REVISTA PRESEI - 21.03.2011

• ADEVĂRUL

• Severin, acuzat de euro-şpagă de 100.000 euro

Europarlamentarul Adrian Severin este suspectat că ar fi acceptat să primească bani de la o firmă-fantomă de consultanţă. Parlamentul European a început o anchetă în cazul eurodeputatului socialist, acuzat că a acceptat bani pentru a schimba legi europene în dezavantajul cetăţenilor UE. "Trei europarlamentari au acceptat plăţi secrete pentru a face modificări unor legi UE în detrimentul a milioane de cetăţeni UE", a scris în ediţia de ieri cotidianul britanic "The Sunday Times". Reporterii s-au dat drept lobbyşti şi i-au contactat pe eurodeputaţii Adrian Severin, fost ministru român de Externe, austriacul Ernst Strasser, fost ministru de Interne, şi slovenul Zoran Thaler, fost ministru de Externe.

• Macovei cere demisia lui Severin

Europarlamentarul PDL Monica Macovei a cerut demisia lui Adrian Severin sau excluderea lui din PSD, în urma acuzaţiilor apărute ieri. "Cer demisia imediată a lui Adrian Severin din Parlamentul European. Dacă nu îşi dă demisia, aştept ca Victor Ponta şi conducerea PSD să îl excludă din partid şi să-şi ceară iertare pentru faptele acestuia", a scris Macovei ieri pe blogul personal. "Fiind cetăţean român, Adrian Severin se supune legii penale române. Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să declanşeze cercetarea penală în legătură cu acuzaţiile de corupţie relatate de < The Sunday Times >", a mai spus Macovei. "Nu există altă soluţie: Severin trebuie să demisioneze.

• Afacerea FNI, arta lăcomiei

Fondul Naţional de Investiţii a reprezentat cea mai dramatică prăbuşire a unei scheme piramidale: peste 300.000 de păgubiţi şi aproape 400 de milioane de euro fraudate. Rubrica "Dosar" de azi face radiografia acestei afaceri. Caritas, SAFI şi FNI au fost cele mai severe boli ale copilăriei capitalismului românesc, dar cea mai gravă a fost ultima. Lipsa legislaţiei la început, dar şi încălcarea flagrantă a acesteia ulterior au făcut ca economiile a milioane de români să se risipească în van. După experienţele Caritas şi SAFI, de la începutul anilor "90, se părea că atât românilor, cât şi guvernanţilor le-a venit mintea la cap. N-a fost deloc aşa. Din anul 1995 şi până în 2000 s-a născut şi s-a dezvoltat cea mai sofisticată schemă piramidală cu România s-a înfruntat: Fondul Naţional de Investiţii, administrat de SOV Invest.

• O nouă stea

Într-o emisiune din primăvara anului 1996, care a reunit numeroşi experţi şi actori ai pieţei de capital, apărea pentru prima dată la o televiziune un om despre care începuse să se vorbească multe, dar se ştiau puţine: Sorin Ovidiu Vîntu. Acesta perora împotriva ilegalităţilor care se petrecuseră la SAFI şi pleda pentru impunerea unor reguli mai stricte pe piaţa de capital. Sorin Ovidiu Vîntu avea motive temeinice să pună în dificultate afacerea FMOA-SAFI: cu câteva luni înainte, mai exact pe 15 septembrie 1995, îşi înfiinţase propriul fond de investiţii. Turbulenţele de la începutul anului 1996 au împins în agonie afacerea SAFI-FMOA, fără consecinţe penale până în ziua de azi, dar au făcut pârtie unei noi stele: Fondul Naţional de Investiţii, administrat de SOV Invest. SOV de la Sorin Ovidiu Vîntu.

• Eroarea fundamentală de la FNI: lipsa unui depozitar legal

Pentru a înţelege mai bine ce a însemnat afacerea FNI, se cuvine să explicăm modul în care trebuia să funcţioneze un fond de investiţii, aşa cum era el reglementat atât de Ordonanţa 24 din 1993, cât şi de reglementările CNVM din 1996. Am folosit în acest scop raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în anul 2003, în ancheta penală privind afacerea FNI, comandat de Parchet şi despre care singurul condamnat din dosar, Ioana Maria Vlas, spune că reflectă în mod profesionist, atât cât s-a putut documenta, desfăşurarea evenimentelor. Un fond de investiţii este teoretic compus din patru entităţi distincte, cu sarcini precise, menite a asigura un control reciproc în aşa fel încât să ofere investitorilor o imagine clară a afacerii în care şi-au pus economiile: Fondul de investiţii, Firma de administrare, Brokerul si Depozitarul.

• Pomenile de la stat mai puţine, dar mai mari

Ajutoarele sociale vor fi acordate condiţionat şi doar celor care au nevoie de ele, susţine Guvernul. Ajutoarele pentru încălzire sunt incluse într-un venit minim pentru combaterea sărăciei. Statul nu va mai plăti nici însoţitori din familie pentru persoanele cu handicap. Autorităţile se pregătesc de schimbări majore în domeniul ajutoarelor pentru populaţia defavorizată. O nouă legislaţie a fost elaborată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, obiectivul fiind de a împărţi "mai corect", potrivit oficialilor, sumele de care bugetul dispune.

• Soţia ambasadorului încurcă socotelile UDMR

Discursul premierului ungar, citit de soţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti şi completat cu pasaje referitoare la autonomie, îngreunează adoptarea legii minorităţilor. Marko Bela a apreciat că evenimentele de săptămâna trecută vor genera noi discuţii, deşi protocolul Coaliţiei prevede ca textul să fie adoptat în această sesiune. Vicepremierul Marko Bela a spus că speră, totuşi, ca până la sfârşitul lunii iunie, proiectul de lege să fie adoptat.

