REVISTA PRESEI 20.10.2011

• ADEVARUL

• Germania şi Franţa, uitate de investitori

Volumul investiţiilor străine directe atrase de cele mai mari economii europene a scăzut dramatic în prima jumătate a anului. Potrivit unui raport elaborat de Comisia pentru Comerţ şi Dezvoltare din cadrul ONU, investiţiile străine directe atrase de Germania, de departe cea mai mare şi cea mai performantă economie europeană, în prima jumătate a anului s-au ridicat la numai 6,6 miliarde de dolari, marcând o scădere de 73% faţă de ultimele şase luni din 2010. În Franţa, scăderea a fost de 14%, cu o valoare de 14 miliarde de dolari a capitalului străin atras. Comparativ, Irlanda a obţinut mai mult decât cele două la un loc, cu 30 de miliarde de dolari atrase în acelaşi interval, înregistrând o creştere de 66%. Cea mai spectaculoasă creştere se găseşte în aceeaşi regiune. Marea Britanie a obţinut 82 de miliarde de dolari (un avans de 250%).

• Cum a învins Bulgaria criza cu propriile arme

Simeon Djankov, ministrul bulgar al Finanţelor, spune că Guvernul de la Sofia a aplicat un plan propriu de măsuri anti criză, după ce "politicienii europeni au dat-o-n bară". "Politicienii au dat-o-n bară. S-au dovedit extrem de puţin doritori să ia măsurile dificile care se impuneau, iar ajutorul extern care ar fi trebuit să îi sprijine a eşuat mizerabil", a spus el, denunţând atât politica populistă impusă de Fondul Monetar Internaţional prin persoana lui Dominique Strauss-Kahn, care avea ambiţii politice, cât şi pe cea a Comisiei Europene, care nu a cerut la timp reformele necesare. "Mai mult, am văzut că răspunsul european practic a eşuat. Nicio idee dintre cele propuse la nivelul UE în ultimii doi ani nu a funcţionat", a mai spus oficialul.

• Soluţii naţionale pentru un eşec european

"Viitorul Bulgariei este în interiorul Uniunii şi în zona euro", a spus Djankov, care a declarat recent că guvernul bulgar nu se va grăbi să adere la uniunea monetară pentru că există prea multe semne de întrebare legate de structura acesteia. "De aceea, noi am ales să ne asumăm propriile soluţii, elaborând un pact naţional pe care l-am implementat în Constituţie. Nu aşteptaţi ca UE să vină cu soluţii, este mai simplu să le implementaţi la nivel naţional". Iar cel mai important element, care a schiţat poate toate diferenţele, a fost rapiditatea. "Pe timp de criză, pieţele exagerează, mediul de business exagerează şi atunci şi guverul ar trebui să exagereze, să ia măsurile imediate care ar putea părea încă nejustificate, exagerate", spune el. "Primul lucru pe care ­l-am făcut, la o săptămână de la instalare, a fost o tăiere de 15% a cheltuielilor din toate sectoarele.

• Fără mai mulţi bani pentru salvări de urgenţă

Suplimentarea fondului de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară - EFSF) nu a fost însă stabilită de Franţa şi Germania, a declarat ieri un oficial înalt din zona euro pentru Reuters. Cotidianul britanic "The Guardian" a publicat marţi un articol în care cita surse care susţineau că reprezentanţii celor două ţări sunt aproape de a încheia o înţelegere pentru majorarea capacităţii de creditare a EFSF cu aproape 1.500 de miliarde de euro, astfel încât aceasta să ajungă la 2.000 de miliarde de euro de la 440 de miliarde, cât este în prezent. Fondurile urmau să fie folosite ca o "plasă de siguranţă" şi, dacă va fi nevoie, să fie utilizate pentru salvarea statelor şi a băncilor cu probleme din UE.

• Statele Unite au nevoie de un nou miracol al productivităţii muncii

Cea mai mare economie a lumii ar putea avea nevoie de un al doilea miracol în 15 ani, după cel din perioada 1997-2003, în contextul în care încetinirea creşterii productivităţii muncii determină un avans mai mic al veniturilor, mai puţine oportunităţi de muncă şi deficite mai mari ale statului. Producţia unui angajat pe oră a scăzut în SUA pentru două trimestre consecutiv, prima dată din 2008, iar datele Departamentului Comerţului arată că productivitatea rămâne sub niveluri tipice pentru actuala fază a recuperării economice.

