REVISTA PRESEI 20.12.2011

• ADEVARUL

• Premierul Emil Boc, invitat la emisiunea "Prim Plan", de la TVR Info: "Trebuie să ne întindem doar cât ne ţine plapuma"

România nu-şi permite să piardă timpul, în 2012, cu două campanii electorale. "Anul economic 2012 este foarte important, este nevoie să fim raţionali şi să nu ne pierdem timpul în dispute electorale, a spus Boc. Cel mai important lucru în 2012, crede prim-ministrul, este ca România să acceseze fondurile europene şi să continue dezvoltarea economică. Premierul a declarat că România nu va fi obligată în 2012 să ia bani de la Comisia Europeană sau FMI, în mod normal. Dacă situaţia economică internaţională se va înrăutăţi mult mai rău decât se întrevede acum, Executivul va putea apela imediat la aceste instituţii financiare. Boc recunoaşte că impozitele pe muncă sunt mari şi susţine că "diminuarea poverii fiscale pe muncă" este unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus Guvernul în perioada următoare.

• Marea Britanie refuză să participe şi la euro-fondul de salvare pentru FMI

Miniştrii de finanţe din zona euro au convenit , în cadrul unei conferinţe telefonice a Eurogrupului, să ofere 150 miliarde de euro pentru stimularea capacităţii de creditare a Fondului Monetar Internaţional, variantă convenită la summitul din 8-9 decembrie de liderii UE pentru a ajuta la combaterea crizei din zona euro. Marea Britanie a refuzat să contribuie la sporirea resurselor FMI. Ministrul de finanţe al Marii Britanii - de la care se aştepta acordul pentru o contribuţie de 30 de miliarde de euro - a declarat că ar face acest lucru doar în situaţia unui efort combinat al grupului G20 - al celor mai puternice economii din lume, relatează European Voice. Fondurile suplimentare ar permite FMI să crească împrumuturile pentru ţările din zona euro.

• Balet politic cu Aura Vasile

Aura Vasile a trecut de la PSD la UNPR. Vanghelie susţine că a întors-o din drum. Aura Vasile, mâna dreaptă a lui Marian Vanghelie, a demisionat, ieri la prânz, din PSD şi a trecut la UNPR. Aura Vasile era vicelider al grupului PSD din Camera Deputaţilor şi secretar executiv al organizaţiei PSD Bucureşti. Ieri-seară însă, Marian Vanghelie susţinea că a avut o discuţie cu Aura Vasile în urma căreia aceasta i-ar fi spus că e dispusă să revină în PSD. "Recunoştea că nu e o decizie bună şi îi părea rău la un moment dat", a mai afirmat Vanghelie. Aura Vasile a evitat să dea ochii cu presa şi şi-a motivat decizia printr-un comunicat: " Am hotărât să vin alături de foştii mei colegi, cei care au demonstrat, spre deosebire de alţii, că au valori şi principii solide".

• FMI s-a supărat pe Budapesta a doua oară

Negocierile dintre Ungaria, FMI şi UE s-au încheiat abrupt, creditorii internaţionali fiind nemulţumiţi de poziţia liderilor maghiari. Invitate în urmă cu o lună la Budapesta de premierul Viktor Orban după ce a declarat anul trecut că se va descurca şi fără FMI, delegaţiile Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene (CE) şi-au făcut bagajele urgent şi au părăsit capitala încă înainte de a începe negocierile privind un acord preventiv cerut de Ungaria. Cauzele acestei plecări precipitate au fost divergenţele de opinii cu privire la legea bancară pe care guvernul ungar a prezentat-o în parlament, a informat presa maghiară.