• Parcare sau mobilă, cadou de casă nouă

Locul de parcare inclus în preţul apartamentului sau o reducere consistentă pot garanta mai mulţi cumpărători pentru apartamentele noi. Preţurile apartamentelor în blocurile noi din Bucureşti au coborât cu aproximativ 9 procente în ultimul an. Oferta prea bogată de pe piaţă şi cumpărătorii relativ puţini au făcut să apară "superofertele" la apartamente. Pe lângă deja tradiţionalul avans zero sau plata în rate direct la dezvoltator, dezvoltatorii imobiliari au gândit fel de fel de strategii de marketing ca să fie siguri că puţinii clienţi pregătiţi să achiziţioneze o locuinţă în această perioadă se vor îndrepta spre ansamblul lor rezidenţial.

• Gaddafi şi-a luat poporul ostatic

Liderul de la Tripoli a avertizat coaliţia occidentală, care bombardează Libia, că forţele sale vor contraataca dur. El a declarat că libienii vor primi arme ca să apere ţara de inamici. Colonelul Muammar Gaddafi a ameninţat Vestul cu un "război lung" după ce Franţa, SUA şi Marea Britanie au lansat atacuri din aer şi de pe mare asupra forţelor loiale regimului. ""Reveniţi la raţiune. Gândiţi-vă că veţi fi înfrânţi oricum!". Este mesajul transmis de colonelul Gaddafi coaliţiei occidentale şi susţinătorilor acesteia din Liga Arabă care au decis vineri să pună în aplicare rezoluţia ONU privind instalarea unei zone de excludere aeriană deasupra Libiei.

• Afacerile înfloritoare ale clanului Gaddafi

Neamurile liderului libian deţin un imperiu financiar de pe urma activelor din petrol, gaze, telecomunicaţii, infrastructură, imobiliare, activităţi hoteliere, media, sport, distribuţie. Experţii susţin că este o mare problemă să faci distincţie între banii statului libian şi cei privaţi ai clanului Gaddafi, din cauza modului netransparent în care sunt gestionate afacerile. Copiii lui Gaddafi şi soţia sa controlează majoritatea sectoarelor economice importante din ţară, dar principala sursă de finanţare a clanului rămâne petrolul, potrivit unor depeşe diplomatice americane, dezvăluite de WikiLeaks. Averea totală a dictatorului s-ar ridica la 120 de miliarde de dolari, este de părere Hosni Abidi, director al Centrului de Studii şi Cercetări asupra Lumii Arabe.

• Importăm mâncare de 3,5 miliarde de euro

În fiecare an, importurile româneşti de alimente le depăşesc pe cele ale Ungariei şi Bulgariei la un loc, cu tot potenţialul nostru agricol. Se spune că România este o ţară "eminamente agrară", dar statisticile arată că 65% din alimentele de bază vin din import şi valorează peste trei miliarde de euro anual. Avem un potenţial agricol atât de ridicat, încât am putea hrăni 80 de milioane de oameni? Şi ce dacă?! Un sfert din pământul cultivabil nu este lucrat, iar majoritatea tarlalelor fac obiectul unei agriculturi arhaice şi meteodependente. Numai aşa se explică de ce românii au ajuns să importe mâncare în proporţii care ar trebui să îngrijoreze autorităţile.

• Energia mondială se întoarce la cărbune

După accidentele nucleare din Japonia, producătorii de cărbune îşi freacă mâinile de bucurie şi profită din plin de deficitul de energie. Preţul cărbunelui a crescut cu 8% într-o singură săptămână, iar certificatele de emisii de dioxid de carbon sunt la maximul ultimilor doi ani şi patru luni. La nivel mondial există 440 de reactoare nucleare în 31 de ţări, care au o putere totală de peste 364.000 MW şi produc circa 16% din necesarul de energie electrică al planetei. Cine va suplimenta deficitul de electricitate dacă se va ajunge la diminuarea ponderii energiei nucleare, în contextul în care consumul s-a înscris pe o pantă puternic ascendentă? Nimeni alţii decât producătorii de energie pe bază de cărbune şi gaze naturale.

• CURENTUL

• Aducerea în ţară a lui Necolaiciuc - probleme pentru Hrebenciuc şi Taher

Întoarcerea acasă, în cătuşe, a "fiilor risipitori" Nicolae Popa - FNI şi Mihai Necolaiciuc - CFR anunţă vremuri grele pentru cel puţin doi dintre practicanţii de inginerii politico-speculativ-financiare, Sorin Ovidiu Vîntu şi Viorel Hrebenciuc - cel alintat duios de colegi cu apelativul "Javra". Dacă în cazul lui Vîntu, consecinţele revenirii lui Popa sunt traduse, în plan uman, destul de străveziu - "Dacă, Doamne fereşte!, vor ajunge să mă aducă acolo, înseamnă că s-a cam f...tut el şi că am pierdut partida!", a spus Nicolae Popa -, în cazul lui Necolaiciuc ele sunt imprevizibile.

• Fiscul a pus sechestru pe casa lui Nistorescu pentru neplata datoriilor la bugetul de stat

ANAF a pus sechestru pe o casă din Bucureşti a jurnalistului Cornel Nistorescu, pentru datorii la bugetul de stat de aproximativ 100.000 de euro. Nistorescu nu este, însă, singurul jurnalist care nu şi-a plătit taxele la stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanşat inspecţii fiscale la persoanele fizice care au avut în 2006-2010 venituri impozabile din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de colaborare peste plafonul de scutire de la plata TVA prevăzut de legislaţia aplicabilă în perioada respectivă. Potrivit Codului Fiscal, pragul veniturilor anuale pentru care TVA devine obligatorie este de 35.000 de euro.

