandra Cleciu: Statul şi-a ales cel mai prost moment în care să vândă, suma vizată este un nimic chiar şi pentru România. Adrian Popa Bochiş: Se va vinde ce este ieftin şi activele care vor genera venituri cumpărătorilor. Guvernul şi-a dat acordul ca Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să scoată la licitaţie 733 de active imobiliare aflate în proprietatea statului, dintr-un total de 1.100. În urma vânzării acestor active Guvernul speră să atragă la buget aproximativ 706 milioane de lei, respectiv aproape 165 de milioane de euro. Preţul imobilelor urmează să fie stabilit în urma evaluării de experţii autorizaţi de stat, la licitaţie va putea participa orice persoană interesată, inclusiv parlamentari, miniştri şi alţi demnitari, care nu are datorii faţă de RA-APPS şi nu se află într-un litigiu cu regia.

• Parlamentarii, gata să rupă lanţurile SIF

Camera Deputaţilor poate tranşa marţi ridicarea pragurilor la societăţile de investiţii financiare, o problemă care trenează de şase ani. Senatorul Ovidiu Marian, iniţiatorul proiectului, spune că s-au scurtat tentaculele preşedinţilor de SIF pentru ca aceştia să poată influenţa negativ votul. Mihai Chişu (IFB Finwest): Cine are vreo îndoială dacă este o decizie bună, să se uite la piaţă să vadă reacţia favorabilă a investitorilor. Ridicarea pragurilor de deţinere de 1% de la cele cinci societăţi de investiţii financiare listate la Bursa de Valori Bucureşti ar putea deveni o realitate de săptămâna viitoare. Camera Deputaţilor are marţi pe ordinea de zi proiectul iniţiat în iunie 2009 şi aprobat în noiembrie 2009 în Senat care prevede majorarea limitei participaţiilor la SIF-uri la 5%.

• Directorul general al Bursei, Valentin Ionescu, a fost revocat din funcţie

Consiliul de Administraţie al BVB a decis joi revocarea lui Valentin Ionescu din funcţia de director general al Bursei, pe motiv că acesta nu s-a implicat suficient şi nu a îndeplinit anumite criterii de performanţă, iar "riscurile operaţionale au crescut nejustificat". Până la numirea unui nou director general, postul de director general va fi suplinit de Alin Barbu, director general adjunct la BVB. Decizia Consiliului de Administraţie survine sancţionării lui Ionescu cu avertisment în luna august de administratori. Administratorii Bursei menţionează că în luna septembrie, când au decis prelungirea mandatului lui Ionescu cu şase luni, i-au solicitat acestuia un plan de redresare rapidă, însă acesta a fost întocmit "neconcludent şi nu a convins Consiliul Bursei", potrivit comunicatului.

• Spania şi Franţa au vândut obligaţiuni la randamente ridicate

Spania şi Franţa au vândut ieri cu dificultate obligaţiuni guvernamentale, la randamente ridicate, aducând puternic în evidenţă ameninţarea că marile economii ale zonei euro ar putea deveni victime ale crizei datoriilor care a început în Grecia şi este pe punctul să se extindă în Italia, transmite Reuters. Madridul a fost forţat să suporte cele mai mari costuri de împrumut începând din 1997 la vânzarea unor obligaţiuni pe zece ani în valoare de 3,6 miliarde de euro, iar randamentul mediu a urcat la 6,975%, cu 1,5 puncte procentuale peste media licitaţiilor din acest an. Guvernul de la Paris are un randament mediu de 1,85% pentru titlurile pe doi ani, faţă de 1,31% în octombrie, respectiv de 2,44% pentru obligaţiunile scadente în 2015, faţă de 1,96% la ultima licitaţie.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum se implică SRI în lupta anticorupţie

Controlat de Sorin Ovidiu Vîntu în mandatul Timofte, principalul serviciu de informaţii este considerat acum de americani "profesionist şi apolitic". Cotidianul francez "Le Monde" a scris recent despre existenţa unor tensiuni între serviciile de informaţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor legate de lupta anticorupţie în România. Jurnalistul Mirel Bran, corespondentul prestigioasei publicaţii la Bucureşti, este de părere că serviciile de informaţii, în special SRI, au "voinţa de a distruge corupţia cu orice preţ", însă această lăudabilă ofensivă este temporizată de "lacunele" poliţiei în gestionarea informaţiilor primite. "Le Monde" a tras aceste concluzii din analiza declaraţiilor directorului George Cristian Maior după audierea la Comisia parlamentară de control a activităţii SRI.

