REVISTA PRESEI - 22.11.2010

• ADEVĂRUL

• Când Udrea apare, soarele răsare la PDL Bucureşti

Elena Udrea a preluat ieri oficial şefia PDL Bucureşti, considerată o veritabilă rampă de lansare pentru Primăria Capitalei. Comparată cu "Kill Bill" sau cu Ion Iliescu, ea a primit şi un avertisment de la Vasile Blaga: dacă PDL va pierde alegerile în Bucureşti, înfrângerea va fi doar a sa. Elena Udrea a vorbit despre ceea ce trebuie să facă un primar, folosind femininul, după care s-a corectat imediat.

• Clanurile din universităţi, interzise de senatori

Comisia de învăţământ din Senat a interzis rudelor să facă parte din conducerea aceleiaşi universităţi. Parlamentarii PSD şi PNL s-au reunit, ieri, pentru a finaliza legea, dar reprezentanţii Puterii contestă convocarea Comisiei. Soţii, rudele şi afinii de gradul trei inclusiv nu pot deţine, în acelaşi timp, funcţii de conducere în universităţile de stat, au decis senatorii din Comisia de Învăţământ. Modificarea are loc după ce deputaţii limitaseră incompatibilităţile la funcţiile deţinute în cadrul aceleiaşi facultăţi. Amendamentul de la Cameră fusese propus de deputatul PDL Cătălin Croitoru, şi, prin votul de sâmbătă, senatorii au revenit, practic, la forma depusă de Guvern la Parlament.

• Ce au ales americanii, de fapt?

Alegerile de la jumătatea mandatului, din 2 noiembrie, dincolo de victoria republicanilor, au şi alte efecte pe termen lung. Obama va avea un Congres ostil, entităţile juridice şi economice au căpătat dezlegare la cheltuieli electorale nelimitate, în California creşte valul pro-marijuana. Deşi în unele state americane se mai numără încă voturile, rezultatul alegerilor de la 2 noiembrie e cât se poate de clar: partidul lui Barack Obama a primit o lecţie dureroasă de la alegători.

• CAPITAL

• Un milion de maşini fără loc de parcare

Primăria Bucureşti vrea să amenajeze, în doi ani, cinci parcări subterane cu 3400 de locuri. Investiţia de peste 150 de milioane de euro nu va schimba însă raportul de patru maşini pe un loc de parcare. Administraţia Capitalei a identificat 200.000 de locuri de parcare în Bucureşti, din care o parte însemnată sunt ilegale, care ar trebui să satisfacă un parc auto supradimensionat la 1,2 milioane de maşini, la stocul existent, anii de dezvoltare imobiliară au mai adăugat peste 110.000 de locuri împărţite între ansamblurile rezidenţiale, centre comerciale şi clădiri de birouri.

• Amenzile pentru casele neasigurate curg din ianuarie

Primarii îi vor putea sancţiona pe proprietarii fără asigurare cu sume între 100 de lei şi 500 de lei începând cu data de 15 ianuarie a anului viitor, potrivit interpretării date legii de către autorităţi. Legea care impune obligativitatea asigurării locuinţelor reglementează nivelul amenzilor pe care le vor suporta proprietarii care nu îi respectă prevederile, însă nu menţionează o dată certă de la care aceste sancţiuni pot fi aplicate. Actul normativ stipulează că amenzile pot di aplicate după ce expiră mai multe termene succesive.

• Casele se ieftinesc, dar avansul la credite creşte

Finanţările pentru achiziţia de locuinţe s-au contractat mai uşor în al treilea trimestru al acestui an, în timp ce împrumuturile de consum au rămas la fel de greu de luat, arată un sondaj efectuat de Banca Naţională a României în rândul celor mai mari zece bănci de pe piaţa autohtonă. Acestea deţin o cotă cumulată de 80% din totalul creditelor. Creditele pentru populaţie sunt cele de la care băncile aşteaptă o resuscitare a cererii în ultimul trimestru al acestui an.

• Cum ne va schimba viaţa intrarea în Schengen

Transportatorii de marfă ar putea câştiga până la opt ore la un drum România-vestul Europei dacă ţara noastră va fi acceptată în spaţiul Schengen. "La graniţa cu Ungaria sunt zile în care se trece rapid, în câteva minute, dar şi unele în care se formează cozi la care se aşteaptă două, trei, patru, chiar opt ore în unele situaţii mai speciale", explică Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Însă el este convins că, cel puţin în primul an, monitorizarea din partea autorităţilor maghiare va fi în continuare strictă şi că o bună parte din camioane va fi controlată aproximativ la fel ca înainte.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Unde nu trebuia să se dea credite?