• Libia, de Tia Şerbănescu

În mod surprinzător, intervenţia aeriană a Franţei, Angliei şi Canadei asupra Libiei, autorizată de ONU, a marcat o schimbare în ordinea plutonului marilor puteri: de data aceasta nu SUA a jucat rolul principal, de cavaler al democraţiei, cum eram obişnuiţi, ci Franţa şi preşedintele Sarkozy care, profitând de ezitările lui Obama, a preluat iniţiativa şi a propus intervenţia pe care tot el a şi anunţat-o lăsând SUA în plan secund pentru ca laurii intervenţiei împotriva dictaturii gaddafiste să revină Franţei şi UE - şi mai puţin SUA şi deloc NATO. Schimbarea a mers şi mai departe: Germania lipseşte, alăturându-se abţinerii Rusiei şi Chinei.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cum verifică ANAF averile mari şi ziariştii bogaţi

Guvernul a aprobat metodele indirecte prin care Autoritatea va controla averile nejustificate. Fiscul va putea începe verificările fără să anunţe persoanele în cauză şi să acceseze documente bancare. ANAF va controla şi jurnaliştii şi analiştii care au câştigat peste 3.000 euro/lună şi nu s-au înregistrat în scopuri de TVA.

• Reactorul CANDU este mult mai sigur decât cele japoneze

Budulan (CNE): Energia înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară. În vasul reactorului şi în cheson există peste 700 tone de apă care asigură o răcire "confortabilă". BWR (reactorul japonez) nu are un circuit secundar: aburul se formează în partea superioară a zonei active şi se duce direct la turbine. Un accident similar celui de la Fukushima nu se poate produce sub nicio formă în România, în primul rând pentru că tehnologia folosită la Cernavodă este mult mai avansată, iar în România cutremurele nu au o magnitudine atât de mare.

• Închiderea fabricilor din Japonia afectează multinaţionalele

Companiile mari care importau piese din această ţară ar putea avea probleme cu aprovizionarea. Majoritatea întreruperilor din producţie nu sunt cauzate de distrugerea fizică a facilităţilor, ci de problemele de transport şi de lipsa energiei electrice. Industria IT&C, auto şi cea a oţelului vor fi lovite primele.

• Băncile nu vor mai putea acorda credite în monede exotice

Iniţiativa Viena: Instituţiile ar trebui să întrerupă creditarea în valută, mai ales în franci elveţieni şi yeni, clienţilor care nu-şi asigură riscurile. Consumatorii trebuie obligatoriu informaţi de riscurile împrumuturilor în monedă străină pentru a fi mai bine protejaţi. Dependenţa Europei emergente de împrumuturi în valută trebuie redusă, inclusiv prin întreruperea creditării în altă monedă decât euro pentru clienţii care nu-şi asigură riscurile, potrivit recomandărilor unui grup de lucru al Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară de la Viena. Abordarea trebuie să fie specifică fiecărei ţări, dar coordonată între autorităţile din ţara gazdă şi cea în care operează instituţia financiară, se arată într-un comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a participat la forumul Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară desfăşurat la Bruxelles.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Fals monsenior, turnător la vârful Bisericii Catolice

Preotul Vladimir Petercă, cunoscut profesor de teologie catolică, a fost apreciat de ofiţerii fostei Securităţi drept unul dintre cei mai buni informatori din ţară. Vreme de aproape două decenii, preotul Vladimir Petercă a fost principalul pilon al Securităţii în problema cultului catolic. Preoţi parohi, profesori de teologie cu care era coleg la Institutul de Teologie din Iaşi, studenţi, înalţi prelaţi de la Vatican şi din ţările occidentale pe care îi întâlnea în timpul studiilor sau al vizitelor prelungite au făcut subiectul rapoartelor sale laborioase şi al măsurilor propuse serviciilor secrete, prin prisma statutului privilegiat pe care şi l-a câştigat în relaţia cu ofiţerii de legătură.

• RĂZBOI ÎN LIBIA: Gaddafi, sub ploaia de bombe a aliaţilor. România aşteaptă decizia NATO

Războiul din Libia a început sâmbătă seară, cu atacul avioanelor franceze. Este incert deocamdată cum şi când se va sfârşi. Zeci de avioane şi nave de război ale aliaţilor, în frunte cu SUA, Franţa şi Marea Britanie, au început sâmbătă, la 18.45, ora României, un atac furibund asupra forţelor militare pro-guvernamentale libiene, cu scopul declarat de a aplica rezoluţia ONU 1973, care autorizează impunerea unei zone de interdicţie aeriană şi toate măsurile necesare pentru protejarea civililor din ţara nord-africană. Primele raiduri au fost lansate într-un moment disperat pentru opoziţia libiană, care lupta cu forţele lui Muammar Gaddafi la periferia oraşului Benghazi.

• Stocurile de iodură de potasiu, epuizate de frica iradierii

Speriaţi că ar putea fi prinşi nepregătiţi în cazul în care radiaţiile din Japonia ar ajunge şi în ţara noastră, românii au cumpărat deja toată iodura de potasiu din farmacii. De frica iradierii despre care se vorbeşte foarte des în ultimele zile, românii au adăugat în trusa de pilule de acasă, alături de paracetamol şi aspirină, şi medicamentul Jodid (iodură de potasiu). Iar ieri-dimineaţă ar fi trebuit să fii cu adevărat norocos ca să găseşti câteva pastile de iodură de potasiu în farmaciile din Bucureşti. Isteria s-a extins însă şi în alte zone din ţară.

• Volksbank ar putea închide cele 50 de francize

În perioada următoare, banca relansează creditul ipotecar, care de altfel i-a adus şi cele mai multe probleme cu clienţii din cauza comisoanelor. Volksbank România, banca cea mai expusă în conflictul generat de implementarea OUG nr. 50/2010 între clienţi şi bănci, a purtat până în decembrie negocieri cu clienţii nemulţumiţi. Adică 25% din tot portofoliul. Problemele ridicate de aceştia erau legate de implementarea prevederilor OUG 50 privind comisionul de risc, dar şi de dobânda creditelor în euro, care nu se preciza dacă este fixă sau variabilă.

