REVISTA PRESEI 22.10.2011

• ADEVARUL

Ce decizii au de luat liderii UE la Bruxelles

Şefii de stat şi de guvern se vor întâlni la Bruxelles duminica pentru a discuta despre eforturile de a rezolva criza datoriilor din zona euro. Această reuniune este considerată crucială pentru soarta Greciei şi pentru decizii care să prevină contagiunea în zona euro. Băncile trebuie recapitalizate, dar Franţa şi Germania nu se înţeleg pe modul în care acest lucru ar urma să fie făcut. Fondul de salvare al UE ar trebui şi el mărit, dar din nou, cei doi lideri au păreri diferite în legătură cu modul în care să fie folosit. Aceste divergenţe majore au determinat liderii UE să anunţe întâlnirea de duminică şi încă un Euro summit săptămâna viitoare.

• Care sunt cele mai importante decizii aşteptate de la Consiliul European şi Euro summitul din Bruxelles:

1. Recapitalizarea băncilor europene

Oficialii Uniunii Europene au declarat joi, pentru Reuters, că toate statele membre ale UE sunt acum de acord că 100 de miliarde de euro, este suma necesară consolidarea băncilor europene, protejarea lor împotriva datoriilor Greciei şi a contagiunii. FMI a estimat că e nevoie de două ori mai mult. Investitorii privaţi vor fi responsabili de primele fonduri pentru recapitalizare iar dacă acest lucru dar dacă acest lucru se dovedeşte insuficient, guvernele naţionale vor putea să sprijine băncile. Numai în ultimă instanţă fondul de salvare, cunoscut sub numele de Fondul European de stabilitate financiară (FESF), va putea fi folosit pentru a furniza fonduri necesare băncilor.

• 2. Cât de mare să fie Fondul de salvare

Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), înfiinţat anul trecut şi folosit până în prezent pentru a salva Portugalia şi Irlanda, este de 440 miliarde euro, se bazează pe garanţii de la toate statele membre din zona euro şi are capital de pe pieţele internaţionale de capital prin emiterea de obligaţiuni. Este triplu-A evaluat. Pieţele financiare nu sunt convinse însă că valoarea EFSF este suficient de mare pentru a face faţă problemele serioase cu care se confruntă alte două state din zona euro: Italia şi Spania. Franţa doreşte ca EFSF să se transforme într-o bancă astfel încât să poată împrumuta bani de la Banca Centrală Europeană (BCE), la rate ale dobânzii scăzute şi să împrumute ţările cu probleme. Germania şi BCE se opun acestei variante.

• 3. GRECIA împrumutată şi/sau iertată de datorii

Liderii europeni vor încerca, de asemenea, să ajungă la un acord privind un nou pachet de ajutor pentru Grecia, care beneficiază deja de 110 miliarde de euro împrumuturi de la UE şi Fondul Monetar Internaţional. Un al doilea pachet de salvare, iniţial estimat la 109 miliarde de euro, este acum probabil să crească au indicat oficialii UE, deşi nu este clar cât de mult.

• Euro sub presiune: marton al reuniunilor de criză în Bruxelles

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a confirmat faptul că pentru deciziile crizei din zona euro vor avea loc două întâlniri la nivel înalt la Bruxelles şi nu doar una, cum se aştepta. Reuniunea Consiliului European va avea loc aşa cum au fost programată, duminică, 23 octombrie. Lucrările vor începe duminică după prânz şi la ele vor participa şi preşedintele Băncii Centrale Europene alături de cel al Fondului Monetar Internaţional. Dezbaterile de la sfârşitul săptămânii vor fi însă finalizate miercuri seară, pe 26 octombrie cu un Euro summit la Bruxelles, a confirmat Van Rompuy. Sâmbătă se vor întâlni miniştrii de finanţe din statele UE la un Consiliu Economic şi de Finanţe care precede Consiliul European de duminică unde participă şefii de stat sau de guverne.