Comerţul şi industria prelucrătoare cumulează peste jumătate din împrumuturile cu întârzieri la plată de peste 90 zile, următoarele sectoare cu credite neperformante fiind construcţiile şi serviciile, potrivit unei prezentări a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Pe sectoare, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante în total împrumuturi în obligaţii restante erau, în luna septembrie, în comerţ (29,6%), industria prelucrătoare (23,55%), construcţii (14,43%), servicii (13,95%) şi imobiliare (12,92%). La polul opus, agricultura şi sectorul energiei au generat împreună puţin peste 5% din totalul creditelor neperformante.

• Se vor resemna investitorii la SNP fără dividende?

OMV Petrom (SNP) nu va acorda dividende acţionarilor din profitul net din 2009, de 1,37 miliarde lei, pentru al doilea an consecutiv. Compania nu va repartiza proporţional din câştig către acţionari decât după ce situaţia economică a României se va îmbunătăţi, dar deocamdată prioritare sunt investiţiile, a declarat, vineri, directorul general al grupului austriac OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, potrivit Mediafax. "Anul 2009 a fost cel mai dificil an în România. Prioritatea noastră este continuarea investiţiilor, şi cred că aşa este cel mai corect faţă de ţară. Cred că mai întâi trebuie să facem investiţiile, şi apoi ne vom gândi şi la dividende. Când situaţia economică se va îmbunătăţi, şi cred că vom vedea creştere economică în sud-estul Europei, nu putem exclude dividendele, dar să aşteptăm ca situaţia economică în general să-şi revină", a afirmat Ruttenstorfer la conferinţa anuală a OMV, care are loc la Londra.

• Chelu, arestat preventiv pentru dare de mită şi cumpărare a influenţei

Tribunalul Bucureşti a admis, ieri dimineaţă, cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a lui Cătălin Chelu şi a celorlalte trei persoane reţinute în cazul presupusei mite oferite secretarului de stat în MAI, Fătuloiu Dan Valentin, potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcţia Naţională Anticorupţie. Astfel, Cătălin Chelu este cercetat pentru dare de mită şi cumpărare a influenţei, în timp ce Gabriel Constantinescu, Antonel Bunu şi Ştefan Niţachi Badea, pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită. Ioana Ionescu, avocatul omului de afaceri Cătălin Chelu, a declarat, potrivit Mediafax, că fapta de cumpărare de influenţă nu s-a consumat deoarece banii nu au fost daţi.

• De Sărbători vor fi acordate mai multe prime

Cele mai recente măsuri din sistemul bugetar le-au tăiat oamenilor care lucrează în domeniu orice speranţă în ceea ce priveşte primele de Sărbători, însă sistemul privat nu este chiar atât de drastic şi procentele arată că anul acesta vor fi acordate mai multe prime de Sărbători decât anul trecut. 2010 a fost un an dificil în continuare pentru multe companii care s-au văzut nevoite să reducă cheltuielile, drept urmare nici în acest an nu vor acorda prime. Dar există şi unele firme care au ieşit anul acesta pe profit şi de aceea vor acorda astfel de bonusuri. Spre deosebire de 2009, în acest an numărul companiilor care vor acorda prime de Sărbători a crescut cu 8 procente.

• EVENIMENTUL ZILEI

• "Mită la interne": reţeaua din spatele scandalului

Dosarul întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în cazul mitei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) se îngroaşă pe măsură ce protagoniştii - afaceristul Cătălin Chelu şi chestorul Dan Valentin Fătuloiu - vin cu declaraţii. Din primele informaţii provenite de la anchetatori reiese că afaceristul gălăţean a declarat că ar avea probe care să-i "înfunde" pe secretarul de stat şi pe fiul acestuia, Alexandru Fătuloiu. De cealaltă parte, chestorul Fătuloiu suţine că "ofiţeri de la Economic" din Poliţia Română, l-ar fi "trădat" şi s-ar face vinovaţi de scurgeri de informaţii din dosarele întocmite pe numele afaceristului şi ale partenerilor acestuia.