• Credibilitatea zonei euro scade din nou. Spania pierde din ratingul de ţară

Liderii europeni mai au patru zile până la summitul european din 23 octombrie, în timpul căruia îşi vor prezenta planul de salvare pentru economia zonei euro. Între timp, Spania îşi pierde din ratingul de ţară, trei bănci italiene îşi pierd din credibilitate şi numărul de proteste şi greve ajunge să paralizeze, timp de două zile, întreaga activitate economică din Grecia. Agenţia de rating Moody's a declasat astăzi (19 ocombrie) ratingul de ţară al Spaniei de la "Aa2" la "A1". "Nu a existat nicio rezolvare credibilă la atuala criză a datoriilor suverane şi va dura mult până când zona euro va putea recâştiga încrederea pieţelor prin prospectele sale de coeziune polică şi creştere economică," a spus aceasta. Ştirea a venit la doar câteva zile după ce agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a declasat (13 octombrie) ratingul de credit pe termen lung al Spaniei cu o treaptă, din cauza sistemului bancar slab, stagnării economice şi a reformelor "incomplete" pentru reducerea ratei şomajului.

• Chinei nu-i mai plac obligaţiunile SUA

După ce Standard & Poor's a retrogradat ratingul Statelor Unite, Beijingul a început să vândă bondurile guvernamentale americane. Alte ţări, în schimb, au achiziţionat obligaţiuni SUA pe fondul crizei europene. Chiar dacă Standard & Poor's a redus ratingul Statelor Unite, criza prelungită din Europa şi acordul din Congres, de la începutul lunii august, privind creşterea plafonului datoriei publice, au făcut ca obligaţiunile emise de Guvernul de la Washington să fie din nou atractive pentru investitorii străini, mai puţin pentru China.

• Atena a pus ochii pe banii grecilor depozitaţi în Elveţia

Guvernul elen discută cu Berna un acordul privind repatrierea sumelor depuse de cetăţeni greci în conturi elveţiene. Mare parte din cele 200 de miliarde de euro sunt bani negri. Berna discută cu Atena în vederea încheierii unui acord similar celui parafat cu Germania, a precizat pentru "Financial Times Deutschland" Horst Reichenbach, şeful echipei care acordă asistenţă tehnică Greciei. O întâlnire în acest sens va avea loc săptămâna viitoare. Potrivit estimărilor, cetăţenii greci au depus în băncile elveţieni în jur de 200 de miliarde de euro, mare parte fiind bani negri. Statisticile Băncii Centrale Elene arată că, de la începutul anului 2010, cel puţin 33 de miliarde de euro au fost retrase din băncile greceşti şi depuse în străinătate, în special în Elveţia. Experţii apreciază că suma este chiar mai mare: în jur de 87 de miliarde de euro.

• "Mama tuturor grevelor" devastează Grecia

Grecii sunt astăzi în a doua zi de grevă generală. Protestele anticriză de ieri, la care au participat, doar la Atena, peste 125.000 de oameni, au degenerat în violenţe. Sindicaliştii greci, supăraţi că Parlamentul mai votează astăzi un nou pachet de măsuri de austeritate, care include concedierea a încă 30.000 de bugetari, tăieri salariale de 20%, creşterea impozitelor şi suspendarea contractelor colective de muncă, se ţin de cuvânt. Ei au promis că vor organiza "mama grevelor generale", cel mai mare protest pe care l-a văzut Grecia în ultimele decenii pentru a atrage atenţia guvernanţilor că sunt la capătul puterilor din cauza "curelei mult prea strânse". Şi au reuşit. Cu siguranţă, turiştii străini aflaţi la ieri la Atena, Salonic, Patras sau Heraklion pot confirma experienţa neplăcută.

• CURENTUL

• În vremuri de criză, profitul Bisericii Ortodoxe Române se măsoară în milioane de euro

Companiile au fost forţate de criză să îşi reducă cheltuielile, unele au intrat în faliment, instituţiile statului au redus personalul şi au tăiat din salarii, mulţi români au fără loc de muncă. Biserica Ortodoxa Română are însă profit şi în recesiune. Culmea, din cotizaţii, taxe sau donaţii ale aceloraşi români sărăciţi de criză. Cei care cred că Biserica nu adună sume mari se înşală, în unele cazuri mitropoliile sau arhiepiscopiile au profituri de milioane de euro. Spre exemplu, potrivit datelor de pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, în 2010 Arhiepiscopia Tomisului a avut un profit de peste 29 de milioane de lei, adică aproape 6,8 milioane euro. Nici Arhiepiscopia Bucureştiului nu stă rău. Anul trecut a avut un profit peste 6 milioane de lei.