• BCE: Riscul ca două mari bănci din zona euro să intre simultan în incapacitate de plată a crescut

Riscul ca două mari bănci din zona euro să intre simultan incapacitate de plată a crescut semnificativ în ultimele şase luni, la un nivel nemaiatins de la începutul crizei economice în 2007, se arată într-un raport al Băncii Centrale Europene. Probabilitatea ca două sau mai multe bănci să intre simultan în default în următorii doi ani era aproape nulă la începutul lui 2007, a atins apoi un vârf de 15%, iar în prezent se află la un maxim de 25%, potrivit studiului BCE. Cotaţia acţiunilor grupurilor bancare şi primele de risc (costurile asigurării împotriva riscului de neplată, CDS) aferente băncilor au fost principalii factori pe baza cărora instituţia a calculat acest indicator, transmite AFP.

• Şeful BCE, Mario Draghi: Criza creditelor şi vânzările disperate de active ale băncilor trebuie evitate

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a avertizat asupra unui alt risc pe care măsurile de la summitul din 8-9 decembrie îl au în vedere: evitarea îngheţării creditării care ar putea duce la o criză a creditelor şi care vine din aşa numita "aversiune pentru risc a băncilor". El a explicat ce se întâmplă în prezent pe piaţa bancară şi unde ar putea duce precauţiile bancherilor. Băncile au probleme care vin din lipsa de capital şi ar putea fi tentate fie să obţină bani repede - prin vânzări de active- fie să restricţioneze creditarea.

• Dominique Strauss-Kahn: "Avem de-a face cu o criză a creşterii economice, nu a datoriilor"

În prima sa ieşire publică, după scandalul care a dus la demiterea din conducerea FMI, Dominique Strauss-Kahn a atacat liderii europeni, acuzându-i de proasta gestionare a crizei. În cadrul aceleiaşi conferinţe care s-a desfăşurat la Beijing, Strauss-Kahn a mai spus că Fondul Monetar Internaţional nu poate acţiona suficient de rapid pentru a rezolva criza, şi că este nevoie de implicarea mai puternică a Chinei.

• Cum s-a construit Turnul Babel

Povestea ridicării legendarului turn în care se vorbea în toate limbile Pământului a fost aflată cu ajutorul unor tăbliţe cu inscripţii antice. Mai multe texte babiloniene antice dezvăluie amănunte interesante despre viaţa din Orientul Mijlociu, în vremurile biblice. Acestea, scrise cu ajutorul unui alfabet alcătuit din 107 cuneiforme şi inscripţionate pe tăbliţe de piatră, fac parte din colecţia personală a omului de afaceri norvegian Martin Schryen. Cele mai vechi texte datează de 5.000 de ani, iar cele mai recente de 2.500 de ani, informează livescience.com. Scrierea - pe care proprietarul a pus-o recent la dispoziţia oamenilor de ştiinţă pentru a fi tradusă - face referire la fapte de război, explică tehnica de construire a ziguratelor (structură înaltă în formă de piramidă) şi descrie obiceiurile localnicilor.

• CURENTUL

• Banii trimişi de românii care lucrează în străinătate întăresc leul

Cursul de referinţă anunţat ieri de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 4,3146 lei/euro, atingând astfel cel mai redus nivel din ultimele două luni, ca urmare a transferurilor de euro în ţară efectuate de către românii care lucrează în străinătate. Banca centrală a publicat vineri o rată oficială de 4,3409 lei/euro, în scădere cu 0,13 bani. O paritate mai redusă decât cea de luni a fost afişată de BNR la 10 octombrie, când cursul a fost de 4,3053 lei/euro. Leul s-a apreciat luni şi în raport cu dolarul, rata de schimb coborând cu 1,81 bani, de la 3,3308 lei/dolar, la 3,3127 lei/dolar. Datele BNR arată că sumele intrate oficial în ţară în perioada ianuarie-septembrie 2011 însumează 2,7 miliarde de euro, cu 7% mai puţin decât aceeaşi perioadă a anului trecut.