• Cum îţi poţi reduce rata lunară la credit cu până la 50%

Băncile lansează oferte de refinanţare consolidată a creditelor cu dobânzi preferenţiale şi comisioane reduse în perioadă curentă, astfel suma lunară de rambursat scade considerabil. Reducerea dobânzilor din ultimele luni amplificată cu scăderea sau eliminarea unor comisioane datorită OUG nr. 50/2010 deschide calea clienţilor spre refinanţare. Aceasta se poate face pentru unul sau mai multe credite, în unele cazuri fiind posibilă şi obţinerea unei sume suplimentare pentru uz personal, scrie revista "Capital". Totuşi, unele bănci solicită şi prezentarea unei garanţii imobiliare. Suma finanţată variază între 65% şi 90% din valoarea ipotecii.

• FINANCIARUL

• "Contribuţia" României la războiul Occidentului împotriva lui Gaddafi: cel puţin 64 mil. USD

Cea mai mare parte a creanţei, 39 de milioane de dolari, aparţine Romtehnica, societate deţinută de statul român. Pentru moment, firmele pot să-şi ia gândul de la bani. Ministerul de Externe nu ştie ce poziţie să adopte în războiul libian. Declanşat în weekend, atacul coaliţiei internaţionale împotriva regimului libian condus de colonelul Gaddafi a rămas, până în această dimineaţă, fără efect pe bursele internaţionale. Războiul lansează însă o provocare preţului petrolului, care abia se stabilizase vineri. Dacă în plan extern efectele nu se văd încă, în plan intern, câteva firme româneşti au de recuperat din Libia 64,1 milioane de dolari, sumă care acum, în contextul atacului aliat, devine imposibil de recuperat.

• Ce am ajuns cu 19 mld. euro de la FMI şi CE? Singurii în recesiune din Uniunea Europeană

Comisia Europeană eliberează joi ultima tranşă, în valoare de 1,2 mld. euro. În această săptămână, România reintră pe agenda celor două instituţii care au acordat cea mai mare parte a asistenţei financiare derulate în ultimii doi ani. Joi, Comisia Europeană va elibera ultima tranşă, în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar vineri FMI va discuta încheierea actualului program şi va vota termenii unei noi înţelegeri, de tip preventiv. Comisia Europeană va elibera joi, 24 martie, cea de-a patra tranşă din cadrul programului UE de asistenţă a balanţei de plăţi, în valoare de 1,2 miliarde de euro. Condiţiile puse de CE autorităţilor române pentru disponibilizarea sumelor au fost adoptarea bugetului pe 2011, promulgarea Legii salarizării unice şi a Legii pensiilor, precum şi garantarea că Ordonanţa 50 ameliorează transparenţa, protejează drepturile consumatorilor, asigură stabilitatea sistemului financiar şi respectă principiile Directivei 48.

• Un "deal" pe BCR va salva anul pentru SIF-uri?

Analiştii cred că dacă societăţile de investiţii nu ajung la o înţelegere cu Erste şi nu mai vând la BRD, de-abia îşi vor acoperi cheltuielile operaţionale. Presiunea în creştere pentru a livra profituri sau stimulente care să susţină o majorare a preţului acţiunilor va determina SIF-urile să încerce să forţeze austriecii de la Erste fie să listeze BCR la Bursă, fie să le răscumpere acţiunile, se aşteaptă analiştii de pe piaţa de capital. De altfel, una dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare a şi cerut aprobarea acţionarilor pentru a putea vinde acţiunile de la BCR, dacă banca nu va fi listată.

• Cursul a atins cel mai scăzut nivel din luna mai 2010: 4,1683 lei/euro

Cursul BNR a scăzut vineri, pentru a treia zi consecutiv, la 4,1683 lei/euro şi a atins un nou minim al ultimelor nouă luni şi jumătate, o paritate inferioară fiind publicată de banca centrală în data de 28 mai 2010. Comparativ cu nivelul de joi, de 4,1788 lei/euro, referinţa de vineri este cu 1,05 bani mai redusă. Leul a continuat să se aprecieze şi faţă de dolarul american, iar cursul BNR a atins minimul ultimelor 13 luni, de 2,9553 lei/dolar, cu 2,54 bani mai jos faţă de joi. O paritate mai redusă a fost afişată de banca centrală la 3 februarie 2010, de 2,9257 lei/dolar.

• 600.000 de şomeri la sfârşitul lui februarie şi 9.000 de slujbe vacante

La sfârşitul lui februarie 2011, rata şomajului înregistrat, la nivel naţional, a consemnat valoarea de 6,58%, în regres cu 0,16 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi mai mică cu 1,75% decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, numărul total de şomeri consemnat la finalul lui februarie, de 600.308 persoane, a scăzut cu 14.668 faţă de cel de la sfârşitul lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 285.850 au fost indemnizaţi, iar 314.458 neindemnizaţi.

• GÂNDUL

• Băsescu: "România nu are capacităţi militare cu care să intervină în Libia şi, dacă ar avea, n-ar fi bucuroasă să intervină"

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, duminică seara, la postul public de televiziune, că România nu are niciun motiv să exprime o poziţie oficială faţă de situaţia din Libia şi că va acţiuna numai sub umbrela NATO. Într-o intervenţie la televiziunea publică, care s-a întrerupt timp de 15 minute din motive tehnice, Băsescu a susţinut că România respectă rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU şi că, în opinia sa, liderul libian trebuie să părăsească puterea: "Am înţeles că au fost foarte mulţi analişti care cer poziţia României. România a spus foarte clar că e solidară şi respectă fără niciun fel de comentariu Rezoluţia 1973 (a Consiliului de Securitate al ONU - n. red.), care prevede realizarea zonei de interdicţie aeriană în Libia în vederea protejării civililor. Consider fără nicio reţinere că un şef de stat care trage în propriul popor nu mai are niciun fel de legitimitate".

