REVISTA PRESEI 19.07.2013

• ADEVARUL

• Distribuitorul Congaz, scos la mezat

Companiile Petrom, E.ON şi GdF SUEZ, care controlează cumulat aproximativ 86% din distribuitorul de gaze naturale Congaz, analizează posibilitatea vânzării firmei din Constanţa, pe care o evaluează la cel puţin 45 milioane de euro. "Şi-au exprimat deja interesul pentru Congaz mai multe firme şi două fonduri de investiţii", potrivit unor surse citate de Mediafax. Congaz are un capital social de 47,91 milioane de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului. Compania aprovizionează cu gaze aproximativ 50.000 de clienţi în mai multe localităţi din judeţul Constanţa. Potrivit datelor transmise Ministerului Finanţelor Publice, Congaz a avut anul trecut o cifră de afaceri de 152 milioane de lei, apropiată de nivelul de 151,1 milioane de lei din 2011. Compania a înregistrat anul trecut un profit net de 5,7 milioane de lei, de 2,3 ori mai mic faţă de câştigul de 13,5 milioane de lei din 2011. Congaz avea la sfârşitul anului trecut datorii de 92,1 milioane de lei şi circa 250 de angajaţi.

• Declinul PC-urilor găureşte profitul Intel

Intel, cel mai mare producător de microprocesoare la nivel mondial, a anunţat un profit net în scădere cu 29% pe cel de-al doilea trimestru, de la 2,8 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, din cauza declinului abrupt al vânzărilor de computere personale, piaţă care pierde clienţi în favoarea tabletelor şi smartphone-urilor. Veniturile Intel au scăzut şi ele cu 5%, la 12,8 miliarde de dolari, faţă de 13,5 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut. Acţiunile companiei au scăzut cu până la 4,3% în sesiunea extinsă de tranzacţionare de miercuri seară pe bursa de la New York. Faţă de începutul acestui an, acţiunile Intel s-au apreciat cu 17%. Acesta este cel de-al patrulea trimestru consecutiv în care veniturile gigantului scad ca urmare a declinului pieţei de calculatoare. Potrivit Gartner, vânzările de PC-uri au scăzut în cel de-al doilea trimestru cu 10,9%, în vreme ce datele IDC arată o scădere de 11,4%.

• Comisia Europeană trimite Guvernul să-şi facă iar temele privind fondurile UE pentru perioada 2014-2020

Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut "peste vară", până în luna septembrie. Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

• BCR se răfuieşte cu Moody's pentru că agenţia de evaluare i-a scăzut cu două trepte ratingul băncii pentru depozitele pe termen lung

Ratingul pentru depozitele pe termen lung al BCR a fost retrogradat miercuri de către Moody's de la nivelul Ba1 la Ba3. În replică, Banca Comercială Română spune că Moody's alocă ratinguri BCR pe baza informaţiilor publice, fără acces la date detaliate privind performanţa şi că decizia ţine cont mai degrabă de tendinţe economice, de piaţă şi financiare modificate semnificativ între timp. Decizia Moody's a venit după ce agenţia a revizuit ratingul pentru soliditate financiară BCA (baseline credit assessment) de la b1 la b3. Moody's a confirmat ratingul de soliditate financiară individuală BFSR la nivelul E+. Acest calificativ şi cel pentru depozitele pe termen lung au perspectivă negativă.

• Care sunt soluţiile de creştere economică prezentate de Christine Lagarde, directorul general al FMI

Capitalul uman, resursele energetice, fondurile europene, întreprinderile de stat şi un sector bancar care sprijină economia reală sunt soluţiile pentru o creştere economică sănătoasă pe termen lung, consideră Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un discurs ţinut la Bucureşti cu titlul "Eastern Europe and România: The Road Ahead".