• UE amână deciziile importante pentru ca Merkel să obţină sprijin în Parlament

Liderii europeni au amânat pentru miercuri deciziile importante referitoare la stoparea crizei datoriilor suverane pentru a oferi timp cancelarului Germaniei, Agela Merkel, să-şi asigure sprijinul în Parlamentul de la Berlin. Discuţiile preliminare vor avea însă loc, aşa cum este deja stabilit, în cursul acestui sfârşit de săptămână. Cancelarul german a continuat să respingă vineri presiunile Franţei de a creşte capacitatea financiară a fondului european de urgenţă prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE). Franţa susţine că aceasta ar fi cea mai eficientă modalitate de a combate criza care a început în Grecia, s-a întins în Irlanda şi Portugalia, iar acum ameninţă ţări mai mari.

• Amenzi europene usturătoare pentru manipularea pieţelor financiare

Comisia Europeană va anunţa săptămâna viitoare măsuri pentru pedepsirea celor care manipulează operaţiunile bursiere. Persoanele care falsifică şi manipulează cursul valutar sau folosesc în mod ilegal informaţii confidenţiale pentru a obţine câştiguri pe bursă vor risca o pedeapsă de cel puţin cinci milioane de euro. În cazul firmelor, acestea riscă până la zece procente din cifra anuală de afaceri. Pentru a împiedica operaţiunile speculative riscante la bursă, Bruxellesul vrea să utilizeze un sistem informatic prin care să fie oprite automat activităţile în cazul în care se observă fluctuaţii prea mari şi prea rapide în tranzacţii. De la izbucnirea crizei, UE încearcă să impună un control mai strict asupra pieţelor financiare, precum şi o mai mare transparenţă.

• Dobânzile la cote maxime. Italia în pericol de a nu se mai putea împrumuta

Randamentele la obligaţiunile statului italian cu scadenţa la 10 ani au trecut joi de 6%, pentru prima oară de când Banca Centrală Europeană a intervenit în pieţe pentru a susţine artificial capacitatea Italiei de a se împrumuta. Pe 4 august, după o lună în care Italia şi Spania s-au aflat sub tirul investitoilor în obligaţiuni, BCE a decis să intre în piaţă şi să cheltuiască miliarde de euro pe datoria suverană a celor două ţări. Banca centrală avea în bilanţuri datorie PIIGS de 165 miliarde de euro la 14 octombrie, din care 91 miliarde euro este emisă de Italia şi Spania. Pentru a cumpăra aceste hârtii, BCE trebuie să tipărească bani, pe care îi trage apoi din piaţă, de la băncile comerciale, prin operaţiuni de sterilizare. Însă, cu cât sumele de sterilizat sunt mai mari, cu atât operaţiunea este mai dificilă şi poate cauza mai multe pierderi.

• UE ar putea "cârpi" un fond 940 miliarde de euro pentru a depăşi criza

Guvernele din zona euro discută fuzionarea Fondului European de Stabilitate Financiară (European Financial Stability Fund - EFSF) cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care ar trebui să înlocuaiscă EFSF de la jumătatea anului viitor, într-un fond de 940 miliarde euro. Negocierile pentru combinarea fondurilor de urgenţă pentru sprijinirea statelor cu probleme din zona euro şi renunţarea la plafonul pe cheltuielile de "bailout" au făcut progrese în această săptămână, după ce încercările de a ajunge la un consens pentru consolidarea resurselor EFSF prin leveraging financiar (efectul de pârghie) au fost respinse de Banca Centrală Europeană şi au provocat divergenţe între Germania şi Franţa, au declarat pentru Bloomberg două surse apropiate discuţiilor.

• Ajutoarele UE pentru persoanele defavorizate, blocate de mai multe state

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a criticat ţările care blochează ajutoarele alimentare pentru persoanele defavorizate pentru 2012 şi 2013. "Sunt consternat că nici astăzi Consiliul nu a putut debloca programul de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate pentru anii 2012 şi 2013. În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, după Consiliul miniştrilor agriculturii care a avut loc, joi, la Luxemburg.