• Secretul votului secret din PDL: ce înseamnă indicativul "Boc 66"

Cu două luni înainte de Congresul care va desemna noua conducere a PDL, în Modrogan a fost stabilit numărul de delegaţi pentru fiecare filială în parte. Deşi, majoritatea organizaţiilor sunt încă împărţite între Emil Boc şi Vasile Blaga, primele calcule care privesc electorii au fost deja făcute Joi seara, după stabilirea numărului de delegaţi care vor reveni filialelor, susţinătorii lui Boc au făcut simulări până la nivelul persoanelor care vor participa la Convenţia Naţională. Concluzia "contabililor" lui Boc: premierul are şanse să câştige alegerile împotriva lui Blaga. "În acest moment Boc are 60%. Până săptămâna viitoare va avea 66%", a precizat pentru gândul unul dintre liderii democrat-liberali apropiaţi premierului.

• RĂZBOI ÎN LIBIA. Armata lui Gaddafi în faţa aliaţilor. O mie de tancuri vechi şi 216 de baterii antiaeriene, ameninţate de două portavioane şi sute de avioane moderne

Libia nu poate face faţă unui atac aerian masiv, dar dispune de sute de rachete sol-aer şi de mijloacele necesare pentru a rezista unui atac terestru, chiar şi după ce forţele sale ar fi bombardate zile în şir. Forţele libiene loiale lui Gaddafi au următoarea componenţă: 76.000 militari activi şi 40.000 de rezervişti; 1.050 de tancuri, dintre care 500 sunt T-55 (de provenienţă sovietică, model din anii `50), dar şi mai noi (T-62, T-72) şi 50 Type 96 (produse de China în anii `90); 800 transportoare blindate şi 120 vehicule de recunoaştere; 2.400 de piese de artilerie şi 500 mortiere; 216 baterii antiaeriene şi 420 rachete sol-aer; din 394 de avioane (MiG 23 şi MiG 25, Mirage F1, Su-22 şi sapte bombardiere Tu-22), la începutul lui 2011, Libia a pierdut deja patru în luptele cu insurgenţii, două prin dezertarea piloţilor în Malta, iar multe aparate ar fi inoperaţionale; 136 de elicoptere.

• Investiţiile în domeniul energetic au îngheţat. De ce se retrag investitorii străini din România şi cum vor creşte tarifele

Sistemul energetic din România, care încă se bazează în mare măsură pe centralele lui Ceauşescu, se confruntă cu o problemă gravă: retragerea marilor investitori străini. În timp, creşterea cheltuielilor de exploatare a vechilor centrale va duce, automat, la creşterea preţurilor la energia electrică. Patru companii mari, RWE, CEZ, GDF Suez şi Iberdrola s-au retras deja din proiectul pentru finalizarea reactoarelor trei şi patru de la Cernavodă. Alte proiecte ale Termoelectrica sunt abandonate discret, unul câte unul.

• Ameninţarea Electra şi garantarea dreptului de proprietate

Pe lângă criză, potenţialii investitori mai au două probleme în România: lipsa de predictibilitate a pieţei energiei, reglementări clare de preţuri şi o legislaţie "fluidă" care nu garantează complet nici măcar dreptul de proprietate. Guvernul se gândeşte de doi ani dacă să înfiinţeze sau nu două mari companii de stat Electra şi Hidroenergetica, care vor influenţa decisiv piaţa. Apoi, găurile legislative au permis mai multe cazuri de tipul "fenomenului Piteşti". Aici, mai multe companii străine din domeniul energetic au luat o ţeapă de 70 milioane de euro. Primăria a preluat pe gratis societatea de termoficare, n-a mai plătit furnizorii de gaze, dar a găsit soluţia. Exact ca un afacerist arab, a băgat societatea în faliment, a vândut patrimoniul, apoi a înfiinţat o altă societate cu acelaşi profil de activitate.

• JURNALUL NAŢIONAL

• "Odyssey Down" în Libia

Avioanele franceze efectuează noi raiduri aviatice în Libia, anunţă AFP. In plus, Italia va trimite opt avioane în Libia, în timp ce Danemarca şi Canada au anunţat deja că se vor alătura aliaţilor. Francezii au fost primii care au atacat Libia, după ce ONU a dat aprobarea coaliţiei internaţionale să intervină în apărarea civililor libieni goniţi spre ultimul punct de rezistenţă, oraşul Banghazi, de trupele nemiloase ale lui Gaddafi. După ezitări şi eschive ale Casei Albe - aşa cum păreau cel puţin la prima vedere -, americanii nu numai că s-au alăturat fran-cezilor şi britanicilor, care au fost vârful de lance al atacului asupra Libiei declanşat vineri, dar au devenit şi conducătorii operaţiunilor împotriva regimului de la Tripoli. Însuşi preşedintele Barack Obama, pe care secretarul de stat - energica Hillary Clinton - îl critica de zor că e "slab" şi nu este în stare să ia o hotărâre fermă împotriva lui Gaddafi, ba l-a ameninţat că, dacă iese şi a doua oară preşedinte, o să-l părăsească, şi-a uimit criticii. Chiar dacă era prin America Latină cu treabă, Obama le-a dat OK-ul trupelor sale să tragă în Gaddafi, până când Colonelul lasă puterea din mână.

• Român repatriat din Japonia: "Nu poţi lua oamenii după o catastrofă şi să le ceri bani"

Treizeci de români au fost repatriaţi duminică seara cu un avion Tarom, pus la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe. Deşi românii repatriaţi spun că sunt mulţi conaţionali care ar vrea să se întoarcă acasă, aceştia nu-şi permit deoarece MAE le-a cerut să-şi plătească jumătate de bilet, adică 1000 de euro pentru adulţi şi 500 de euro pentru copii. Prin urmare, avionul ce a adus cetăţenii români de la Tokio a fost pe jumătate gol, conform declaraţiilor călătorilor. În jurul orei 22:00 grupuri de femei însoţite de copii cu trăsături asiatice au început să apară la terminalul "Sosiri".