• Teorii trăsnite despre originea poporului maghiar. Ungurii au venit pe Pământ de pe steaua Sirius

Până şi copiii de grădiniţă ştiu ca strămoşii ungurilor au venit de pe steaua Sirius iar Iisus era un prinţ part, deci pe undeva rudă cu ungurii, scrie cotidianul budapestan "Népszabadság" care-i invită pe cititori să cunoască o parte dintre cele mai aberante teorii legate de originea poporului maghiar, lansate nu numai la forumuri de genul "Întâlnirea Mondială a Sciţilor", ci şi în diferite publicaţii din străinătate sau pe internet. Pentru exemplificare, cotidianul a cules câteva dintre cele mai ciudate astfel de teorii.Planeta noastră a fost de fapt populată la început de maghiari, este citat un oarecare Csicsaky János, care se autointitulează "căpitan de cursă lungă". Originea cosmică (steaua Sirius) nu exclude faptul că leagănul umanităţii a fost continentul scufundat în Oceanul Pacific, misteriosul Mu, unde, spune autorul teoriei, au fost găsite urme ale maghiarilor.

• CURENTUL

• Ponta dă corigenţa în toamnă la Bruxelles pentru fondurile europene

Ultra-profesionistul ministru al fondurilor europene, pesedistul Eugen Teodorovici, ca şi guvernul Ponta în ansamblu nu au primit notă de trecere din partea Comisiei Europene , fiind trimişi să-şi refacă temele peste vară şi să se întoarcă la toamnă cu ele, în speranţa că vor reuşi să-i convingă pe oficialii de la Bruxelles că au un program serios, coerent, pentru atragerea banilor europeni. În timp ce Victor Ponta se împăunează la Bucureşti cu rezultatele iluzorii ale programului economic al USL, oficialii de la Bruxelles au respins pentru a doua oară programul pentru absorbţia fondurilor în perioada 2014-2020. Comisia Europeană a atenţionat Guvernul de la Bucureşti că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut "peste vară", până în luna septembrie. Cu alte cuvinte, am rămas corigenţi şi trebuie să ne prezentăm în toamnă cu un nou program, sperând că a treia oară va fi cu noroc.

• Ca în Evul Mediu. Unul din doi români nu are toaletă sau duş în casă

Deşi ne aflăm în mileniul trei, într-un secol în care tehnologia se schimbă aproape de la o zi la alta, mai bine de jumătate dintre români sunt departe de civilizaţie. Conform datelor oficiale, mai bine de jumătate dintre români nu dispun nici de cele mai elementare servicii de igienă. Astfel, în 2011, un român din doi nu beneficia de servicii de canalizare, iar lucrurile nu au evoluat prea mult nici în ultimul an. Un număr de 9.413.027 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, la 31 decembrie 2012, reprezentând 44,2 la sută din populaţia României, cu 93.799 persoane mai mult decât în anul 2011, a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată ţara s-a cifrat, la sfârşitul anului 2012, la 1.035.429.000 metri cubi, cu 13.067.000 metri cubi mai mult faţă de anul 2011.

• Din complexe provinciale, Dragnea i-a pus gând rău Bucureştiului

"Miticul" Liviu Dragnea vrea să-şi ia această denumire în serios şi să funcţioneze ca atare. Odată ajuns al doilea şef la Bucureşti în Guvernul României, "teleolteanul" Dragnea are gânduri serioase pentru Capitală, şi anume diminuare rolul Bucureştiului în regiune în scopul de a ridica alte oraşe din Muntenia. Asta în condiţiile în care Regiunea Bucureşti-Ilfov contribuie cu 25% la PIB-ul total al României iar 20% dintre totalul salariaţilor din ţară lucrează în Bucureşti. Ţinând cont că pentru 2013, România are estimat un PIB de circa 140 de miliarde de euro, circa 35 de miliarde de euro sunt aduse de către zona Bucureşti-Ilfov. Cu toate aceste statistici, vicepremierul se gândeşte serios ca Regiunea Bucureşti-Ilfov să fie înglobată în regiunea Muntenia iar centrul administrativ să fie mutat la Ploieşti. Mai mult, Bucureşti ar fi în viziunea sa "vinovat" de declinul economic al celorlalte oraşe.