• Udrea vrea război cu Ponta şi pace cu PNL

"Să trecem peste orgolii personale şi să refacem dreapta", a fluturat Elena Udrea steagul împăcării cu liberalii, identificând PSD-ul drept unic duşman al PDL. La instalarea oficială în fruntea PDL Bucureşti, Elena Udrea a făcut ieri o mutare-surpriză. Foarte reţinută până acum în legătură cu varianta apropierii de liberali, fluturată pe la vârful PDL de Vasile Blaga, Udrea a scos brusc steagul păcii cu PNL, pledând pentru depăşirea "orgoliilor politice" şi "refacerea dreptei". Mai mult, noua şefă a PDL Bucureşti a înfierat, ca unic adversar al democrat- liberalilor, doar PSD-ul lui Victor Ponta, dând complet uitării criticile la adresa lui Crin Antonescu sau Dinu Patriciu.

• Procesele veşnice de la noi, criticate de Europa

Procedurile greoaie în instanţă fac obiectul criticilor la adresa ţării noastre, într-un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Un raport al Comitetului pentru Afaceri Legale şi Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), prezentat miercuri, 17 noiembrie, la Paris, şi care priveşte felul în care sunt respectate deciziile luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), critică problemele din justiţia din România. Printre "hibele" sistemului românesc semnalate în urma vizitei la Bucureşti a raportorului Comitetului, cipriotul Christos Pourgourides, se numără şi durata excesivă a proceselor.

• FINANCIARUL

• Croitoru, BNR: Recesiunea actuală ar putea dura 3 ani, fiind similară celei de la începutul anilor "90

Consilierul guvernatorului băncii centrale spune că România are nevoie de flexibilizarea forţei de muncă. România ar putea ieşi din recesiune la finele anului 2011, a precizat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, comparând, din punctul de vedere al duratei, criza actuală cu cea de la începutul anilor "90. Acesta spune că România a cunoscut două perioade de scădere economică în ultimii 20 de ani.

• Veniturile din impozitarea profiturilor băncilor au scăzut de patru ori

La începutul anului, autorităţile mizau pe colectarea a 1,27 mld. lei, acum s-ar mulţumi şi cu 320 mil. lei. În 2009, sistemul bancar la nivel agregat a înregistrat un profit de numai 815 mil. lei, după ce în 2008 rezultatul net se plasase la 4,68 miliarde lei. Impactul fiscal al OUG 50, care a erodat veniturile băncilor şi, implicit, profiturile acestora, nu s-a lăsat mult aşteptat. În plus, creşterea neperformanţei, din cauza unui mediu economic afectat de lipsa măsurilor reale de susţinere din partea autorităţilor, a dus la o nouă revizuire în scădere a veniturilor din impozitul pe câştig al băncilor. Dacă în bugetul iniţial se miza pe 1,27 mld. lei, estimările s-au redus acum de aproape patru ori.

• Giganţii energetici, blocaţi de Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea şi sindicaliştii de la Hidroelectrica se opun cu înversunare înfiinţării Electra şi Hidroenergetica. Administratorul Fondului Proprietatea a reuşit să amâne în instanţă desfăşurarea AGEA de la CE Craiova programată pentru înfiinţarea Electra. Sindicatul Hidrosind se opune divizării Hidroelectrica şi a înaintat o opoziţie la reorganizarea energiei, împreună cu alţi creditori, acţionari sau simpli cetăţeni. Banca Mondială a lansat critici puternice, iar Consiliul Concurenţei s-a arătat destul de sceptic.

• Aderarea României la zona euro nu va avea loc înainte de 2016-2017

Mai nou, se aduce în discuţie revenirea statelor europene la monedele naţionale anterioare Eurolandului. Criteriul principal al aderării la zona euro îl constituie modul în care economia respectivă respectă prevederile Acordului de la Maastricht şi pe cele ale Pactului de Stabilitate şi Creştere - două documente economice de bază ale Uniunii Europene, care stipulează gradul de pregătire al unei ţări membre UE în vederea adoptării monedei comune - euro. Revenirea statelor din zona euro la sistemul de monede naţionale va permite întregii Europe să revină la creştere economică, apreciază Christopher Smallwood, economist la Capital Economics.

• GÂNDUL

• Un scandal MAI mare: cine l-a "trădat" pe Fătuloiu şi când a aflat Blaga de mită

Arestarea omului de afaceri Cătălin Chelu şi a celorlalţi trei inculpaţi nu a reuşit să elucideze încă toate neclarităţile din dosarul "mită la Ministerul de Interne", al cărui protagonist este secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu. Arestarea omului de afaceri Cătălin Chelu şi a celorlalţi trei inculpaţi nu a reuşit să elucideze încă toate neclarităţile din dosarul "mită la Ministerul de Interne", al cărui principal protagonist este secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu. Fostul ministru de Interne Vasile Blaga a comentat într-un interviu acordat ziarului gândul dosarul aflat acum în lucru la procurorii DNA. Blaga susţine că avea cunoştinţă de acest dosar chiar de la Fătuloiu şi a precizat că i se pare nepotrivit locul ales pentru flagrant.