• NAŢIONAL

• Mai multe ministere, sfătuite să aloce fonduri pentru a "cumpăra" un raport european favorabil. CSAT sparge puşculiţa Guvernului pentru ONG-urile incomode!

În momentul de faţă, ministerele de forţă ale României sunt supuse unui tir neîntrerupt de critici privind imposibilitatea reformării lor accelerate. Iar Internele şi Justiţia în special sunt pur şi simplu pârâte pe la porţile Europei atât de lipsă de transparenţă, cât şi de neglijarea colaborării cu diverse organizaţii specifice apreciate afară. Însă pentru a scăpa de toate aceste impedimente, autorităţile au găsit o soluţie cât se poate de balcanică. Astfel, ministerele vizate au primit pe firul scurt preţioasa indicaţie de a găsi şi din piatră seacă niscai fonduri generoase pe care să le aloce de urgenţă anumitor ONG-uri. Ciudat, însă, este că, după cum susţin sursele noastre, iniţiativa aparţine tocmai Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.

• Corlăţean: partidul înainte de toate

Asocierea lui Marian Vanghelie cu miniştrii Elena Udrea şi Gabriel Oprea în vederea construirii de noi locuinţe în Prelungirea Ghencea îl "îngrijorează" pe vicepreşedintele PSD Titus Corlăţean. Nu pentru că locuinţele cu pricina ar avea vreo hibă, ci pentru că gestul ar putea dăuna "politic" PSD-ului. Situaţia românilor fără locuinţă nu figurează pe lista îngrijorărilor exprimate de Corlăţean.

• Maghiarii îl tratează cu refuz pe Băsescu

UDMR spune pas priorităţii declarate a preşedintelui Traian Băsescu: modificarea grabnică a Constituţiei. Gata să menţină PDL-ul la guvernare (vezi refuzul de a susţine moţiunea de cenzură), UDMR-ul nu este în schimb dornic să-i facă pe plac lui Traian Băsescu. "Eu nu cred că în acest moment, cât de repede, am putea să modificăm Constituţia. (...) Pentru a modifica Constituţia trebuie să ai două treimi. Dumneavoastră credeţi că în acest moment pot fi întrunite două treimi pentru o propunere? Eu nu cred", a respins Marko Bela posibilitatea. Şi, pentru ca lucrurile să fie foarte clare, urmaşul său la tronul Uniunii, Kelemen Hunor, s-a grăbit să pună paie pe foc, anunţând că UDMR vrea în continuare eliminarea sintagmei "stat naţional".

• PUTEREA

• Libia naşte o nouă criză economică mondială. Închid robinetul la petrol

Războiul din Libia ar putea urca preţul petrolului până la 160 de dolari pe baril, în cazul în care conflictul va dura mai multe săptămâni, susţin analiştii economici. Pe lângă explozia preţului la ţiţei, conflictul din Libia ar putea uni restul ţărilor islamice într-un nou război mondial, potrivit experţilor financiari. Consultantul financiar Ionel Blănculescu, fost ministru al Controlului, a declarat că "există implicaţii economice privind conflictul din Libia, dar acestea depind cel mai mult de durata conflictului. Dacă acesta va dura doar câteva zile, care personal cred că este cea mai plauzibilă variantă, atunci impactul economic va fi discret, iar petrolul va fluctua undeva între 120-130 de dolari pe baril. A doua situaţie ar fi ca Gaddafi să înceapă să folosească elemente neconvenţionale, cum ar fi scuturi umane.

• Coaliţia internaţională se pregăteşte pentru o nouă fază a ofensivei sale în Libia

Prima fază a atacurilor aeriene este "un succes" şi a permis instaurarea unei zone de interdicţie aeriană , a declarat duminică oficialul cu cel mai înalt grad din armata americană, amiralul Michael Mullen, dând asigurări că forţele loiale lui Kadhafi nu mai avansează către fieful insurgenţilor, Benghazi, situat la 1.000 de kilometri est de Tripoli. Coaliţia, condusă de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, a trecut la ofensivă sâmbătă, bombardând din aer şi de pe apă obiective militare libiene. Duminică seara, purtătorul de cuvânt al armatei libiene a anunţat un nou armistiţiu în timp ce liderul libian a dat asigurări, sâmbătă, că o asemenea măsură nu mai este valabilă din cauza ofensivei coaliţiei.

• Reformiştii n-au strâns încă semnăturile necesare

Unul dintre reformiştii PDL, eurodeputatul Cristian Preda, a recunoscut ieri la Europa FM că grupul din care face parte întâmpină mari dificultăţi în a strânge cele 35 de semnături pentru o moţiune proprie. Printre obiectivele moţiunii reformiştilor, Preda a enumerat creşterea bazei de calcul a salariilor profesorilor şi ale medicilor cu 50%, până la încheierea mandatului PDL la guvernare, în 2012, includerea unor criterii de integritate care să dea posibilitatea partidului să se despartă de membrii săi asociaţi cu probleme penale, precum şi o clauză de solidaritate a membrilor PDL, indiferent de rezultatul alegerilor interne din luna mai.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Libia: Război à la française