• Generalul Lucescu, de la avocatul lui Ceauşescu la juristul lui Vîntu

Avocatul-procuror al soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu, rămas în memoria publică drept una dintre cele mai groteşti figuri ale procesului din 25 decembrie 1989, s-a alăturat şi el, pentru o lungă perioadă, grupării de crimă organizată conduse de Liviu Luca şi Sorin Ovidiu Vîntu. El a fost, cel puţin până în anul 2007, unul dintre personajele cheie din societatea Petromservice, firmă devalizată de echipa lui SOV, ai cărei membri de bază au fost arestaţi recent şi acuzaţi de fraudarea societăţii cu 83 milioane de euro şi a bugetului consolidat al statului cu aproximativ 98 milioane de euro. O fraudă, aşadar, de peste 180 milioane de euro într-o firmă "apărată", juridic, de fostul avocat al lui Ceauşescu.

• CURIERUL NATIONAL

• Cine îşi va asuma viitorul SIF-urilor?

Ridicarea pragurilor de deţinere creează premisele intrării unor investitori mari, dar până acum doar fondurile de pensii locale şi-au manifestat interesul. Întrebarea este când vor veni străinii şi dacă se vor implica într-un management activ sau vor precipita lichidarea participaţiilor. Aşteptată timp de ani buni, majorarea pragurilor de deţinere la cele cinci societăţi de investiţii financiare permite acum unor investitori să acumuleze până la 5% din capitalul social al emitenţilor, însă reprezentanţii pieţei contactaţi de Curierul Naţional consideră că o astfel de coagulare ar urma să fie un proces de durată. Contextul internaţional nu favorizează deocamdată venirea instituţionalilor nerezidenţi.

• Seceta din agricultură pune în pericol creşterea economică

Seceta din ultima perioadă va duce la scăderea producţiei vegetale cu până la 50%, iar dacă se va prelungi şi în următoarele luni, ar putea pune în pericol creşterea economică prognozată pentru anul viitor. Agricultorii au o viziune pesimistă asupra a ceea ce se va întâmpla anul viitor, iar unii vorbesc de "calamitate" şi de "foamete". Sorin Dogaru, directorul Departamentului de Agricultură al InterAgro, este de părere că, dacă seceta va continua şi după luna martie, vor fi afectate şi culturile de primăvară şi se va vorbi despre o "catastrofă naţională", cu scăderi de peste 50% ale producţiei vegetale.

• Prima parte a anului 2012 va decide supravieţuirea euro

Thomas Mayer, economist-şef al Deutsche Bank, consideră că economia zonei euro va intra într-o "recesiune profundă" în prima jumătate a anului viitor. De-a lungul anului 2011, piaţa şi-a antrenat privirea în mare parte asupra Italiei şi Greciei, economiile mediteraneene luptându-se cu cele mai mari datorii din zona euro - lucru care puţin probabil se va schimba în 2012, potrivit analiştilor. "În prima jumătate a anului 2012 va fi perioada în care vom afla dacă moneda euro va supravieţui", a declarat ieri, pentru CNBC, Thomas Mayer, economist-şef al Deutsche Bank. Mario Draghi a încălcat, în interviul pentru FT, primul de la instalarea în funcţie în noiembrie, unul dintre tabuurile şefilor BCE, de a nu lua în calcul o destrămare a zonei euro. Statele care ar abandona euro şi şi-ar deprecia propria monedă ar crea o inflaţie "accelerată" şi nu ar scăpa de nevoia de a face reforme structurale, însă dintr-o poziţie economică mult mai slabă, a declarat şeful BCE.

• Ratingurile BRD, puse sub evaluare pentru o posibilă retrogradare

Moody's a retrogradat, pe 9 decembrie, ratingurile BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, acuzând probleme de finanţare şi deteriorarea situaţiei economice în contextul crizei datoriilor de stat din zona euro. Moody's a plasat sub evaluare pentru o posibilă retrogradare ratingurile pentru depozitele în monedă locală pe termen lung şi scurt ale BRD - Groupe Societe Generale, aflate la nivelurile Baa2, respectiv Prime-2, în urma coborârii ratingului băncii-mamă, informează Mediafax. Agenţia a retrogradat, pe 9 decembrie, ratingurile celor mai mari bănci franceze, BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, acuzând probleme de finanţare şi deteriorarea situaţiei economice în contextul crizei datoriilor de stat din zona euro. Ratingul Societe Generale a fost coborât la A1.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Televiziunea Română adună datorii de şase ani