• CURIERUL NATIONAL

• Mai mulţi cumpărători online, însă ponderea din piaţa de retail este tot mică

Comerţul online devine tot mai popular în rândul populaţiei cu acces la internet, un sfert dintre utilizatori afirmând că îşi fac cumpărăturile în magazinele virtuale, însă ponderea din totalul comerţului din România este încă nesemnificativă. Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Millward Brown, citat de retailerul online eMag.ro, aproximativ 27% dintre românii conectaţi la internet îşi fac cumpărăturile online. "Cred că am ajuns la un punct de cotitură în comerţul din România. Practic, astăzi 1 din 4 români cu acces la internet este cumpărător online, în vreme ce 70% din români se documentează pe internet înainte de a lua o decizie de cumpărare. Încrederea clienţilor va fi cea care va duce piaţa la următorul nivel", a declarat, într-un comunicat remis redacţiei, Radu Apostolescu, vicepreşedinte şi director de dezvoltare al eMag.

• Firmele mici se zbat să supravieţuiască

Doar 18% dintre firmele mici şi mijlocii au crescut din noiembrie 2009 până în martie 2013 şi 90% dintre IMM se autofinanţează. Victor Ponta la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor: Vreau să vă felicit că în ciuda eforturilor Guvernelor încă mai supravieţuiţi. Ovidiu Nicolescu: Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit, nu foarte mult, pentru că pe ansamblu o proporţie mare consideră că nu sunt condiţiile necesare. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) arată că circa 60% dintre firmele mici şi mijlocii au reuşit să-şi menţină constant nivelul afacerilor în 2009-2013 şi peste un sfert au avut scăderi, iar sursele proprii reprezintă pentru peste 90% singura formă de finanţare, nefiind astfel posibilă dezvoltarea activităţii.

• Decizii şoc: Meciurile României ar putea fi difuzate gratuit

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins ieri recursurile FIFA şi UEFA privind difuzarea gratuită a Campionatului Mondial şi a EURO în Belgia şi Marea Britanie. În cazul în care şi autorităţile de la Bucureşti vor stabili că acestea sunt evenimente de interes naţional, FIFA şi UEFA nu vor mai putea vinde drepturile de difuzare.

• Frica păzeşte băncile

Nu este nimic mai rău decât criza bancară şi financiară, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu. România a evitat un astfel de episod, iar acum face eforturi pentru reconstrucţia, în acord cu Europa, a unui nou cadru de reglementare. O criză financiară marcată de falimente bancare este devastatoare pentru economia reală şi de aceea autorităţile trebuie să se preocupe pentru a fi evitat un astfel de fenomen, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe organizate de instituţia pe care o conduce. România urmează să fie parte a unui proces de reconfigurare a reglementării sistemului financiar care este în curs în Uniunea Europeană şi care are la bază paradigme de gândire de neconceput înaintea crizei. Noul cadru macroprudenţial vizează atât împiedicarea crizelor sistemice, cât şi un set de reguli şi măsuri care să prevină situaţia ca autorităţile să fie nevoite să salveze băncile cu banii contribuabililor aşa cum s-a întâmplat după anul 2008.

• China a început să controleze aterizarea economiei

Economia chineză ar urma să facă uitate ritmurile de creştere de peste 10% din ultimele două decenii. Analişti din piaţă spun că noul Guvern al ţării îşi doreşte această decelerare. Fără efectuarea ajustărilor, China s-ar îndrepta spre o criză a creditului, spune profesorul Michael Pettis de la Universitatea din Beijing. Pieţele financiare internaţionale au avut de digerat în prima parte a acestei săptămâni datele privind creşterea economică a Chinei. Potrivit statisticilor oficiale, produsul intern brut s-a majorat în cel de-al doilea trimestru al acestui an cu 7,5% raportat la o bază de calcul anuală, după un ritm de 7,7% consemnat la nivelul primului trimestru, ceea ce ar putea fi interpretat ca o primă stabilizare a cadenţei avansului economiei chineze după doi ani de frânare.