• Presa din România, manipulată ordinar de familia Bîrsan

Scandalul provocat de punerea sub acuzare de către DNA a judecătoarei Gabriela Bîrsan, şefa Secţiei de Contencios Administrativ din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acuzată de trafic de influenţă, readuce din nou în atenţie manipularea prin presă făcută în scopul de a influenţa instituţiile statului. De această dată, în vizorul manipulatorilor s-au aflat atât CSM cât şi DNA, instituţii care au avizat, respectiv efectuat, percheziţionarea reşedinţei jude­cătoarei Bărsan din Ghermăneşti-Ilfov.

• CURIERUL NATIONAL

• Câte alimente (nu prea) mai cumpără românii

Vânzările acestor produse au scăzut pe fondul modificării comportamentului consumatorilor, care s-au văzut nevoiţi să reducă cheltuielile. Piaţa conservelor s-a prăbuşit odată cu cea a construcţiilor. Consumul sortimentelor de margarină, paté, muştar, ketchup, ulei a scăzut cu 5-15%. Scăderea puterii de cumpărare i-a determinat pe români să strângă cureaua şi să fie atenţi la fiecare leu cheltuit. Chiar şi bugetul pentru mâncare a fost revizuit de fiecare român, astfel dacă înainte clienţii aruncau banii pentru produsele alimentare fără să le analizeze prea mult şi umpleau coşul fără să îşi ridice problema dacă şi-l permit, acum situaţia s-a schimbat radical.

• BERD: Reducerea PIB pentru 2012 nu este specifică doar României

"Este o problemă a Europei. Foarte mulţi analişti ai FMI au redus previziunile PIB şi pentru România, dar şi pentru alte state din Europa". România exportă cel mai mult în UE, iar încrederea consumatorilor din zona euro este în scădere, astfel exporturile se vor diminua. Reducerea prognozei de creştere economică pentru 2012 nu este specifică doar României, ci tuturor statelor europene, şi are la bază situaţia din zona euro, unde merge cea mai mare parte din exporturi, inclusiv din România, a declarat Claudia Pendred, directorul pentru România al instituţiei, citat de Mediafax.

• România are peste 16.000 de milionari în dolari

România se află pe locul 47 în lume după numărul persoanelor bogate, în ţara noastră existând 16.528 de locuitori cu averi de peste 1 milion de dolari, dintre care doi miliardari, potrivit unui raport al Credit Suisse, citat de Mediafax. Averea medie a unui român este de 13.987 dolari, România fiind pe locul 59 din 160 de state. Astfel, ţara noastră are 14.578 de locuitori cu averi cuprinse între 1-5 milioane de dolari, 1.173 de persoane cu averi de 5-10 milioane de dolari, 685 între 10-50 milioane de dolari, 55 între 50-100 milioane de dolari, 32 între 100-500 milioane de dolari. Cinci români au averi de peste 500 de milioane de dolari, dintre care 2 sunt miliardari, potrivit băncii elveţiene.

• Razie în bănci

Autorităţile de reglementare din UE investighează câteva mari bănci europene care sunt suspectate de manipularea ratelor de dobândă din piaţa interbancară. Comisia Europeană este îngrijorată că legile antitrust au fost încălcate. Printre giganţii financiari investigaţi se numără Deutsche Bank şi Royal Bank of Scotland. Reprezentanţi ai instituţiilor de supraveghere şi reglementare din Uniunea Europeană au descins marţi la sediile unor mari bănci europene în cadrul unei investigaţii care vizează eventuale încălcări ale legilor concurenţei, informează Bloomberg. Operaţiunea se derulează în contextul în care Comisia Eduropeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibila legislaţiei antitrust. Suspiciunile sunt legate de înţelegeri între mari giganţi bancari asupra cotaţiilor aşezate în piaţă în vederea manipulării ratelor de dobândă din piaţa interbancară.