SRTV datorează 100 de milioane de euro după ce, în 2011, a redus o mare parte din pierderile ultimilor ani. Datoriile televiziunii publice, care au ajuns la impresionanta sumă de 100 de milioane de euro şi despre care se discută aprins în aceste zile, nu au apărut din senin în mandatul lui Alexandru Lăzescu. După cum atrage atenţia preşedintele-director general al Televiziunii Române, Alexandru Lăzescu, Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2010 cu un deficit de peste 161,9 milioane de lei. În iunie 2010, când a venit la conducere, deficitul cumulat pe şase luni era de 77 de milioane de lei. "Deficitul pe primul semestru al anului 2010 a fost 77 de milioane de lei. Noi l-am scăzut pe semestrul I 2011 la 51 de milioane", a spus Lăzescu.

• Colectă pentru salvarea euro. Dar de unde bani?

Liderii europeni încearcă să determine membrii Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii să crească resursele alocate FMI. Ţările ridică însă pretenţii mari. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri pentru a găsi resursele necesare salvării zonei euro şi pentru a definitiva noile reguli fiscale pe care vor trebui să le respecte statele membre UE. Oficialii au ajuns deja la concluzia că Fondul Monetar Internaţional are nevoie de încă 150 de miliarde de euro pentru a lupta împotriva crizei. S-a vorbit şi despre împrumuturile bilaterale pe care ţările membre ale Uniunii Europene ar trebui să le asigure Fondului Monetar. Iar la nivelul zonei euro există deja un draft cu noile reglementări fiscale, care ar trebui să fie finalizat în luna ianuarie anului viitor.

• JURNALUL NATIONAL

• Bucureştenii, chemaţi să susţină cel mai mare proiect de mediu din România

Peste 10 tone de deşeuri solide sunt eliminate zilnic din apa Bucureştiului prin intermediul Staţiei de epurare a apelor uzate. Unitatea procesează apa murdară a oraşului - colectată de reţele de canalizare - şi o retrimite curată în Dâmboviţa. De altfel, linia I a staţiei de epurare a apelor uzate a fost finalizată şi pusă în funcţiune în iulie 2011. Este cel mai mare proiect de mediu din România, cu finanţare nerambursabilă de 65% de la Uniunea Europeană. "Epurarea întregului debit de apă uzată a Bucureştiului se va realiza prin construirea Liniei II a Staţiei de epurare. Finanţarea se va face prin accesarea Fondurilor de Coeziune. Bucureştiul are, aşadar, o staţie europeană de epurare, însă sprijinul locuitorilor este esenţial: pentru buna funcţionare a acesteia, deşeurile solide trebuie aruncate în ghene şi nu în reţelele de canalizare.

• FMI a aprobat a treia evaluare a acordului şi pune la dispoziţia României încă 480 milioane de euro

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat luni a treia evaluare a acordului de tip preventiv şi va pune la dispoziţia României o nouă tranşă, a patra, în valoare de circa 480 de milioane de euro. La precedenta evaluare a acordului, FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând circa 1,5 miliarde euro. În ultima scrisoare de intenţie către FMI, obţinută de MEDIAFAX, Guvernul a convenit ca lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar să fie din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară.

• Băsescu: Bocitoarele vechii economii să nu se mai plângă, exportăm mai mult ca în urmă cu 10 ani

"Aş face o remarcă legată de bocitoarele vechii economii - cei care plâng < Unde e economia României de altădată? >. Vreau să spun aici, de faţă cu exportatorii: economia românească de altădată exporta de 10 miliarde de dolari pe an", a spus preşedintele. Traian Băsescu a adăugat că, prin comparaţie, anul acesta cifra exporturilor s-a apropiat de circa 60 de miliarde de dolari. "Anul acesta, exportatorii români exportă circa 45 de miliarde de euro, deci aproape 60 de miliarde de dolari. Deci un prim mesaj către în afară: Nu mai bociţi că n-aveţi ce", a spus preşedintele. El a adăugat că în prezent economia românească "nu mai are repartiţie dată de undeva", ci se bazează exclusiv pe competitivitate. Preşedintele a participat, luni, la Gala Jubiliară ANEIR 2011, eveniment organizat de Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România, în parteneriat cu Banca Naţională a României.