• Premierul Franţei: Europa se îndreaptă hotărât spre un guvern economic unic!

Europa se îndreaptă "în mod hotărât spre un guvern economic al zonei euro după criza datoriei" a declarat premierul francez François Fillon vineri, la Seul, în contextul apropiatului summit al liderilor europeni pe care-l consideră decisiv. Europa se află "în faţa unei noi provocări" potrivit declaraţiilor făcute de premierul francez, citate de AFP şi preluate de agenţia de presă Agerpress. Europa "se orientează în mod hotărât spre un guvern economic al zonei euro", ale cărui contururi ar putea fi trasate duminică, la Bruxelles, cu ocazia summitului european a estimat acesta, într-un discurs rostit la Camera de comerţ franco-coreeană.

• Obama a anunţat retragerea trupelor americane din Irak

În următoarele două luni miile de soldaţi americani mobilizaţi în Irak se vor întoarce acasă până la sfârşitul anului, a anunţat preşedintele Barack Obama. Statele Unite vor retrage în totalitate trupele americane din Irak până la sfârşitul anului 2011, a anunţat preşedintele american, Barack Obama.Obama a declarat că relaţiile între Irak şi SUA vor intra într-o "nouă etapă". "Va fi o relaţie norrmală între două state suverane, un parteneriat bazat pe interese comune şi respect reciproc", a adăugat liderul american. "Ultimul soldat american va ieşi din Irak mândru de succesul înregistrat, cu capul sus, ştiind că poporul american sprijină trupele americane.

• Mişcare surpriză: Visco propus ca succesor al lui Draghi, la şefia băncii centrale

Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, l-a nominalizat ieri, în mod neaşteptat, pe Ignazio Visco, numărul trei din banca centrală, pentru funcţia de guvernator, potrivit Reuters. Visco, în vârstă de 61 de ani, a apărut ca un candidat de compromis în al unsprezecelea ceas pentru înlocuirea lui Mario Draghi, după luni de certuri în interiorul coaliţiei de centru-dreapta. Biroul lui Berlusconi a anunţat că a trimis o scrisoare Consiliului Guvernatorilor prin care arată că Guvernul doreşte ca Visco să fie numit atunci când Draghi va părăsi funcţia pentru a deveni preşedintele Băncii Centrale Europene la 1 noiembrie. Nominalizarea lui Visco ar urma să fie aprobată de preşedintele Giorgio Napolitano, care numeşte în mod oficial şeful Băncii Italiei.

• Hidroelectrica: Preţul din contractele noastre este mai mare decât costul de producţie a energiei

Contractele Hidroelectrica nu reprezintă ajutor de stat pentru clienţii producătorului de energie, întrucât preţul este mai mare decât costul mediu de producere a electricităţii, se arată într-un comunicat al companiei. Comisia Europeană analizează contractele încheiate de Hidroelectrica la preţuri cu mult sub media pieţei cu anumiţi furnizori de energie, precum şi cu ArcelorMittal şi Alro Slatina, a declarat astăzi comisarul european pentru Competiţie, Joaquin Almunia, prezent la Bucureşti.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Liniştea lui Ponta şi Năstase, aruncată în aer de Geoană şi Vanghelie

În timp ce Victor Ponta şi Adrian Năstase puneau în scenă partitura "Armonie la PSD", nemulţumiţii din partid au tulburat apele chiar în ajunul Consiliului Naţional. Proiectat ca un moment solemn, în care social-democraţii să îşi afirme intrarea triumfală în "Anul Victoriei" (sloganul sub care se desfăşoară reuniunea social-democrată), Consiliul Naţional al PSD a fost şifonat din start de obişnuitele conflictele interne care macină partidul de ani de zile. După ce Iliescu i-a stricat tihna lui Ponta apreciind, acum două zile, că Adrian Năstase ar fi totuşi un premier mai bun, neîmpăcatul Mircea Geoană a ieşit şi el la atac, ruinând tabloul armonios pregătit de conducerea PSD. La acestea se adaugă războiul dus de preşedintele PSD împotriva lui Marian Vanghelie şi a organizaţiei de Bucureşti, ajuns la faza pe tineret.