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi-a asumat rolul de lider al coaliţiei internaţionale care încearcă să îl oprească pe dictatorul libian Muammar Gaddafi să îşi masacreze propriul popor. Primul foc al războiului a fost tras chiar de un avion francez care a distrus un tanc libian în timp ce liderii coaliţiei participau la un summit la Paris. Dacă hotărârea Franţei a făcut posibilă campania anti-Gaddafi, lumea se întreba ieri cum se va încheia acest război à la française. Războiul declanşat sâmbătă în Libia este o confruntare disproporţionată între forţele reduse, prost instruite şi echipate ale lui Gaddafi şi o coaliţie internaţională care dispune de o putere militară neegalată, al cărei deznodământ pare inevitabil. Cu toate acestea, conflictul aduce cu sine câteva necunoscute care ridică mai multe întrebări:

• Parcările din centrul Capitalei, împărţite între clanuri

Parcările din zonele centrale ale Capitalei sunt de ani buni surse de venit pentru parcagiii clandestini. Aceştia sunt organizaţi în clanuri, câştigă la "negru" peste 3.000 de lei lunar fiecare şi ignoră sutele de amenzi primite de la jandarmi. În centrul oraşului şi în zonele cu vad, pline de baruri, restaurante sau magazine, există sute de locuri de parcare care aparţin primăriei. Bine ar fi ca toţi banii strânşi de pe urma taxelor achitate de şoferii care opresc în această zonă să ajungă în bugetul local. Raportul Poliţiei Locale arată că parcagiii sunt constituiţi în adevărate caste, care au sub control anumite teritorii. Realitatea este alta. După ora 18.00, în loc de funcţionari publici, zeci de tineri, unii ce par a fi copii ai străzii, au pus stăpânire pe aceste parcări şi cer bani şoferilor. Nu eşti obligat să îi plăteşti, dar altfel rişti ca la întoarcere să îţi găseşti maşina zgâriată, un parbriz crăpat sau oglinda ruptă.

• Cum au ajuns manelele la Conservator. O fundaţie austriacă finanţează un curs pe o temă tabu în România

La Conservator se ţine un curs de manele. Cinci cercetători care au studiat fenomenul se încăpăţânează să nu-l vadă ca pe un "atentat asupra culturii naţionale". Ei spun că maneaua e un liant cu trecutul ţării, o formă de rezistenţă la folclorul comunist şi un produs al globalizării. Cum s-a ajuns de la campaniile anti-manele la studiul ştiinţific? La avizierul Conservatorului din Bucureşti, printre postere cu concerte de muzică clasică, e un afiş care anunţă seria de cursuri "Maneaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbatere publică". "Toţi cei interesaţi de subiect sunt bineveniţi", scrie în josul afişului.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Japonia, între dezastrul natural şi cel fiscal

Datoria publică de 228% din PIB face imposibilă stimularea fiscală a economiei şi îngreunează programul de reconstrucţie. Pagubele provocate de cutremur, de tsunami şi mai apoi de dezastrul nuclear de la Fukushima sunt imposibil de aproximat. Estimările de 190 de miliarde de dolari sunt făcute "la prima vedere" şi nu iau în calcul multe "victime colaterale" ce nu pot fi cuantificate monetar. Cu toate acestea, analiştii grupului financiar Nomura se declară optimişti, estimând impactul negativ al seriei de catastrofe asupra creşterii economice din cel de-al doilea trimestru între 1 şi 1,5% din PIB. Întrebarea care stă însă pe buzele tuturor analiştilor, pusă cu jumătate de gură, este: de unde va găsi Japonia resursele necesare reconstrucţiei, în condiţiile în care datoria sa publică este de 228% din PIB!?

• Preţul reglementat la gaze protejează marii consumatori

Liberalizarea cerută de UE s-ar putea face concomitent cu aprovizionarea consumatorilor casnici exclusiv din producţia internă. Modificarea Legii gazelor şi cerinţa Comisiei Europene de a renunţa la preţurile reglementate la gaze naturale şi energie electrică fac iminentă majorarea tarifelor, încă din vara acestui an. Autoritatea de reglementare în domeniu caută formula care să afecteze cât mai puţin consumatorii casnici, cu riscul liberalizării totale a tarifelor pentru consumatorii industriali, care vor reflecta însă orice creştere de tarif în preţurile mărfurilor pe care le produc. Nu mai este o noutate pentru nimeni că, în actualele condiţii internaţionale, preţul la gazele naturale livrate consumatorilor din Româ-nia nu mai poate fi menţinut în ac-tuala formulă. Cele două mari companii de distribuţie (E.ON şi GDF Suez Energy), care acoperă peste 90% din consumul de pe piaţa reglementată, solicită încă din anul 2009 o majorare a tarifelor cu 15-20 de procente, pentru a-şi acoperi pierderile înregistrate.

• ZIARUL FINANCIAR

Întâi criza, apoi revoltele africane, dezastrul din Japonia şi acum războiul din Libia. Economia românească va trebui să facă faţă unui nou eveniment mondial care se va vedea în preţuri şi cerere. Ofensiva pornită de Occident împotriva dictatorului libian Muammar Gadhafi se poate resimţi şi în România, chiar dacă ţara noastră nu este în prima linie a conflictului armat. Preţul petrolului, care a fost extrem de volatil pe parcursul conflictului din Libia, poate creşte, ceea ce se va traduce în majorări de preţuri care pot lovi şi mai tare economia românească, şi aşa slăbită de cei doi ani de criză prin care a trecut. Impactul conflictului asupra preţu-lui petrolului şi implicit asupra economiei româneşti "va fi de durată, doar în situaţia în care conflictul va fi unul de du-rată", spune analistul economic Liviu Voinea.

• 120 de fonduri străine au intrat la Proprietatea

Un număr de 120 de fonduri străine de investiţii au ajuns să deţină 18% din capitalul Fondului Proprietatea (FP), indicand astfel interesul ridicat pe care cea mai mare listare din istoria Bursei de la Bucuresti l-a starnit in Europa. Alaturi de Cartesian, care detine 2.7% din Fond dupa ultimele date oficiale, printre fondurile straine care au intrat in actionariatul FP se numara si un fond de investitii apartinand celui mai mare administrator de bani la nivel mondial-Black-Rock, fondurile suedeze de investitii ale East Capital, fondurile Charlemagne, Danske, Avaron, Trigon. Statul roman este cel mai ,are actionar, cu 36,79% din FP.