• Iliescu îi spune lui Antonescu că nu poate să-l suspende pe Traian Băsescu. Igaş îi ironizează pe juriştii lui Ponta

Preşedintele de onoare al PSD taie elanul liderilor USL Crin Antonescu şi Victor Ponta cu privire la suspednarea şefului statului. Ion iliescu spune că anunţul privind suspendarea este doar "un pas tactic", deoarece e clar că opoziţia nu are voturi. Şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, a afirmat că acţiunea opoziţiei este menită să acopere scandalurile din PSD. La rândul său, ministrul Interne, Traian Igaş, îi ironizează pe juriştii PSD care, după ce au eşuat în debarcarea lui Geoană de la Senat, sunt puşi să lucreze şi la suspenndarea lui Traian Băsescu.

• Ponta vrea să-l înlocuiască pe Geoană de la Senat ca să nu ajungă preşedinte

Liderul PSD, Victor Ponta, a spus aseară că a cerut înlocuirea lui Mircea Geoană din fruntea Senatului pentru ca acesta să nu fie preşedinte interimar în cazul în care USL reuşeşte să-l suspende pe Traian Băsescu. "Nu a fost niciun secret. Eu am spus-o, dar e adevărat că nu am reuşit să mă fac auzit. Eu nu mi-am dorit ca domnul Geoană să fie exclus din PSD. Eu mi-am dorit ca domnul Geoană să meargă preşedintele comisiei de politică externă, o funcţie onorabilă. Domnul Geoană este chiar foarte bine pregătit, e un diplomat foarte bun. Iar domnul Corlăţean, tot din grupul PSD, să fie preşedinte al Senatului. I-am explicat domnului Geoană că era o problemă de încredere", a spus Ponta, aseară, la Realitatea TV.

• Începe drama finală: Trebuie să ne temem de datoria nemţilor. E uriaşă!

"În Germania, oamenii au senzaţia că ţara nu are nicio problemă, că Germania este lipsită de datorii şi că ceilalţi sunt îndatoraţi excesiv. În realitate, nivelul datoriei germane este îngrijorător". Cel care a spus aceste vorbe nu este nici Roubini şi nici alt economist de la care ne-am obişnuit să răspândească opinii pesimiste. Este vorba chiar de preşedintele consiliului de miniştri ai Finanţelor din zona euro, nimeni altul decât Jean-Claude Juncker. Acesta a declarat într-un interviu pentru Bonner General-Anzeiger că datoria Germaniei este mai îngrijorătoare decât cea a Spaniei. Dacă aruncăm o privire pe cifrele Eurostat, Juncker pare să aibă dreptate într-o oarecare măsură: datoria Germaniei este de 83,2%, în timp ce Spania are o datorie publică de 61%.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu minte de îngheaţă Comisia Europeană. Ce au declarat oficialii CE pentru Jurnalul Naţional. La capitolul licitaţii pentru fonduri europene, Bruxellesul nu are nimic de reproşat magistraţilor români

Într-un discurs public ţinut la 3 noiembrie 2011, preşedintele Băsescu aducea grave acuzaţii justiţiei invocând, ca probă, o scrisoare primită de autorităţile române de la Comisia Europeană. În acea scrisoare, susţinea Băsescu, se făcea referire la o licitaţie pentru un tronson de autostradă, unde câştigătorul ar fi fost desemnat de o instanţă judecătorească, fapt ce i-ar fi nemulţumit pe oficialii Comisiei Europene. "Vreau să ştiţi reacţiile Comisiei Europene în ultima vreme: < Nu puneţi în aplicare aceste hotarâri. Noi nu vă mai finanţăm proiectele în care justiţia a stabilit cine este câştigătorul.