• Culmea imposturii: Miron Cozma se foloseşte de imaginea victimelor mineriadelor pentru a-şi lansa partidul

Miron Cozma a lansat, ieri, la Tg. Jiu, Partidul Social Democrat al Muncitorilor (PSDM), menţionând că din conducere ar face parte şi un reprezentant al Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Marin Stoica. Membrii acesteia au reacţionat dur, catalogând aşa-zisul reprezentant drept un "impostor" şi anunţând că-l vor acţiona în judecată, atât pe el, cât şi pe Miron Cozma. Stoica spune că nu recunoaşte "niciun preşedinte" al Asociaţiei şi se consideră victimă a mineriadelor, ba chiar a înaintat o cerere în acest sens, la Curtea Europeană.

• "Câinele turbat" lasă Libia în haos

Problemele Libiei nu se termină odată cu moartea colonelului Gaddafi. Facţiunile s-ar putea să nu ajungă la consensul de care este nevoie, cred analiştii. Muammar Gaddafi a murit, iar cei care i-au fost loiali colonelului vor pierde motivul de luptă, spune analista grupului Stratfor, Reva Bhalla. Totuşi, Libia multitribală e posibil să nu găsească acel tip de consens şi nici securitatea de care are nevoie, în prezenţa unei armate ce nu e unită şi poate pune în umbră Consiliul Naţional de Tranziţie. "Acum situaţia este încă neclară, dar există informaţii potrivit cărora în interiorul armatei se fac simţite diviziuni. Fără o conducere puternică, prin care să se poată ţine unită armata, comandanţii vor alege să fie loiali nu ţării, ci triburilor din care fac parte. Odată ajunşi în acest punct, creşte riscul unui război civil în Libia" consideră Reva Bhalla.

• Top 300 Capital: Cine este cel mai bogat român

Cei mai bogaţi 300 de români au o avere cumulată de 29,5 miliarde de euro, în uşoară scădere faţă de ediţia precedentă. Dintre cei 300 de milionari, 14 au reşedinţa în străinătate, iar 121 au domiciliul în Capitală. Deşi mulţi s-au confruntat cu reale probleme financiare, unii au înregistrat şi creşteri semnificative. Motivul? Au investit în energie, construcţii-infrastructură, agricultură sau producţie, sectoare care au performat bine în ultimul an. Ion Ţiriac şi Dinu Patriciu nu au mai prins loc pe podium. Frank Timiş, cu o avere de 1,6-1,65 mld. euro, ocupă locul întâi şi este urmat de Ioan Niculae şi familia Adamescu.

• Descoperire: Reţeaua care stăpâneşte lumea

Un grup mic de companii, în special bănci, au o influenţă colosală asupra economiei globale, scrie presa externă care citează un studiu făcut de elveţieni. Un studiu efectuat de Universitatea din Zurich a fost realizat asupra a 43.060. de corporaţii multinaţionale şi a permis configurarea unei reţele compusă de 1.318 companii, ce reprezintă "inima" economiei globale. Studiul arată că 147 de companii formează o "super-entitate" care controlează 40% din toţi banii multinaţionalelor din întreaga lume. Majoritatea este reprezentată de bănci iar printre primele 20 se numără nume precum Barclays şi Goldman Sachs.