• NATIONAL

• Aura Vasile il lasa pe Ponta stapan peste Partidul Social Demolat

Ajuns pe mainile lui Victor Ponta, partidul-stat de altadata se destrama vazand cu ochii, tot mai multi pesedisti preferand sa sara gardul in ograda fostului lor coleg, Gabriel Oprea. Si nu este vorba despre o figura de stil, din moment ce UNPR-ul lui Oprea este gard in gard cu celebrul sediu PSD din Kiseleff. Realitate confirmata de altfel, ieri, de ultima plecata din PSD, Aura Vasile: "Raman in Kiseleff si fidela ideilor social-democrate. Ma duc la prieteni". Si dusa a fost, lasandu-i pe pesedisti cu gura cascata. Calvarul PSD nu ia insa sfarsit, voci avizate afirmand ca in primavara urmeaza sa se dea marea lovitura, cand mai multi vectori de imagine ai partidului condus de Ponta sunt asteptati sa se inscrie in UNPR.

• De ce isi falimenteaza generalii din Servicii propriile firme?

Descinderile din Portul Constanta au asigurat la greu material de studiu pentru procurorii anticoruptie. Care, desi au atatea alte dosare stringente pe cap, au inceput sa se intrebe, decocamdata doar in timpul liber, ce-i drept, de ce atatea nume grele ale Serviciilor se dovedesc "pacalici" in afaceri. Zeci de firme ai caror actionari sunt generali de Servicii, directori de mari companii de stat si analisti financiari falimenteaza pe banda rulanta, ajungand sa fie executate silit.

• PUTEREA

• BRD blochează pe şest cardurile clienţilor

Tot mai mulţi clienţi ai BRD care au încercat să scoată bani sau să facă plăţi prin POS sau internet s-au trezit în ultimele zile cu cardurile blocate, fără nici un fel de înştiinţare din partea băncii. Dorind să ştie ce se întâmplă, clienţii au apelat la consultanţii băncii, care îi mint în faţă, spunându-le că totul este în regulă. Mai mult, chiar dacă BRD s-a grăbit să infirme ştirile apărute în presă conform cărora banca a blocat atât cardurile Visa, cât şi cele MasterCard, plângerile clienţilor rămaşi fără acces la banii de pe card continuă să curgă. "Acces blocat! Din motive de securitate, accesul dumneavoastră a fost blocat". Acesta este mesajul care i-a întâmpinat în ultimele zile pe mai mulţi clienţi ai BRD care fie au încercat să facă tranzacţii pe internet, fie au încercat să retragă bani din cont.

• ROMANIA LIBERA

• Investiţie de 34 milioane de euro într-o staţiune cu 100 de locuri de cazare

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului construieşte o pârtie de schi ultramodenă într-o zonă cu mari probleme de infrastructură: există puţine locuri de cazare sau de petrecere a timpului liber, iar accesul pe timpul iernii este dificil. La 80 de kilometri după ce părăseşti DN7, în dreptul localităţii Brezoi, într-o zonă superbă, unde zăpada are deja pe alocuri jumătate de metru, 140 de oameni muncesc cu spor. La primăvară se vor face primele probe, iar la sfârşitul lui 2012 va fi dată în folosinţă pentru turişti pârtia de schi care se va chema generic Vidra-Obârşia Lotrului (cele două localităţi între care se află poziţionată noua destinaţie turistică). Beneficiarul acestei investiţii care se ridică la suma de 118.411.502 lei fără TVA, adică 34 milioane de euro, este Primăria Voineasa.