• Germania şi Franţa au convenit să crească resursele EFSF la 2.000 mld. euro

Germania şi Franţa au convenit să consolideze resursele Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) la 2.000 miliarde euro, de la 440 miliarde euro, potrivit ziarului britanic The Guardian, preluat de Reuters. Informaţia a împins în sus acţiunile pe Bursa de la New York şi a determinat aprecierea monedei euro, în pofida speculaţiilor privind existenţa unui astfel de acord. O sursă oficială europeană a declarat pentru Reuters că nu a auzit de o asemenea înţelegere. Anterior, cancelarul german Angela Merkel a avertizat pieţele şi lumea să nu se aştepte la o soluţie minune pentru criza datoriilor de stat la summit-ul UE de duminică, potrivit Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta a votat pentru cămătărie

Ponta şi Năstase au votat împotriva legii prin care se interzice cămătăria în România. Fără argumente juridice, cei doi lideri ai PSD au fost contra doar pentru că sunt în opoziţie. Deşi a fost procuror anchetator şi ştie ce consecinţe nefaste produce cămătăria, liderul PSD, Victor Ponta a votat împotriva legii de condamnare şi incriminare a cămătăriei. Legea, adoptată luni de Parlament a fost susţinută doar de deputaţii PD-L, UDMR, cei independenţi şi o mână de reprezentanţi ai PSD şi PNL. Contactat prin intermediul secretarei, Ponta nu a oferit niciun argument. Nici Adrian Năstase nu a răspuns insistentelor apeluri telefonice.

• Lumea va fi condusă de ţările cu natalitate mare

Valentin Lazea, economistul şef al BNR a acordat un excepţional interviu în exclusivitate pentru Evenimentul zilei. El a vorbit despre cât de gravă este criza actuală, ce pericole pasc capitalismul, cum de am uitat lecţiile trecutului, ce ne aşteaptă în viitor şi care vor fi puterile ce vor domina lumea de mâine. Valentin Lazea: E clar că grupul ţărilor BRIC - Brazilia, Rusia, India şi China - va câştiga amploare pe piaţa internaţională, la fel ca şi ţările de dimensiuni continentale, care au resurse naturale foarte mari: gen Canada sau Australia. Şi că puterile tradiţionale, Statele Unite şi Europa, încet încet, deci nu peste noapte, vor intra într-un proces de reducere a puterii relative în lume.

• Traian Băsescu a câştigat procesul "Ruşine, Dinu Patriciu!"

Preşedintele României a câştigat procesul cu omul de afaceri Dinu Patriciu legat de trucarea filmuleţului din campanie în care şeful statului era acuzat că a lovit un copil. Preşedintele Traian Băsescu a câştigat ieri prima bătălie în procesul cu omul de afaceri Dinu Patriciu, acesta fiind reclamat în instanţă pentru că l-a acuzat pe şeful statului că ar fi lovit un copil, peste faţă, la un miting electoral din 2004. Judecătoria sectorului 1 a admis acţiunea aşa cum a fost formulată de Traian Băsescu, acesta fiind apărat de casa de avocatură "Ţuca, Zbârcea şi asociaţii", şi l-a obligat pe Dinu Patriciu la plata a 0,5 lei daune morale, precum şi la publicarea deciziei în două publicaţii cu tiraj naţional, în două numere consecutive, sentinţa putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti.

• JURNALUL NATIONAL

• Câştiguri fabuloase ale cerşetorilor români, la Londra. Ce spune reporterul BBC care i-a urmărit patru luni

Reputatul jurnalist englez, John Sweeney, cel care a realizat documentarul "Viaţa secretă a cerşetorilor români din Marea Britanie" pentru BBC Panorama, a acordat în exclusivitate un interviu Jurnalului Naţional, în care vorbeşte despre modul în care sunt exploataţi copiii romi pe străzile Londrei. Totodată, acesta dezvăluie faţa nevăzută a vieţii cerşetorilor români, pe care echipa de filmare i-a urmărit timp de patru luni. Însă, jurnalistul englez nu este la prima aventură pe tărâm românesc, el fiind autorul unei cărţi despre Revoluţia Română din 1989 şi despre Ceauşescu. Inspectorul-şef Carswell ne-a spus că, câştigurile potenţiale ale unui singur copil se ridică la nu mai puţin de 100.000 de lire sterline pe an.