• Udrea: Nominalizarea lui Silaghi, inconştienţă politică

Nominalizarea lui Ovidiu Silaghi pentru funcţia de ministru al Transporturilor este o dovadă de "inconştienţă politică", afirmă deputatul PDL Elena Udrea, ea menţionând că şansele pentru un raport MCV pozitiv sunt "nule". Elena Udrea critică nominalizarea lui Ovidiu Silaghi la Ministerul Transporturilor, informează RFI: "Mie mi se pare o prostie colosală atât a liberalilor, cât şi a premierului! Să vii cu propunerea domnului Silaghi la Ministerul Transporturilor, după ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu condamnarea fostului ministru Fenechiu, să vii cu un alt ministru cu probleme cu justiţia, cu probleme mari de imagine, care la un moment dat în mandatul trecut a fost retras tocmai datorită acestor probleme mi se pare o dovadă de inconştienţă politică".

• Germania vrea să descurajeze multinaţionalele să-şi transfere profiturile în paradisuri fiscale

Germania va susţine la reuniunea statelor membre G20 din această săptămână, la Moscova, un plan pentru oprirea practicilor multinaţionalelor de a-şi transfera profiturile în paradisuri fiscale, a declarat ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schaeuble, potrivit Mediafax. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) va prezenta la reuniunea G20 un plan care prevede ţinte clare şi ambiţioase în combaterea evaziunii fiscale, a declarat Schaeuble într-un interviu pentru Reuters, preluat de cotidianul New York Times.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Victor Ponta, înaintea vizitei la Chişinău din 27 august: "România vrea un calendar concret şi accelerat de eliminare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni"

Victor Ponta anunţă că, deşi sunt mai multe de făcut, procedura privind acordarea cetăţeniei române pentru basarabeni s-a îmbunătăţit, iar birocraţia a fost redusă. Premierul Victor Ponta şi-a anunţat şi el o a doua vizită oficială la Chişinău, urmând să participe la festivităţile dedicate Zilei Independenţei Republicii Moldova. Prim-ministrul României spune că, deşi vorbele sunt frumoase, contează mai mult planurile concrete. Victor Ponta: Este evident că relaţia dintre România şi Republica Moldova nu poate fi decât una extrem de apropiată. Dincolo de retorică şi sentiment, totuşi contează planul concret şi acolo lucrurile trebuie schimbate radical. După mulţi ani de vorbe frumoase, fără urmări concrete, de anul trecut am intrat într-o perioadă de pragmatism şi implementare.

• PSD, PNL şi PC au terminat de împărţit tortul la Ministerul Economiei

La şapte luni de la numirea Guvernului Ponta II, în Monitorul Oficial au fost publicate hotărârile de guvern privind organizarea Ministerului Economiei, precum şi a departamentelor subordonate, pentru Energie şi pentru IMM-uri. Bătălia pentru instituţiile şi companiile subordonate Ministerului Economiei a început din ianuarie, când liberalul Varujan Vosganian şi-a manifestat public nemulţumirea faţă de faptul că PSD-istul Constantin Niţă, teoretic, adjunctul său, preia cea mai consistentă parte din minister. Potrivit celor trei hotărâri de guvern publicate, acum aproape două săptămâna, în Monitorul Oficial, Departamentul pentru Energie, din cadrul Ministerului Economiei, preia cele mai importante companii: Romgaz, Hidrolelectrica şi Nuclearelectrica. Totuşi, nici Varujan Vosganian nu a rămas, aşa cum se glumea iniţial, doar cu societăţi falimentare precum Oltchim sau Plafar. El a primit cel puţin două companii importante - Compania Sării şi Apele Minerale - despre care presa scria, iniţial, că vor ajunge tot sub controlul lui Niţă.

• Prima reacţie a Rusiei după vizita lui Băsescu în Moldova

Ministerul de Externe al Rusiei afirmă că va analiza cu "atenţie" declaraţiile pe care Traian Băsescu le-a făcut recent la Chişinău. "Totul va fi analizat şi, probabil, vom face o declaraţie", anunţă un oficial din cadrul ministerului. Solicitat de Vocea Rusiei să comenteze afirmaţiile lui Traian Băsescu din timpul vizitei în Republica Moldova, în special cele legate de unirea cu România, directorul Departamentului Europa 4 (Balcani) din cadrul Ministerului rus de Externe de la Moscova, Andrei Maslov, spune că "materialele" vor fi studiate cu "atenţie".