• Băncile centrale nu mai au încredere în bani şi cumpără aur în disperare

Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au crescut în trimestrul al treilea de aproape şapte ori, la 148,4 tone, iar pe ansamblul anului ar putea ajunge la 450 de tone, maximul ultimelor patru decenii, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, citate de Financial Times. Asta înseamnă că băncile centrale nu mai au încredere în bani şi preferă să ţină rezervele în siguranţă în aur. Reprezentanţii Consiliului Monetar al Aurului au refuzat să nominlizeze băncile centrale aflate în spatele celei mai mari părţi a achiziţiilor, citând "restricţii de confidenţialitate". Băncile centrale au devenit în ultimii doi ani printre cei mai importanţi actori pe piaţa mondială a aurului, însă foarte puţine publică date despre evoluţia rezervelor, notează Financial Times.

• Olguţa Vasilescu, despre suspendarea lui Băsescu: S-ar putea să avem o surpriză plăcută din partea PDL

Purtătorul de cuvânt al departamentelor PSD, Olguţa Vasilescu, a declarat că, deşi USL nu are voturile necesare în Parlament pentru a-l suspenda din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu, s-ar putea să aibă o supriză plăcută de la unii parlamentari PDL. Vasilescu a menţionat că decizia politică asupra începerii sau nu a demersurilor de suspendare din funcţie a lui Traia Băsescu va fi luată luni, la şedinţa conducerii Uniunii Social Liberale. Ea a afirmat că USL nu are voturile necesare, în Parlament, pentru a-l suspenda din funcţie pe Traian Băsescu, însă situaţia din PDL ar putea furniza "o surpriză plăcută" în acest sens.

• NATIONAL

• Scandal la ONU: SPP, expulzat din Sudan!

Cu sapte ani in urma, Organizatia Natiunilor Unite apela pentru prima data la tara noastra pentru a asigura o echipa de protectie de elita formata din 12 ofiteri. SPP -ul si-a indeplinit cu brio aceasta misiune si, de atunci, a devenit deja o traditie ca inalti demnitari internationali sa fie paziti, in cele mai fierbinti puncte ale globului, doar de catre luptatori romani. Reprezentantul ONU in Sudan, un diplomat etiopian, s-ar fi plans in mod repetat ca "sepepistii" nu-si fac bine treaba si ca nu se poate intelege cu ei, din cauza englezei execrabile pe care o vorbeau acestia. Mai mult, "obiectivul" s-ar fi vaitat si ca, atunci cand si-a chemat garzile intr-o seara pentru stabilirea unui nou traseu de deplasare, romanii i-ar fi dat cu flit pe motiv ca sunt la sala de forta.

• Petrom, Rompetrol, Lukoil si MOL, amendate cu voie de la UE

Comisia Europeana s-a declarat de acord cu rezultatele investigatiei Consiliul Concurentei pe piata carburantilor si recomanda sanctionarea Petrom, Rompetrol, Lukoil si MOL. Consiliul Concurentei a transmis raportul Comisiei Europene companiilor investigate, care-si pot prezenta punctul de vedere in 30 de zile. "Decizia poate fi atacata de catre companii in instanta. Echipa noastra considera ca are dovezi ca aceste companii au incalcat legea", a precizat ieri presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu. Institutia a finalizat investigatia pentru posibile intelegeri de tip cartel intre companiile mentionate, privind pretul de vanzare a benzinei fara plumb. Amenzile se pot ridica la 10% din cifra de afaceri, adica circa 440 milioane de euro doar in cazul Petrom.

• PUTEREA

• Bechtel ia grosul bugetului CNADNR

Preţul tăierii panglicii tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău - Borş, în lungime de 64 km, construit de Bechtel, este de aproape o treime din bugetul total al Companiei Naţionale de Autostrăzi pentru anul viitor, respectiv circa 700 milioane de euro. Cu acordul conducerii Ministerului Transporturilor, românii nu vor afla niciodată câţi bani a încasat Bechtel pentru nici 120 km de autostradă. Înainte de începerea negocierilor dintre Ministerul Transporturilor şi compania Bechtel pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, datoria statului faţă de americani se ridică la peste 400 milioane de euro, ne-au declarat surse guvernamentale.