• Moartea liderului Kim Jong-il provoacă nesiguranţă în întreaga Asie

Populaţia statului comunist a fost cuprinsă de un val de isterie după vestea morţii conducătorului său la vârsta de 69 de ani, în urma unui atac de cord; bursele din Asia au reacţionat cu o cădere puternică, iar Coreea de Sud şi-a pus armata în alertă. Mulţi analişti au prezis, odată cu venirea la putere, în 1994, a lui Kim Jong-il, autointitulat "liderul iubit" (spre deosebire de tatăl şi predecesorul său Kim il Sung, care era numit "liderul cel mare") ,că acesta nu va putea rezista pentru multă vreme în fruntea statului nord-coreean: nu neapărat din cauza figurii sale comune, puţin plinuţă, completată de nişte pantofi cu toc, ci pentru că părea să îi lipsească flerul populist al părintelui său.

• Giganţii Asiei se confruntă pe mare?

Chiar şi în era ştirilor globale nonstop, unele evenimente importante ies la iveală abia la ceva timp după momentul în care au avut loc. Ceva de genul acesta s-a întâmplat acum mai multe luni în Marea Chinei de Sud - şi ar putea prefigura evoluţia pe viitorii câţiva ani a relaţiei dintre China şi India, ţările cu cea mai mare populaţie din lume. La sfârşitul lunii iulie, în timp ce se întorcea dintr-o vizită a Bunăvoinţei din Vietnam şi trecea prin ape recunoscute ca internaţionale, o navă indiană a fost "întâmpinată" pe frecvenţe radio deschise şi sfătuită să se "ţină departe" de Marea Chinei de Sud. Deşi incidentele navale dintre China şi vecinii ei apropiaţi - în special Vietnam, Japonia şi Filipine - nu sunt neobişnuite, acesta a fost primul care să implice India. De ce a încercat China să se ia de o navă care naviga în ape deschise? A fost "doar" încă o demonstraţie nefondată de suveranitate asupra întregii Mări a Chinei de Sud , sau are loc ceva mai tulbure aici?

• Cum se depistează vinul fals

În ultimul an, consumatorii români au avut surpriza să constate că şi mărci cunoscute de vinuri conţin substanţe specifice contrafacerii. În orice caz, există câteva metode simple prin care putem depista calitatea unei astfel de băuturi. Scandalurile din industria vinului românesc s-au ţinut lanţ în ultimii doi ani. România liberă a prezentat într-o investigaţie publicată în ediţia de ieri mai multe reţete care se folosesc în mod curent la falsificarea vinurilor din comerţ. Reporterii au cumpărat produsele chimice utilizate fraudulos în domeniu chiar de la două magazine din Vrancea, o zonă viticolă renumită. Aromă de struguri şi de frăguţă obţinută în laborator, colorant artificial de cireşe şi vişine, drojdii şi activator sunt la îndemâna marelui producător, dar chiar şi a ţăranului care are un hectar de vie.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unde trebuia să investeşti ca să câştigi pe bursă în 2011? În Venezuela, Pakistan sau Botswana. Austria a pierdut 33%

Doar 10 ţări au înregistrat creşteri pe burse de la începutul acestui an dintr-un total de 78 analizate, iar România ocupă locul 47 cu o scădere a indicelui BET de 18,9%. Austria a pierdut 33%. Anul 2011 a fost foarte slab pentru investiţiile la bursă, nu doar în România, ci în întreaga lume, criza datoriilor statelor din zona euro, care a pornit de la Grecia şi a contaminat întreaga Europă, determinând valuri de turbulenţe pe pieţele de capital şi retragerea banilor din acţiuni. Bursele internaţionale au pierdut în medie 14,15% de la începutul anului, potrivit unei analize a firmei de brokeraj britanice Bespoke Investment Group. Anul trecut, aceleaşi pieţe înregistraseră o creştere medie de 15,3%.