• FMI cere privatizări grele în energie

Complexul Energetic Oltenia, distribuţiile rămase la Electrica şi filialele de furnizare şi mentenanţă sunt noile adăugări pe listă. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a impus României privatizarea în 2012 a viitorului Complex Energetic Oltenia, la acesta se mai adaugă vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la ultimele trei filiale de distribuţie deţinute de Electrica, dar şi la Electrica Furnizare şi filiala de mentenanţă Electrica Serv. Complexul Oltenia va îngloba Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi producătorii de electricitate pe lignit din zonă, respectiv complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova. Noua entitate va fi cel mai mare producător de energie din ţară, cu o cotă de 45% va avea o cifră de afaceri de aproape un miliard euro, active de 1,5 miliarde de euro şi va fi unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu 19.600 de salariaţi.

• NATIONAL

• Taberele din PDL se tiganesc in public

Nemultumiti de faptul ca "sursele" nu reusesc sa surprinda savoarea scandalurile interne, pedelistii au decis sa-si puna poalele-n cap in vazul tuturor. Dupa ce s-au tot ciupit mai printr-un BPN, mai pe un blog, vechea garda democrat-liberala si deontologii pripasiti prin partid au lasat fineturile si au dat-o , public, in "ba p-a ma-tii". Monica Macovei este ipocrita, a aruncat primul cu piatra Cezar Preda care, de altfel, a si sfatuit-o pe distinsa lui colega sa-i caute prin alte formatiuni mai imaculate. "Doamna Macovei sa ne spuna cu nume si predicat care sunt persoanele care trebuie sa plece (din PDL - n.r).

• "Lupii tineri" din Servicii pun gheara pe putere!

Ce-i drept, nu mai sunt cam de multisor la varsta adolescentei. Atunci cand erau tineri colegi de masterate, burse in strainatate, la facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Nationale de Politie sau la Colegiul National de Aparare. Acum sunt niste tipi maturi, bine infipti profesional si care fac cartile in toate domeniile importante de activitate ale Romaniei. Sunt in pozitii cheie in lumea politica si cea a afacerilor de succes, in administratia centrala, dar mai ales in casta Serviciilor. Le face placere sa-si spuna si acum unii altora "lupi tineri" iar, dupa cum sustin sursele noastre, au declansat deja o ampla operatiune de a iesi din "umbra" esalonului doi pentru a trece la "next level": preluarea Puterii! Liderul Florian Coldea este mostenitorul celui vehiculat ca viitor premier, George Maior, la sefia SRI, chestorul Petre Toba va prelua DGIPI, la SIE influenta generalului Predoiu este nestirbita.

• Pesedistii cad la pace cu democratii in teritoriu

Strans uniti in spatele lui Victor Ponta in pozele de grup, pesedistii fac trocuri peste trocuri cu pedelistii din colegii, cu gandul la un nou mandat parlamentar. Opozitia social-democrata sare in beregata puterii pedeliste doar la televizor. Odata ajunsi in spatele camerelor de filmare insa, multi pesedistii isi negociaza en detail viitorul. Spre stupoarea si amaraciunea social-democratilor mai putin naraviti in rele, care chiar credeau ca negru-i negru, iar PDL dracul gol.

• Franta, urmatoarea Grecie a Europei

Prresedintele Frantei, Nicholas Sarkozy a avertizat ieri ca distrugerea euro va duce la distrugerea Europei. Stia el ce spune, mai ales ca tara sa ar putea sa intre in faliment, din cauza datoriilor si a cheltuielilor mari. Agentia de rating Moody"s a inceput sa evalueze foarte atent situatia Frantei, despre care analistii economici spun ca ar putea deveni in curand o noua Grecie a Europei. Patria lui Sarkozy are in prezent un rating AAA, adica unul foarte bun, dar investitorii nu se mai inghesuie sa cumpere obligatiuni de stat franceze. Franta are datorii de circa 1.700 de euro, adica 90% din PIB, iar in bugetul pe 2012 nu sunt prevazute reduceri ale cheltuielilor guvernamentale. Drept urmare, investitorii si analistii nu cred ca Franta mai vrea sau mai poate sa-si achite datoria externa si se tem ca Hexagonul ar putea intra in incapacitate de plata, ca Grecia.