• Piaţa asigurărilor, încă un an de scădere

Piaţa asigurărilor în România a înregistrat o scădere de 3,7%, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2010, valoarea subscrierilor ajungând la peste şase miliarde lei, relevă datele provizorii publicate, joi, de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Potrivit sursei citate, dacă în septembrie anul trecut, piaţa de asigurări înregistra o scădere a subscrierilor de peste 5% faţă de aceeaşi dată din 2009, rezultatele preliminare centralizate de către CSA, după primele trei trimestre din acest an, arată o reducere a tendinţei negative la 3,7%.

• Românii ocolesc băncile

Românii se împrumută adeseori în special de la membrii familiei, prieteni apropiaţi şi rude, doar puţin mai mult de 10% apelează la bănci, potrivit unui studiu realizat de Kruk Internaţional, companie de colectare a creanţelor. Conform sondajului realizat pe internet de Kruk, sursele la care românii apelează pentru a se împrumuta în vreme de criză sunt membrii familiei apropiate - 42,4%, prietenii apropiaţi - 28,7%, rude - 14,6% şi bănci - 10,7%. Circa 40% dintre cei care au răspuns la sondaj se împrumută de 3-4 ori/an în timp ce 30% obişnuiesc să împrumute lunar sume de bani. Peste 50% împrumută sume cuprinse între 400 şi 3.200 lei, 35% împrumută sub 400 de lei, iar aproximativ 13% apelează la împrumuturi cuprinse între 4.000 şi 8.000 lei.

• Cine are cheia ultimei soluţii

Franţa şi Germania, cele două puteri centrale ale UE, s-au ciocnit din nou pe subiectul intervenţiei Băncii Centrale Europeane pentru a opri criza din zona euro care riscă să se transforme într-un urgan. Ameninţată cu pierderea ratingului AAA, Franţa pledează pentru măsuri mai puternice din partea BCE, în vreme ce Germania susţine că normele UE interzic o astfel de acţiune din partea instituţiei bancare.BCE deţine toate rezervele zonei euro şi are banii necesari pentru salvarea ţărilor ameninţate de criza datoriilor. Desigur, tipărirea de bani nu ar rezolva problemele pe termen lung, dar ar ajuta pe termen scurt.

• ROMANIA LIBERA

• Washington. Barack Obama a devenit ţinta unui extremist religios. Atac misterios la Casa Albă

Oscar Ramiro Ortega-Hernandez, un bărbat în vârstă de 21 de ani, suferind de boli mentale, a fost arestat într-un hotel din Pennsylvania sub acuzaţia că ar fi tras, vineri, mai multe focuri de armă asupra reşedinţei preşedintelui Statelor Unite. Conform autorităţilor, detaliile atacului sunt încă neclare. Vineri seară, în jurul orei 21, mai multe focuri de armă au fost auzite în apropierea Casei Albe, iar ofiţeri ai Serviciilor Secrete, însărcinaţi cu paza perimetrului, au observat o maşină trecând în mare viteză.

• Consens politic în cazul Omar Hayssam

Un tratat de extrădare cu Damascul i-ar putea pune în pericol pe disidenţii sirieni aflaţi în România, susţin parlamentarii. Senatorii PDL din Comisia de politică externă sunt de partea lui Titus Corlăţean, şeful acestei comisii, pe care Traian Băsescu l-a acuzat că blochează acordul de extrădare cu Siria şi implicit aducerea lui Omar Hayssam în ţară, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism, în dosarul răpirii celor trei ziarişti români.

• ZIARUL FINANCIAR

• Decizie şoc: Valentin Ionescu a fost demis de la şefia Bursei. Motivele demiterii

Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) l-a demis pe Valentin Ionescu din funcţia de director general al Bursei, pe motiv că acesta nu s-a implicat suficient şi nu a îndeplinit criteriile de performanţă, iar "riscurile operaţionale au crescut nejustificat". Demiterea lui Valentin Ionescu a luat prin surprindere întreaga piaţă, cu atât mai mult cu cât în septembrie Consiliul Bursei a decis să îi prelungească mandatul cu până la şase luni. El a preluat funcţia de director general în septembrie 2010 de la Anca Dumitru care a demisionat.