• Varujan Vosganian l-a demis pe Gabriel Plăiaşu după ce abia l-a numit în funcţia de preşedinte al OPSPI

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcţie pe Gabriel Plăiaşu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp după ce HotNews.ro a atras atenţia că Plăiaşu nu poate ocupa o functie publică timp de trei ani deoarece a fost declarat incompatibil în aprilie 2013. Numirea în funcţie a fostului deputat PNL la Oficiul pentru Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitraşcu s-a făcut vineri, 12 iulie. Contactat de HotNews, Varujan Vosganian a confirmat ca l-a demis pe Gabriel Plăiaşu din funtea OPSPI.

• JURNALUL NATIONAL

• Care ar putea fi capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat care sunt oraşele favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare, potrivit unui sondaj realizat la solicitarea autorităţilor şi prezentat joi, la Ploieşti. Este vorba despre Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile au fost exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent. Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

• Jandarmeria, obligată să plătească 50.000 de lei unui cetăţean agresat la protestele din Piaţa Universităţii

Notele de plată pentru abuzurile Jandarmeriei la protestele din Piata Universitatii continua sa vina. La inceputul anului, Diana Iftodi a fost posesoarea primei decizii de sancţionare în Instanţă a Jandarmeriei în cazul protestelor de la Universitate. Ca urmare a plângerii depuse de domnişoara Iftodi la Judecatoria Sectorului 1 Bucureşti, Jandarmeria a fost obligată la plata unei despăgubiri de 5.000 de lei şi la anularea amenzii emise.

• DISPONIBILIZĂRI la Poştă: 3.650 de salariaţi vor rămâne fără loc de muncă începând cu luna septembrie

"Începând cu luna septembrie 2013, din cadrul Poştei Române vor fi disponibilizaşi 3.650 de angajaţi, pe baza unui set de criterii stabilite de comun acord cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România. Aceste criterii sunt construite pe baza evaluării competenţei profesionale, abaterilor disciplinare cât şi a opţiunii individuale. Procesul de disponibilizare va fi aplicat fără să fie afectată derularea normală a activităţilor Poştei Române la nivel naţional", se arată într-un comunicat al Poştei. Anunţul vine în urma unei întâlniri de lucru care a avut loc joi la sediul Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), la care au participat preşedintele Consiliului de Administraţie Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), conducerea executivă a operatorului, reprezentanţiai MSI şi conducerea Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România.

• Normal că îi convine să stea acasă. Primeşte 600 de euro lunar ajutor de ŞOMAJ

Un bărbat din judeţul Argeş primeşte aproape 600 de euro pe lună ajutor de şomaj, scriu jurnaliştii de la ziarulprofit.ro. Şomerul are 43 de ani şi provine din sistemul bancar, iar cei 2430 de lei acordaţi argeşeanului reprezintă cea mai mare indemnizaţie plătita de stat unui român. Bărbatul se poate considera un şomer fericit deoarece ajutorul primit depăşeşte salariul multor angajaţi şi chiar directori de instituţii. La polul opus, cu cel mai mic şomaj se află absolvenţii de liceu cu 250 de lei pe lună.

• Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române

Omul de afaceri Omar Hayssam a fost predat de autorităţile siriene Poliţiei Române, în această dimineaţă. Informaţia a fost comunicată de Administraţia Prezidenţială. Hayssam a fost condamnat în România la 20 de ani de închisoare pentru acte de terorism în cazul celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. "În dimineaţa zilei de 19 iulie a.c., a fost predat Poliţiei Române domnul Omar Hayssam. Aducerea sub autoritatea instituţiilor statului român pentru a-şi ispăşi pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani pentru acte de terorism în cazul celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak stabilită de instanţele româneşti este rezultatul unor activităţi complexe desfăşurate timp îndelungat de instituţiile de siguranţă naţională ale statului român.

• NATIONAL

• Exclusiv! Noi detalii incendiare despre ancheta care a produs cutremurul in MAI: Passat-ul groazei!