• PUTEREA

• Guvernul nu are bani pentru agricultori

Statul nu mai are bani ca să plătească toate subvenţiile agricultorilor români. Guvernul se bazează pe fondurile care vin de la Comisia Europeană pentru a susţine cât de cât producţia naţională, care trebuie să fie competitivă pe piaţa Uniunii Europene unde activează agricultori beneficiari de subvenţii cu mult mai mari decât cele româneşti. Se pare că aceeaşi politică, de diminuare a subvenţiilor, va fi aplicată şi crescătorilor de animale, dar cei mai mulţi dintre aceştia nu au parte şi de ajutoare comunitare.

• Tăriceanu a pierdut procesul cu Boc

Tribunalul Bucureşti a respins, ieri, definitiv, recursul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu la decizia din 2010 a Judecătoriei Sectorului 5, care i-a respins acţiunea prin care îl acuza pe actualul şef al Guvernului, Emil Boc, de calomnie în dosarul Sterling. Potrivit acţiunii depuse în instanţă, Tăriceanu l-a acuzat pe Boc că l-a calomniat în legătură cu adoptarea hotărârii de Guvern privind aprobarea actului adiţional nr. 11 la contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele Pelican şi Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Sterling Resources Ltd. Tăriceanu a cerut daune de 100.000 de lei.

• UniCredit, investigată pentru fraudă

Fostul şef al UniCredit, Alessandro Profumo, este anchetat, alături de alţi executivi din sistemul bancar, pentru evaziune de către Fiscul italian. Procurorii investighează dacă UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, se face vinovată de fraudă pentru un plan de investiţii aranjat de banca britanică Barclays, potrivit unei surse care a refuzat să-şi dezvăluie identitatea, notează Agerpres. Sunt anchetaţi şi trei oameni de la Barclays. UniCredit a folosit un plan de taxare numit Brontos pentru a creşte "beneficiile economice ale băncii", după cum declara Profumo la întâlnirea anuală a companiei în aprilie 2010. Planul creştea profitul înainte de taxe al băncii şi acum se află sub atenţia procurorilor italieni.

• Liderii Europei vorbesc limbi diferite

Un val de incertitudine a cuprins în ultimele zile deznodământul discuţiilor privind soarta Facilităţii Europene pentru Stabilitatea Financiară (EFSF) şi implicit situaţia întregii zone euro. Extinderea fondurilor destinate EFSF de la 440 de miliarde euro la 2 trilioane a fost infirmată miercuri de surse citate de Reuters, după ce anterior diplomaţi europeni au declarat pentru "The Guardian" că înţelegerea a fost realizată. "Înţelegerea? Nimic mai fals!". Oficiali din cadrul Uniunii Europene au ţinut să dezmintă zvonurile privind înţelegerea dintre Franţa şi Germania, confirmând încă o dată procesul dificil de luare a deciziilor în cadrul unor discuţii multilaterale privind criza financiară.

• ROMANIA LIBERA

Educaţie. Criteriile de evaluare pentru copiii de grădiniţă sunt obligatorii, deşi unele sunt de-a dreptul aberante. Test pentru copiii de 3 ani: Descrieţi stema, Ziua Unirii şi tradiţiile minorităţilor

Copiii de 3 ani ar trebui să ştie stema ţării, să cunoască tradiţiile minorităţilor şi să descrie Ziua Unirii, potrivit fişelor de evaluare impuse de Ministerul Educaţiei. Oficialii recunosc că există "exagerări", dar le consideră irelevante. Psihologii, în schimb, le cred periculoase. "Mă cheamă Maria (sau Mihai, sau Ioana), am 3 ani şi merg la grădiniţa de lângă muzeu. La grădiniţă mă joc cu toţi copiii, chiar dacă aparţin unor minorităţi. De Ziua Naţională desenez împreună cu colegii mei stema ţării". Aşa ar trebui să vorbească un copil care abia a intrat în învăţământul preşcolar, în opinia Ministerului Educaţiei, dacă ne luăm după fişele de evaluare pe care trebuie să le completeze educatoarele începând de anul acesta.