• Cursul a urcat la 4,3 lei/euro. Investitorii aşteaptă salvarea Irlandei de către UE şi

Dealerii susţin că indiferent de sentimentul pieţei, al investitorilor străini, rezervele BNR sunt suficiente pentru a preveni o creştere accentuată a cursului. Tensiunile de pe piaţa valutară europeană cauzate de situaţia economică delicată din Irlanda au afectat vizibil leul, acesta depreciindu-se vineri până la un curs de 4,3020 lei/euro la finalul şedinţei de tranzacţionare. Cursul oficial al României, anunţat de BNR vineri la orele prânzului, a fost de 4,2972 lei pentru un euro. Unii dealeri susţin că nu s-a trecut, oficial, de pragul de 4,3 pentru că vineri a intervenit Banca Naţională, prin vânzare de euro.

• Planul Guvernului pentru a nu pierde banii europeni: experţi cu salarii mari şi condiţii dure în contracte UE

Guvernul pregăteşte deblocarea posturilor din autorităţile de management şi condiţii mai dure pentru contractanţi, cu scopul de a evita riscul retragerii unei părţi din bani de către CE, în 2012. Pentru ca România să nu se confrunte, în 2012, cu retragerea de către Comisia Europeană (CE) a unei părţi din fondurile europene, Guvernul Boc pregăteşte un plan de acţiuni privind accelerarea accesării banilor. Posturile din Autorităţile de Management vor fi deblocate, se vor mări salariile şi condiţiile pentru contractanţi vor deveni mai dure, se arată într-un document trimis de Executivul român către CE pentru avizare, intrat în posesia agenţiei Mediafax.

• JURNALUL NAŢIONAL

• "Puiu" Şoric ciugulea în curte la Mararu

Care este relaţia vardiştilor cu cămătarii de la Piatra Neamţ? O fotografie făcută în primăvara acestui an şi trimisă nouă de către o sursă care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represaliilor este una dintre puţinele probe cu privire la relaţia celor doi vecini, comisarul-şef Aurelian Vasea Şoric, şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Neamţ, şi cămătarul Gheorghe Mararu, ucis în urmă cu câteva zile într-o cafenea din mijlocul oraşului Piatra Neamţ. Şeful inspectoratului a susţinut tot timpul că doar o coincidenţă nefericită a făcut ca Măraru să-i devină vecin gard în gard. Fotografia vine să ilustreze că Mararu nu i-a fost doar vecin şefului poliţiştilor nemţeni. BMW-ul parcat în curtea de pe Strada Liliacului, numărul 38, aparţine chiar şefului Inspectoratului. Proprietatea este însă a lui Gheorghe Cătălin Mararu.

• Şpaga din parcarea Internelor

Omul de afaceri gălăţean Cătălin Constantin Chelu şi partenerii săi Gabriel Constantinescu, Antonel Cristi Bunu şi Ştefan Niţache Badea au fost arestaţi pentru 29 de zile prin mandatele emise duminică dimineaţă de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Cătălin Chelu a fost prins vineri în flagrant delict după ce i-a oferit se-cretarului de stat în MAI Dan Valentin Fătuloiu suma de 212.850 de lei (echivalentul a aproximativ 50.000 de euro), pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor penale în care el şi complicii săi sunt cercetaţi. "Pentru remiterea acestei prime tranşe de bani, inculpatul Chelu Cătălin Constantin a fost ajutat de inculpaţii Badea Ştefan Niţache şi Constantinescu Gabriel", mai arată DNA. Flagrantul s-a petrecut în faţa Ministerului Administraţiei şi Internelor.