• Concentrarea pe industrie este secretul din spatele boom-ului economic al Germaniei

În timp ce Marea Britanie şi Statele Unite s-au bazat din ce în ce mai mult pe sectorul financiar, Germania s-a concentrat pe industria prelucrătoare, scrie The Guardian. La începutul deceniului trecut, când în Germania rata şo-majului era ridicată, iar sentimentul dominant era de pesimism, Hans-Werner Sinn, preşedinte al institutului german Ifo, scria o carte denumită "Poate fi Germania salvată?" După părerea sa, Germania putea fi salvată. Acum, el spune că Germania a fost salvată. Pentru Audi, cât şi pentru restul industriei germane, condiţiile s-au schimbat din iarna 2008-2009, când unele fabrici au redus producţia cu până la 90% pe fondul adâncirii crizei. Extrem de dependentă de exporturi, Germania înregistra un declin cu 20% al producţiei din industria manufacturieră în 2009. Acum, Germania crede cu tărie că traumele din 2008-2009 o vor ajuta să se reinventeze.

• Încă un scandal la SIF5: de ce a fost demis Buzatu?

Departamentul de control intern din cadrul SIF Oltenia (SIF5) a întocmit recent un raport de audit la trei societăţi din portofoliul SIF-ului şi care-i aduc acuzaţii grave lui Teodor Buzatu, membru în Consilului de Administraţie al SIF Oltenia. Auditul a fost realizat ca urmare a unor sesizări "anonime" transmise de un grup de acţionari ai SIF pe e-mailul societăţii. Este pentru prima dată când sunt formulate acuzaţii atât de grave împotriva unui director din cadrul SIF-urilor. Deşi în ultimii ani s-au vehiculat mai multe cazuri de prejudiciere a SIF-urilor, cele mai multe nu au fost analizate în detaliu, iar investitorii au rămas cu suspiciuni legate de activitatea lor până în prezent, spun brokerii. Consiliul de Administraţie al SIF5 a decis săptămâna trecută demisia lui Buzatu din conducerea executivă, prin restructurarea poziţiei pe care acesta o deţinea în organigrama societăţii. Buzatu şi-a păstrat însă funcţia de membru în Consiliul de Administraţie. Raportul de audit a fost publicat şi pe Bursă, la cererea CNVM.

• Dumitru Tudor încearcă să-i ţină piept lui Chelu la Electroargeş

Dumitru Tudor, cel mai mare acţionar minoritar al producătorului de aparate electrocasnice Electroargeş din Curtea de Argeş (ELGS), susţine că firmele lui Cătălin Chelu au încălcat legea când au achiziţionat săptămâna trecută încă 4,2% din companie şi că va cere Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) anularea tranzacţiilor. Firmele Scop Line şi Goras Consulting din Galaţi, aflate în grupul omului de afaceri Cătălin Chelu, au cumpărat marţi un pachet de 4,2% din acţiunile producătorului de aparate electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş, deşi CNVM a stabilit că alte două firme controlate de Chelu deţin concertat peste 33% din companie şi sunt obligate să deruleze ofertă publică de preluare.

• De ce s-a întărit moneda naţională şi cât de bun este un leu puternic

De la începutul acestui an până acum leul s-a apreciat faţă de moneda unică europeană cu 2,5%. Doar în ultima săptămână cursul monedei naţionale faţă de euro a scăzut cu 0,8%, vineri cursul oficial anunţat de banca centrală fiind de 4,1683, cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni şi jumătate. În ceea ce priveşte importanţa cursului pentru români, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în repetate rânduri că în România evoluţia cursului este "aproape o obsesie" pe plan local. La începutul acestei luni guvernatorul BNR a declarat că variaţiile de 3-4% ale cursului nu trebuie "băgate în seamă" şi nici nu ar trebuie să se resimtă imediat în evoluţia preţurilor.

• FP a câştigat 3.000 de acţionari noi după listare

Numărul acţionarilor persoane fizice ai Fondului Proprietatea (FP) a crescut cu 3.000, până la un total de 8.217, principala poartă de intrare în Fond pentru aceştia fiind Bursa de Valori Bucureşti unde Proprietatea s-a listat pe 25 ianuarie. Potrivit unei raportări emise recent, Fondul avea un număr total de 8.611 acţionari privaţi care deţineau cumulat 63,21% din capital la finele lunii februarie, excluzând Ministerul Finanţelor care deţine o participaţie de 36,79%. Cei peste 8.600 de investitori privaţi deţin acţiuni care valorează în acest moment pe Bursă peste 1,26 mld. euro, capitalizarea totală a fondului fiind puţin peste 2 mld. euro.

• De ce scade rata şomajului, deşi numărul salariaţilor nu creşte?

Rata şomajului a scăzut pentru cea de-a 11-a lună consecutiv în luna februarie, ajungând la 6,58%, corespunzătoare unui număr de 600.000 de şomeri, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Pe de altă parte, numărul de salariaţi a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, ajungând la 4,1 milioane de angajaţi în decembrie 2010 (exclu-zând cei 260.000 de bugetari speciali din struc-turile "secrete" ale Mi-nisterului de Interne şi ale Ministerului Apărării), potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Paradoxul unei rate a şomajului extrem de scăzute în condiţiile în care numărul de salariaţi continuă să scadă demonstrează că statisticile oficiale nu arată numărul real de persoane care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. Există mai multe explicaţii pentru scăderea ratei şomajului: ieşirea din perioada acordării de indemnizaţie de şomaj a celor care nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă, munca la negru, noile angajări făcute de mediul privat, dar şi plecarea la muncă în străinătate cu forme legale de muncă.