• România riscă să piardă fonduri comunitare de miliarde de euro

"Deosebit de îngrijorătoare." Aceasta este concluzia Comisiei Europene cu privire la absorbţia fondurilor structurale de către România. În timp ce dintre ţările aderate la UE după 2004 Letonia şi Lituania sunt fruntaşe, absorbind 30% din fondurile puse la dispoziţie, România se clasează pe ultimul loc, cu numai 3,7%. Un raport al Comisiei Europene, preluat de Financial Times arată că România şi Bulgaria sunt ţările cu cea mai mică absorbţie a fondurilor europene. În plus, jurnaliştii britanici avertizează că Bucureştiul şi Sofia vor pierde miliarde de euro din subvenţiile UE până în 2015. Publicaţia engleză notează că România, a doua cea mai săracă economie din spaţiul comunitar, după Bulgaria, a atras numai 3,7% din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie între 2007 şi 2013.

• Modificări legislative ale unor parteneriate public-privat care nu există. Lege de umflare a preţului la autostrăzi cu 50%

Guvernul ţării în care autostrăzile costă aproape dublu faţă de vecini şi în care preţurile plătite pentru ele se dublează după licitaţie a decis ca şi viitoarele concesiuni de autostrăzi să îşi poată majora valoarea cu 50%. Valoarea contractelor de parteneriat public-privat va putea fi suplimentată cu până la 50% în cazul unor lucrări sau servicii care nu au fost prevăzute în proiectul iniţial, dar au devenit necesare. Posibilitatea a fost dată prin derogare de la legea parteneriatului public privat nr.178/2010, adoptată acum un an, şi a fost decisă de Guvern marţi, printr-o ordonanţă de urgenţă. Majorarea va fi " o chestiune de excepţie" susţine Guvernul potrivit Mediafax.

• Herman Cain, noua speranţă a republicanilor pentru Casa Albă

Omul de afaceri din Atlanta a răsturnat toate calculele şi s-a impus în ultimele săptămâni ca principala opţiune republicană pentru prezidenţialele de anul viitor. Dacă va fi aruncat în lupta cu Obama, Casa Albă va fi disputată, pentru prima dată în istorie, de doi cetăţeni de culoare. Un sondaj recent publicat de Wall Street Journal şi NBC prezintă un nou favorit republican în cursa pentru Casa Albă. Deşi americanii se aşteptau ca rivalul lui Barack Obama să se aleagă dintre guvernatorul Texasului, Rick Perry, şi fostul lider conservator din Massa­chusetts, Mitt Romney, ultimele cifre indică un favorit apărut de nicăieri: Herman Cain. Presa americană speculează că tocmai anonimatul politic pare să fie cheia succesului pentru Cain. "America nu are nevoie de un politician, ci de un om care să rezolve problemele", declară afaceristul în discursurile sale electorale.

• Înalta Curte vrea capul şefului DNA

Plenul CSM a hotărât deschiderea unei anchete disciplinare împotriva lui Daniel Morar, şeful procurorilor anticorupţie, pentru criticile făcute la adresa unor judecători lipsiţi de profesionalism. Propunerea a fost făcută de un judecător de la Înalta Curte, instanţă zguduită de scandaluri de corupţie. Daniel Morar este în acest moment încolţit: Curtea Su­premă, Aso­ciaţia Magistraţilor şi chiar plenul Consiliului Superior al Magistraturii vor să-i mai taie din entuziasmul anticorupţiei. Să fie pentru că Direcţia Na­­ţională Anticorupţie, condusă de Daniel Morar, funcţionează prea bine şi a avut curajul să probeze şi să obţină arestări şi inculpări ale unor judecători tocmai de la Înalta Curte?

• ZIARUL FINANCIAR

• Cea mai mare cercetare statistică din istoria României, la start: mai suntem 21 de milioane sau doar 18?

Recensământul populaţiei care începe astăzi este cea mai amplă cercetare statistică realizată în România din toate timpurile. Pentru prima dată, se va afla cu exactitate, în funcţie de codul numeric personal, câţi români mai locuiesc în ţară, câţi sunt plecaţi în străinătate, dar şi care este patrimoniul populaţiei sau evoluţia veniturilor din 2002 încoace. Până acum, singurele date disponibile în acest sens erau cele rezultate în urma unei anchete care cuprindea mai puţin de 30.000 de gospodării, ale cărei date erau, constant, contrazise de mediul de afaceri. Ţara a fost deja împărţită în 101.000 de sectoare, care vor fi acoperite de 120.000 de recenzori timp de 12 zi­le.