• 200 de milioane de euro/an, ca să nu deraieze trenul

Ministerul Transporturilor a dirijat preponderent investiţiile spre construcţia de autostrăzi şi a lăsat de izbelişte sistemul feroviar. În ultimii cinci ani, circa 900 de milioane de euro au fost pompaţi în construcţia celor 52 de kilometri din Autostrada Transilvania. Sumele alocate pentru lucrările de întreţinere a celor 13.427 de kilometri de cale ferată au fost de maximum 100 de milioane de euro. În urma acestei politici, sistemul feroviar, pe vremuri cel mai sigur mijloc de transport din România, a ajuns să aibă probleme grave. Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are nevoie de 800 de milioane de lei anual (circa 200 de milioane de euro) pentru a aduce transportul feroviar la un nivel normal de siguranţă, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Faţa nevăzută a cazului Chelu-Fătuloiu

Dosarul în care miliardarul Cătălin Chelu a fost arestat pentru încercarea de mituire a chestorului Dan Fătuloiu arată care sunt metodele folosite de afaceriştii suspectaţi de infracţiuni economico-financiare pentru a-i corupe pe cei care coordonează anchetele. Cea mai sigură cale presupune descoperirea slăbiciunilor unui membru al familiei celui care trebuie mituit. În acest caz "slăbiciunea" a fost Alexandru Fătuloiu, fiul chestorului, cunoscut pentru faptul că "i-ar plăcea banii". Cătălin Chelu a vrut să-i dea lui Dan Fătuloiu, secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi coordonator al strategiei naţionale de combatere a evaziunii fiscale, prin fiul acestuia, o mită de un milion de euro. Banii ar fi urmat să-l scape de 48 de dosare penale şi să-l ajute în obţinerea controlului asupra unui pachet majoritar de acţiuni la compania Hidroconstrucţii. Secretarul de stat şi fiul acestuia au denunţat intenţia de mituire la DNA, iar echipele speciale de investigatori au organizat filajul, interceptările şi flagrantul.

• Negoiţă îi cere lui Boc măsuri care sa încurajeze mediul de afaceri

Negoiţă: Am ajuns să ne guverneze CCR şi tribunalele, Boc e trimis acasă

Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, i-a cerut premierului Emil Boc, în timpul reuniunii organizaţiei PDL Bucureşti, să prezinte măsuri clare, menite să încurajeze mediul de afaceri, informează Mediafax. "Am o sugestie pentru primul ministru: vă rog să ieşiţi cu câteva măsuri clare pe care să le priceapă orice cetăţean, care să încurajeze afacerile în această ţară", a spus Liviu Negoiţă la reuniunea reprezentanţilor PDL Bucureşti la care a fost prezent şi premierul Emil Boc.

• Bucureşti-Constanţa: cu Mocăniţa şi în 2011

Calea ferată Bucureşti-Constanţa se scumpeşte şi va mai întârzia un an. Fiscul a sechestrat vagoanele CFR, iar din acest motiv compania cere bani în plus de la buget. Deşi a avut zece ani la dispoziţie pentru a repara cei 225 kilometri de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa, în 2000 fiind semnat contractul de finanţare cu UE pentru repararea liniei, Ministerul Transporturilor nu va reuşi să termine lucrările nici anul viitor. Calendarul iniţial prevedea definitivarea lucrărilor în acest an, însă într-un proiect de act normativ ministerul estimează că lucrările vor continua şi anul viitor.

• Tandem PSD-PNL la viitoarele alegeri?

Social-democraţii îi curtează pe liberali, lăsând a se înţelege că l-ar putea sprijini pe Crin Antonescu la următoarele prezidenţiale. În acest timp, PDL continuă să fie măcinat de conflicte interne, deşi pozează în partid unit. Un guvern PSD-PNL de criză şi menţinerea cotei unice, pe termen scurt, dacă reuşesc dărâmarea Cabinetului Boc, iar pe termen mai lung, premier social-democrat în 2012 contra preşedinte liberal în 2014. Aşa ar suna, pe scurt, oferta PSD către PNL, formulată ieri de preşedintele social-democraţilor, Victor Ponta.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Ce aşteptări au oamenii de afaceri pentru 2011

Anul viitor se vor alege "învingătorii crizei" dintre cei care nu se vor împiedica de politicile de austeritate ale Guvernului. "Săptămâna Financiară" a stat de vorbă cu mai mulţi oameni de afaceri din diverse domenii de activitate pentru a vedea cum se pregătesc pentru 2011. Cei mai mulţi dintre ei şi-au creionat bugetul pentru anul viitor pe un curs mediu de 4,3 lei/euro. În ciuda crizei, există proiecte de investiţii noi şi intenţii de angajare. Dar patronii atrag atenţia că perspectivele legate de redresarea economiei autohtone nu sunt prea optimiste, fapt ce le influenţează negativ deciziile.

• Cât costă recuperarea în justiţie a pensiilor speciale?