• Stere Farmache despre demiterea lui Valentin Ionescu: "Au existat investitori nemlţumiţi cu privire la modul în care au fost administrate tranzacţiile cu produsele structurate"

Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti Stere Farmache a motivat demiterea din funcţie a directorului general prin faptul că Valentin Ionescu nu şi-a îndeplinit obiectivele de performanţă dar şi prin faptul că au existat investitori nemlţumiţi cu privire la modul în care au fost administrate tranzacţiile cu produsele structurate.

• Cine câştigă din ridicarea pragului la SIF-uri

Luni, investitorii află dacă pragul la SIF-uri va fi sau nu ridicat de la 1% la 5%, miza votului din Camera Deputaţilor fiind de câteva sute de milioane de euro, bani pe care acţionarii SIF-urilor i-ar putea câştiga în cazul în care votul va fi favorabil. Principalii câştigători ai ridicării pragului sunt marii investitori, fonduri de investiţii locale şi străine, care au ajuns în ultimii ani să deţină pachete de până la 1% din acţiunile SIF-urilor. ING, East Capital, Artio, fondurile de pensii locale deţin pachete mari de acţiuni la SIF-uri. Ei ar putea fi interesaţi să-şi majoreze deţinerile.

• Premierul Boc a spus la rectificarea bugetară: "Investiţii, investiţii şi iar investiţii". Doar că a dat bani în plus doar pentru plata arieratelor

Premierul Emil Boc spune că a doua rectificare bugetară din acest an a vizat majorarea sumelor pentru investiţiile derulate de unele ministere, dar aceste majorări merg, în majoritatea lor, spre plata unor datorii vechi, ceea ce înseamnă că ele nu se vor regăsi în creşterea PIB. Guvernul a suplinit la rectificarea decisă miercuri seară cu 2,3 mld. lei (700 mil. euro) bugetele unor mi­nistere considerate cheie în derularea investiţiilor statului.

• Războiul orgoliilor dintre Franţa şi Germania riscă să îngroape Europa cu totul

Noul măr al discordiei dintre cele două puteri europene este Banca Centrală Europeană. Francezii vor ca BCE să cumpere mai multe obligaţiuni ale statelor cu probleme, dar nemţii se opun vehement cerând austeritate. Sub presiunea creşterii costurilor de finanţare pentru statele aflate în inima zonei euro, Franţa încearcă tot mai stăruitor să convingă Germania, cea mai mare economie a Europei, să permită Băncii Centrale Europene să intervină mai hotărât în lupta contra crizei datoriilor. Germania nu se lasă înduplecată, ceea ce loveşte şi mai mult în încrederea deja slabă pe care investitorii o au că liderii europeni pot găsi soluţia ieşirii din criză. Conflictul nu putea să vină într-o perioadă mai dificilă, în condiţiile în care state pre­cum Italia, Spania, Austria şi Olanda sunt în corzi din cauza creşterii costurilor de finanţare de pe pieţe, scrie agenţia Thomson Reuters.

• Agenţia de rating Fitch aruncă băncile americane în ghearele leilor

Fitch Rating, una dintre cele mai importante agenţii de evaluare financiară, a pus jar pe focul crizei datoriilor din zona euro avertizând, fără a da însă prea multe date, că băncile americane ar putea fi afectate grav dacă problemele financiare din Europa continuă să se propage dincolo de graniţele Greciei, Irlandei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei. Fitch nu a modificat ratingurile acordate băncilor sau altor companii din industria financiară, însă a precizat că "riscurile unui şoc negativ sunt tot mai mari", scrie cotidianul The Wall Street Journal. Fitch arată că primele cinci mari bănci americane aveau la mijlocul anului o expunere la Franţa de 188 mld. dolari, luând în considerare expunerea de 114 mld. dolari la băncile franceze.