• Cele mai mari zece contracte de infrastructură pe 2011 ne costă 1,1 miliarde de euro: autostrăzile au luat locul reparaţiilor de drumuri naţionale

Contractele pentru construcţia autostrăzii Lugoj - Dumbravă, Orăştie - Sibiu şi Cernavodă - Medgidia sunt cele mai importante proiecte atribuite anul acesta de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Spre deosebire de anii anteriori, când instituţia semna contracte în special pentru reabilitări de drumuri naţionale sau întreţineri de şosele, în 2011 autostrăzile au dominat clasamentul. Cum s-au schimbat priorităţile companiei de autostrăzi anul acesta? Topul celor mai mari zece contracte de infrastructură atri­buite anul acesta de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Ro­mânia (CNADNR) însumează circa 1,1 miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât clasamentul similar de anul trecut. Explicaţia majorării acestei sume vine şi din faptul că cea mai mare parte a proiectelor de construcţie de autostrăzi sunt finanţate în proporţie de 85% din bani europeni.

• Criza nu-i alungă pe americani din România, scutul antirachetă merge înainte

Planurile de dezvoltare a sistemului de apărare antirachetă sunt o prioritate a SUA şi rămân valabile în pofida constrângerilor şi incertitudinilor bugetare, declară asistentul secretarului de stat al SUA, Rose Gottemoeller, pentru Mediafax. Asistentul secretarului de stat al SUA pe problematica de control al armamentelor şi verificare din cadrul Departamentului de Stat, Rose Gottemoeller, mai spune că declaraţiile preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, privind amplasarea unor sisteme de armament în Kaliningrad ca replică la planurile americane antirachetă trebuie văzute în context politic, nu militar. Rose Gottemoeller reaminteşte că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează ameninţări care provin de la elemente din Orientul Mijlociu.

• Raport şoc al Morgan Stanley: Chiar dacă România va trage cei 5,4 mld. euro de la FMI, va fi insuficient în cazul ieşirii băncilor străine

Fondurile de aproximativ 5,4 miliarde de euro ale liniei preventive de împrumut pe care România o are de la FMI, UE şi Banca Mondială ar putea fi insuficiente în cazul unei retrageri masive a băncilor europene din ţară, potrivit unei analize a Morgan Stanley, citată de Bloomberg. Grupul financiar american consideră, însă, improbabil un astfel de scenariu în regiune. "Continuăm să considerăm că nu există motive pentru o retragere < big bang > din regiune. Pentru bănci, în principal, credem că implicarea FMI şi a Comisiei Europene în oricare ţară în Europa Centrală şi de Est ar fi încurajatoare în mod deosebit", se arată în nota pentru investitori.

• Cele mai şocante predicţii economice pentru 2012: De la necunoscutul care va ajunge preşedintele SUA la naţionalizarea băncilor centrale

În fiecare an economiştii de la Saxo Bank, bancă daneză specializată în tranzacţionări şi investiţii online, lansează "Predicţiile Şocante". "Printre cele mai puţin probabile amintim: Australia va intra în recesiune, acordul Basel III şi regulamentele vor forţa 50 de bănci centrale să fie naţionalizate în Europa iar acţiunile Apple vor scădea cu 50% faţă de valoarea de vârf a anului 2011", atrag atenţia oficialii Saxo Bank într-un comunicat de presă. "Predicţiile" reprezintă, de fapt, un top al celor mai puţin probabile lucruri care s-ar putea întâmpla în economie, dar, dacă ar avea totuşi loc, atunci efectele adverse ar fi foarte greu de estimat. "Predicţiile Şocante au fost pregătite în spiritul încurajării investitorilor să gândească outside the box şi să se pregătească pentru evenimente surprinzătoare. A gândi outside the box este rareori un exerciţiu confortabil, dar la fel de neplăcut este să te trezeşti cu o surpriză urâtă pentru care nu erai pregătit deloc", a declarat Steen Jakobsen, economist-şef al Saxo Bank.