Publicarea de catre ziarul nostru a "listei rusinii" a dinamitat Politia Romana. La randul sau, dezvaluita in exclusivitate tot de catre "National", ancheta paralela a DNA privind faptele penale de o gravitate exceptionala comise de cei de la "crima organizata" avanseaza cu pasi rapizi. Iar lucrurile incep sa se lege, mai ales ca se pare ca s-a gasit si ultima piesa care lipsea pentru a intregi puzzle-ul la care lucreaza intens procurorii anticoruptie si inspectorii Corpului de Control al MAI. Este vorba despre o masina de serviciu a celor de la BCCO Constanta, un Volkswagen Passat gri, model 2009 - 2010, in care a fost torturat de catre politistii spagari un ofiter DGA sub acoperire. Iar despre acelasi autoturism exista indicii ca este cel cu care se transporta saptamanal la Bucuresti peste, vin si alte "atentii" pentru chestorii cu care cei de la "crima organizata" din Constanta se laudau ca i-ar tine "spatele" comisarului sef Aurelian Pavel.

• Isarescu: BNR nu este nici Dumnezeu, nici Mama Omida

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a avertizat ca orice masuri ar lua Banca Nationala, institutia nu este Dumnezeu - sa ofere solutii miraculoase - si nici nu poate ghici cand va fi urmatoarea criza. Mugur Isarescu a tinut sa precizeze ca actualele reglementari bancare, desi stricte, nu trebuie sa fie considerate suficiente. "A veni si a spune acum ca nu o sa mai avem riscuri in viitor, asa cum mai aud si in dezbateri «cum de nu s-a ghicit criza sau amplitudinea ei?», inseamna a fi nerealist. Nu putem sa transformam pe nimeni, nicio institutie si nicio persoana, intr-un fel de Dumnezeu, sa faca previziuni clare. Noi incercam sa gestionam riscuri, nu sa ghicim viitorul, sa ne transformam in altceva (gen Mama Omida - n.r.)", a tinut sa precizeze, ieri, guvernatorul BNR.

• PUTEREA

• Primarul general a sărit peste lege pentru a avansa la Universitate

Sorin Oprescu nu a îndeplinit criteriile pentru a deveni profesor universitar. La concursul organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, Oprescu a avut trecute în dosar lucrări ce aparţineau studenţilor săi, fără ca actualul primar general al Capitalei să fie coordonator al tezelor. Prin urmare, aceste lucrări nu îi pot fi associate lui Oprescu. Cu toate acestea, Sorin Oprescu este şi în prezent profesor universitar la UMF.

• Sindicatele cer demisia CA şi constituirea unei comisii de anchetă

Sindicatele TAROM solicită demisia colectivă şi imediată a Consiliului de Administraţie (CA) al companiei şi constituirea unei comisii de anchetă din partea Corpului de control al premierului, în scopul verificării abuzurilor conducerii administrative şi executive, dar şi pentru depistarea eventualelor prejudicii de imagine şi economice cauzate de declaraţiile recente ale conducerii CA, prin vocea preşedintelui său, Dan Pascariu.

• ROMANIA LIBERA

• Talciocul de sub nasul elevilor. Până unde merge publicitatea în şcoli

Scandalul iscat pe seama promovării margarinei într-o şcoală din Bucureşti ar trebui să aducă în atenţia opiniei publice, dar mai ales a oficialităţilor, un fenomen pe cât de vechi, pe atât de amplu - spaţiul şcolar tinde să se transforme într-un talcioc naţional. Fie se face publicitate, mai mult sau mai puţin mascată, fie se vând, ca să nu spunem că în anumite cazuri se bagă pe gâtul elevilor, felurite produse.

• Alexei Navalnâi, inamicul numărul 1 al lui Putin, "ucis" politic

Un tribunal din Kirov l-a condamnat pe militantul Alexei Navalnîi la cinci ani de detenţie într-o colonie penitenciară. Considerat liderul opoziţiei din Rusia şi inamicul numărul 1 al lui Vladimir Putin, avocatului Navalnîi i-au fost puse cătuşele şi a fost arestat imediat după citirea verdictului. Reacţiile internaţionale au venit imediat, punând sub semnul întrebării existenţa statului de drept în Rusia. Orator eficace, devenit una din figurile de vârf ale mişcării contestatare din 2011, Alexei Navalnîi denunţă o "răzbunare politică" a Kremlinului pentru că a demascat corupţia, ca şi pentru campania pe care a dus-o contra partidului de la putere, al preşedintelui Putin, Rusia Unită, şi contra realegerii lui Putin la preşedinţie în 2012.