• Cui foloseşte pe bursă o companie cu tranzacţii de 24 de lei pe zi?

Peste o treime dintre companiile listate la bursă au avut în acest an tranzacţii medii zilnice mai mici de 5.000 de lei, iar zece dintre aceste companii nu au reuşit să atingă nici măcar pragul de 500 de lei pe zi, potrivit statisticilor disponibile. Recordul absolut îl deţine producătorul de ambalaje MJ Maillis (MJM), care a înregistrat în acest an o medie a tranzacţiilor zilnice de 24 de lei, în creştere totuşi faţă de anul trecut când tranzacţiile au fost zero. Întrebarea care apare aici este cui folosesc aceste companii care fac figuraţie pe bursă? În afară de a intra la numărătoare, aceste acţiuni cu tranzacţii anuale care abia ating câteva zeci de mii de lei, nu ajută nici bursa şi nici pe brokeri ca să facă bani. La rândul lor, aceste companii nu apelează la finanţări de pe bursă şi nici nu intră în calculele investitorilor.

• Francezii de la Renault merg în ţară să caute 120 de ingineri

Grupul Renault România, care are în prezent peste 17.500 de angajati, caută 120 de ingineri pentru a-i angaja în centrele de la Mioveni, Titu şi Piteşti, prin intermediul unei campanii de recrutare desfăşurate în această lună la Iaşi. "Aceasta este prima campanie de recrutare de asemenea anvergură organizată la nivel de grup, prin care anun­ţăm posturi disponibile la Renault Technologie Roumanie (la Bucuresti şi la Centrul Tehnic de la Titu), la Uzinele Dacia de la Mioveni şi la Matriţe Dacia (Piteşti). La forumul de recrutare de la Iaşi, grupul va fi prezent cu 120 de posturi disponibile în domeniul ingineriei", au spus reprezentanţii Renault, grup cu afaceri cumulate de aproape 4 mld. euro. Compania a mai organizat de-a lungul timpului campanii de recrutare în oraşe precum Bucureşti, Piteşti, Galaţi, Ploieşti, Târgovişte sau Braşov, dar acestea au fost de dimensiuni mai mici.

• Planul era să aderăm rapid la zona euro. Acum e nevoie de un plan B

Planul era şi este să aderăm rapid la zona euro. Un plan care îi face pe mulţi observatori străini să ridice din sprâncene (sau chiar să se amuze) având în vedere că şi foştii candidaţi şi actualii membri şi-au pierdut până la dispariţie din apetitul lărgirii zonei euro. Cu excepţia României. În ultimii ani, creditele în euro au fost lăsate să devină dominante, iar guvernanţii şi BNR au închis ochii la faptul că preţurile din România au început să fie prezentate fără nicio noimă în euro în locul monedei naţionale care încă este leul. Telefonia mobilă, automobilele (inclusiv cele fabricate în România), grădiniţele particulare, până şi geamurile şi multe altele au preţuri denominate în euro.

• Bancherii nu se grăbesc să-şi aleagă preşedinte executiv şi îşi dau termen până la viitoarea AGA

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) va stabili o "listă scurtă" a persoanelor interesate să ocupe funcţia de preşedinte executiv al instituţiei, iar ulterior vor avea loc negocieri, până la viitoarea AGA urmând să fie finalizată selecţia, afirmă Steven van Groningen, membru al consiliului director al instituţiei. Cu cât clarificăm mai repede, cu atât va fi mai bine", a declarat Van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank. ARB, care reuneşte 40 de bănci comerciale, inclusiv Creditcoop, analizează 17 CV-uri, potrivit declaraţiilor recente ale preşedintele asociaţiei, Radu Gheţea.

• Statul poate începe de astăzi să-şi recupereze banii de la Rompetrol Rafinare

Majorarea de capital derulată anul trecut prin care Rompetrol Rafinare (RRC) a coonvertit obligaţiuni deţi­nute de statul român în valoare de 516 mil. euro în acţiuni a fost înregistrată şi la Depozitarul Central, potrivit unui raport transmis bursei. Acţiunile nou emise în contul Ministerului Finanţelor, care reprezintă 44,7% din capitalul Rompetrol Rafinare, pot fi vândute de astăzi pe bursă. Astfel, teoretic, statul poate începe să-şi recupereze banii pe care nu i-a mai primit de la Rompetrol.