• Depozit cu dobândă de 7% şi câştig de doar 2%. Cum eviţi capcana comisioanelor

Ştiaţi că, dacă economisiţi banii la bancă fără să studiaţi atent ofertele, riscaţi să pierdeţi de fapt o parte din suma depusă, în loc s-o înmulţiţi? EVZ vă consiliază cum să evitaţi capcana comisioanelor. De regulă, sumele mici nu aduc câştiguri atractive pentru deponenţi, din cauza comisioanelor percepute de bănci. În schimb, cu cât depozitele sunt de o valoare mai mare, ponderea comisioanelor în total scade, iar economiile sunt mai profitabile. Concret, dacă în cazul unui depozit in lei cu o valoare relativ redusă, cu o dobândă de 7% pe an, câştigul efectiv este de doar 2%, în cele 12 luni, la o sumă mai mare profitul net poate fi de peste 5%. Cum este posibil? Structura şi nivelul comisioanelor bancare dictează câştigul final.

• Boagiu: Autostrada Transilvania va fi construită pe bani europeni

Tronsoanele din Autostrada Transilvania care nu mai fac obiectul contractului cu firma americană Bechtel şi pentru care statul nu şi-a făcut încă planuri vor putea fi construite cu bani de la Uniunea Europeană, potrivit ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. "Vreau să vă dau şi o veste bună pe care nu o ştie nici măcar domnul prim-ministru. Ca urmare a negocierilor pe care le-am purtat cu colegii din Comisia Europeană tronsoanele de pe autostrada Transilvania au fost acceptate spre a fi finanţate din fonduri europene', a declarat şefa de la Transporturi la inaugurarea centurii ocolitoare a Clujului, Vâlcele - Apahida. Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, Comisia Europeană a decis revizuirea reţelei europene TEN-T şi a acceptat ca tronsoane din Autostrada Transilvania să poată fi construite folosind fondurile europene care vor fi alocate României în următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020.

• Cum obţinem cât mai mulţi bani din recolta agricolă bună din 2011

România trebuie să ajungă la o capacitate de stocare a cerealelor de 25 de milioane de tone, în următorii ani, a declarat Valeriu Tabără, ministrul agriculturii, la o conferinţă pe tema agriculturii organizată de Madiafax. "În acest an vor fi finalizate silozuri cu o capacitate de aproape trei milioane de tone, care se vor adăuga celor 14 milioane de tone deja existente. Pentru valorificarea întregului potenţial, trebuie să ajungem în următorii ani la o capacitate de aproape 25 de milioane de tone", a declarat ministrul. Creşterea capacităţii de stocare este necesară pentru a exploata cât mai bine evoluţia preţurilor pe piaţa externă şi a vinde producţia atunci când există un preţ bun.

• Nu ne descurcăm cu agricultura? Nu-i nimic, ne ajută chinezii!

Un grup de investitori chinezi din provincia Anhui intenţionează sa cumpere sau să concesioneze terenuri agricole în sudul României, pentru a investi în sectorul de producţie şi procesare a legumelor şi fructelor, a declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Chineze, Gabriel Ghelmegeanu. ''O delegaţie formată din cinci persoane, condusă de preşedintele Comisiei de Agricultură din provincia Anhui, se află în România pentru a vizita zonele agricole din sudul ţării şi a afla oportunităţile de investiţii în agricultură şi industria alimentară din România, cu precădere în sectorul de legume şi fructe. Membrii delegaţiei sunt reprezentanţi ai unor mari societăţi comerciale din provincia Anhui din sectoarele de procesare, pomicultură, vinuri, legume şi fructe'', a precizat şeful Camerei de Comerţ Româno-Chineze.

• Cât ar trebui să coste casele noi ca să ni le permitem?

Pentru românul de rând, o locuinţă nouă este încă prea scumpă, în ciuda reducerilor de preţuri practicate în ultimii ani, după cum recunosc chiar şi unii dezvoltatori. Preţurile apartamentelor noi sunt, încă, prohibitive pentru mulţi români care îşi caută o locuinţă, deoarece băncile sunt puţin dispuse să împrumute sume mari persoanelor fizice în căutarea unei case. Pentru ca românul de rând să-şi permită o locuinţă nouă, aceasta ar trebui varieze între 35.000 de euro şi 75.000 de euro, este de părere Andrew Prelea, directorul executiv al Ozone Homes, care dezvoltă proiectul Avalon Residence, în Pipera-Tunari.