• ZIARUL FINANCIAR

• Ponta cere reluarea creditării: Băncile s-au transformat în agenţii imobiliare

Cea mai mare problemă a economiei locale este lipsa creditului, deoarece băncile s-au transformat în "agenţii imo­biliare", a declarat ieri premierul Victor Ponta, care a ridicat şi o altă problemă ce lasă guvernul fără prea multe pârghii: lipsa unei bănci mari cu acţionariat autohton, care să susţină creditarea economiei locale în astfel de perioade dificile. Pe cele mai mari site-uri imobiliare nu­mărul de locuinţe scoase la vânzare de bănci a ajuns la 3.000-4.000, iar anul acesta ar putea depăşi 10.000 de unităţi, în condiţiile în care rata creditelor neperformante a sărit de 20%. Pe de altă parte, economia rămâne îngheţată, iar soldul creditelor acordate companiilor şi populaţiei continuă să scadă.

• Isărescu: Salvarea unei bănci mari cu banii de la buget costă enorm şi devine un atac la democraţie

Salvarea unei bănci mari cu banii de la buget implică costuri enorme şi se ajunge la un atac la adresa democraţiei, dar noile reglementări europene mută costul salvării băncilor de pe umerii contribuabililor, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, susţinând că România nu are bănci mari comparativ cu cele internaţionale, dar are "bănci mari comparativ cu economia". Criza a arătat nevoia de gestiune eficace a băncilor aflate în dificultate şi ieşirea ordonată din piaţă a instituţiilor neviabile, în special a celor "to big to fail" (prea mari pentru a fi lasate să falimenteze - n.red.). Deşi instrumentele de vânzare de active cu asumare de pasive sau banca-punte există în pachetul multor autorităţi, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor "too big to fail", a arătat Isărescu.

• Cel mai bogat om din România luptă cu Petrom, Lukoil şi Rompetrol. Cu cât vinde Niculae benzina şi motorina

Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, deţine două benzinării în oraşul Zimnicea şi câte una în Alexandria şi Giurgiu. Omul de afaceri va deschide peste 70 de noi staţii în perioada următoare. Investiţia de 80 de milioane de euro este integrarea într-o re­ţea de retail a pro­ducţiei de 80.000 de tone de bioetanol furnizată de rafinăria gru­pului, potrivit ZF. Preţurile pe care le practică la Zimnicea reţeaua de benzinării Bif sunt următoarele: benzină standard 5,82 lei; motorină standard 5,87 lei; benzină premium 6,60 lei; motorină premium 6,50 lei. "Ideea este să dezvoltăm o reţea de benzinării în care să putem creşte procentul de bioetanol utilizat în amestec cu benzina pentru a avea un preţ mai mic al benzinei.

• Vizita Christinei Lagarde şi viitoarea prosperitate a României Autor: Mark Gitenstein

Vizita din această săptă­mână a doam­nei Christine Lagarde la Bucureşti s-a bu­curat de o anume atmosferă de încredere. Doamna Lagarde a sosit când România tocmai încheie un acord stand-by şi este pe cale de a începe negocierile pentru unul nou. Rezultatele par­te­neriatului încep să se vadă, iar beneficiile unui nou acord sunt greu de contestat. România a luat măsuri dureroase de austeritate, dar a reuşit să-şi stabilizeze economia. În timp ce alte ţări încă se luptă cu reformele, România are perspective frumoase de creştere. Boardul FMI este de acord că ţara a făcut progrese notabile pe calea consolidării fiscale şi a stabilităţii macroeconomice, menţinând niveluri joase ale inflaţiei şi având un sold bugetar şi o balanţă de operaţiuni curente sustenabile. Acordurile au fost cu siguranţă o poves­te de succes pentru regiune, iar o parte dintre măsurile luate de guvern în urma sfaturilor FMI ar putea servi drept exemplu altor ţări europene.