Războiul reformei sistemelor de pensii din sectorul public s-a mutat din Parlament în tribunale, şi nu doar în România, ci şi peste Ocean. Statele nu mai sunt capabile să le plătească foştilor lor angajaţi pensiile de serviciu în cuantumurile stabilite cu mulţi ani înainte de declanşarea actualei crize financiare, economice şi bugetare şi încearcă să le reducă. În replică, beneficiarii acestor pensii dau guvernele în judecată, cu argumentul că pensiile lor reprezintă drepturi de proprietate câştigate, care nu pot fi în niciun fel diminuate unilateral. Întrucât este vorba de procese care implică, în unele cazuri, mii de reclamanţi, acest război reprezintă o mină de aur pentru avocaţi.

• Tiparniţa de bani a americanilor va ocoli România

Analiştii consultaţi de SFin cred că recenta decizie a Federal Reserve (Fed) nu va duce la o majorare a fluxurilor externe de capital în România, întrucât există economii emergente mult mai atractive decât cea românească. Fed - sistemul de bănci centrale al Statelor Unite - a aprobat recent un program de achiziţie de obligaţiuni de 600 de miliarde de dolari, valabil până în iunie 2011, în vederea susţinerii economiei prin lichidităţi. Programul de "relaxare cantitativă" - Quantitative Easing 2 (QE2) - a fost criticat dur de lideri ai marilor economii emergente din America Latină şi Asia pentru că ameninţă să le aprecieze monedele.

• Lecţia irlandeză de negociere a unui acord cu FMI şi CE

Irlanda, spre deosebire de Româ-nia, ar avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi salva sistemul bancar, şi nu pentru a-şi finanţa ineficienţa cauzată de o reformare doar reto-rică a statului. În timp ce România deja se roagă de instituţiile interna-ţionale să-i fie acordat un nou îm-prumut, în cazul Irlandei, instituţiile internaţionale sunt cele care "şan-ta-jează" guvernul de la Dublin să apeleze la resursele lor financiare. Guvernanţii de la Bucureşti par a avea doar două so-luţii de ieşire din criză a României: acordul cu FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) şi remorcarea de către celelalte state membre UE, care par a fi ieşit din criză. Acest mesaj a fost transmis începând cu a doua jumătate a lui 2009 de preşedinte, premier, de ministrul economiei sau cel al finanţelor. De fiecare dată însă, oficialii români au fost mai optimişti decât economiile occidentale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cea mai mare salvare din istoria lumii: 120 de miliarde de euro pentru Irlanda, îngenuncheată de propriile bănci

Irlanda, "tigrul celtic" din anii "90, nu poate opri derapajul creditelor neperformante. Va primi un împrumut uriaş, estimat la circa 120 mld. euro, adică 75% din PIB, de la UE şi FMI. Criza a fost provocată de încercarea de a acoperi hemoragia de zeci de miliarde de euro a băncilor irlandeze de către stat. Ministrul irlandez de finanţe anunţa ieri seară că va propune guvernului să apeleze la sprijinul financiar al UE şi FMI, punând capăt unei săptămâni de rezistenţă. Ziarul britanic Sunday Times scria ieri că pachetul s-ar putea ridica la 120 mld. euro, dar ministrul irlandez spunea că suma nu se va scrie cu trei cifre, adică nu va depăşi 100 mld.

• Rekkers, BT: De la începutul crizei am avut o politică agresivă de provizionare şi ne-a prins bine

Banca Transilvania, instituţie de credit cu capital majoritar privat local, a devenit la sfârşitul trimestrului al treilea cea de-a patra mare bancă după active, cu o cotă de piaţă de 6,2%. De pe locul opt în ierarhia pe 2009 a celor mai mari bănci de pe piaţă, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru după datele de la 30 septembrie 2010, majorându-şi cota de piaţă de la 5,9% la 6,2%. În 2008, banca deţinea 5,4% din activele bilanţiere ale sistemului bancar, clasându-se pe locul şapte.

• Nagy, BNR: Adoptarea unilaterală a euro nu este nici posibilă, nici viabilă

România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectiva adoptării monedei unice europene din cauza creşterii datoriei publice, precum şi a deficitului bugetar şi riscului de ţară încă ridicate, dar menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirmă Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Situaţia este înrăutăţită de deficitele excesive, dar şi de o serie de vulnerabilităţi care decurg din dependenţa de pieţele externe şi de spaţiul limitat de mişcare al autorităţilor, consideră Nagy, care se află la al doilea mandat în CA al BNR, fiind propusă pentru această funcţie de UDMR.