REVISTA PRESEI 23.04.2012

• ADEVARUL

• Franţa alege: Hollande, în faţa lui Sarkozy

Socialistul François Hollande a obţinut între 28 şi 30% din voturi, iar Nicolas Sarkozy între 24 şi 27%. Pe locul trei s-a clasat candidata extremei drepte Marine Le Pen, care are între 17 şi 20,7% din sufragii. Vremea la Paris de ziua alegerilor a fost în deplin acord cu starea de spirit a alegătorilor: enervantă, ploioasă, vântoasă şi total atipică. Zece candidaţi au intrat în cursă, dar primele rezultate arată că niciun candidat nu a câştigat peste 50% din prima rundă şi că primii doi clasaţi - François Hollande şi Nicolas Sarkozy - vor merge la înfruntarea din turul al doilea, pe 6 mai.

• Cine pierde în cearta dintre RCS&RDS şi Antene

În urma opririi retransmisiei Antenelor pe platforma Digi Satelit, RCS&RDS riscă să piardă abonaţi, iar trustul media va rămâne fără o parte din audienţă. Compania RCS&RDS a scos, de vineri, toate televiziunile grupului Intact din serviciul Digi TV Satelit. Astfel, abonaţii serviciului nu mai au acces la Antena 1, Antena 2 Antena 3, Euforia şi GSP TV. CNA nu poate interveni pentru că principiul "must carry", care obligă cabliştii să retransmită cele mai populare posturi TV, se aplică doar în reţelele de cablu, nu şi la cele satelit. Din acest conflict au de pierdut ambele părţi. Antena Group a cerut 7 milioane de euro pe an de la RCS&RDS pentru a-i oferi dreptul de difuzare, iar compania de cablu a refuzat să ofere această sumă. Drept urmare, trustul media i-a trimis o scrisoare care-i dădea RCS&RDS un termen-limită pentru semnarea contractului comercial - 20 aprilie.

• Cum a luat un "moşier" fonduri ilegale de la UE

Susţinând că nu are datorii la buget şi practicând culturi agricole fictive, proprietarul Agrofam Feteşti, Ştefan Poienaru, a luat subvenţii de milioane de euro, dar s-a ales şi cu şapte dosare penale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi Poliţia municipiului Feteşti cercetează din punct de vedere penal o spectaculoasă combinaţie prin care cunoscutul miliardar Ştefan Poienaru, proprietarul holdingului agricol Agrofam, a reuşit să obţină subvenţii ilegale, în cea mai mare parte din fonduri europene, de ordinul milioanelor de euro. Prima constatare a procurorilor este aceea că pe de-o parte Poienaru nu este posesorul de drept al suprafeţei pentru care a luat subvenţii, iar de cealaltă parte - nefiind proprietar - nu a plătit redevenţe. Sau, mai pe scurt, este proprietar când ia subvenţii, dar nu mai e proprietar când vine vorba de plata redevenţei.

• Stelian Fuia, ministrul Agriculturii: "Nimeni nu pleacă din ţară cu pământul în geantă"

Fuia susţine că liberalizarea pieţei funciare nu va crea un aflux de investitori străini. A lucrat şapte ani la compania Monsanto, specializată în organisme modificate genetic, motiv ce a stârnit protestul devenit deja faimos prin "băgarea ştiuleţilor în dubă". Vrea experţi nemţi care să ne înveţe să ne asociem şi specialişti olandezi care să ne arate cum să lucrăm pământul mai eficient. După ce s-a răzgândit de trei ori într-o singură săptămână, Stelian Fuia s-a hotărât şi spune că face toate demersurile pentru a împiedica străinii să cumpere terenuri agricole în România odată cu liberalizarea pieţei funciare în 2014. Cu toate acestea, "nu trebuie să ne speriem că o să vină unii să cumpere terenuri".

• CNBC: după Spania şi Italia, şi alte ţări din UE vor încălca ţintele bugetare

La scurt timp după ce Spania a respins ţintele bugetare convenite anterior cu Uniunea Europeană, şi Italia a amânat cu un an data la care este estimat că această ţară va avea un buget echilibrat. Este puţin probabil ca aceste două ţări să fie singurele care să-şi modifice ţintele bugetare în acest an, pe măsură ce criza datoriilor suverane continuă să afecteze economiile ţărilor europene, consideră CNBC. Printre ţările care sunt preconizate să modifice ţintele bugetare se numără Franţa, în special în cazul în care Francois Hollande, candidatul socialist la preşedenţia acestei ţări, va câştiga cel de-al doilea tur de scrutin care va avea loc pe 6 mai. La rândul său, Olanda ar putea să-şi modifice ţintele bugetare după ce un analist al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings a avertizat asupra riscurilor asupra ratingului său de ţară din cauza datoriei publice mari şi a devalorizării pieţei imobiliare.

• Încrederea în economia germană în creştere pentru a şasea lună consecutiv

Sentimentul companiilor germane cu privire la climatul economic continuă să se îmbunătăţească, şi chiar într-un ritm mai rapid decât estimările economiştilor. Indicele Ifo a crescut în luna aprilie până la 109,9 puncte, cel mai ridicat nivel din iulie 2011 până în prezent. Indicele Ifo, calculat de institutul de studii economice IFO cu sediul în Munchen, reflectă percepţia reprezentanţilor companiilor cu privire la situaţia mediului de business. Cererea mare de produse germane venită dinspre pieţe precum SUA sau China, vor continua să susţină evoluţia pozitivă a exporturilor germane.

• Simon Murray: "Dacă euro dispare, Germania va avea şomaj de 20%!"

Preşedintele concernului Glencore, Simon Murray, este de părere că germanii sunt cei mai avantajaţi în contextul zonei euro, acesta fiind şi motivul pentru care unele ţări, precum Spania sau Italia, s-ar putea retrage din această construcţie europeană. "Dacă euro dispare, Germania va avea un şomaj de 20%. Aşadar, ei au nevoie ca euro să rămână", a declarat Murray într-un interviu pentru Russia Today. "Există o mare posibilitate ca unele dintre ţările sudice, precum Grecia, Italia, Spania sau Portugalia, să se retragă din zona euro. Moneda europeană avantajează cel mai mult naţiunea germană", a mai spus Murray. Acesta spune că Uniunea Europeană e solvabilă, însă toţi banii sunt în Germania şi nu în alte locuri.

• Putin, deţinător de acţiuni în valoare de circa 70 de miliarde de dolari

În mod oficial, potrivit declaraţiei de avere făcută cu ocazia alegerilor prezidenţiale de la finele anului trecut, Vladimir Putin are, oficial, o avere de 179.612 dolari. În mod neoficial însă, acesta ar putea deţine acţiuni care valorează aproximativ 70 de miliarde de dolari. Informaţia publicată de The Bureau of Investigative Journalism (TBIJ), o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Londra, preluată ulterior de portalul de ştiri şi informaţii financiare Businessinsider, se bazează pe ancheta şi declaraţiile făcute de unul dintre analiştii politici locali, Stanislav Belkovsky, care la rândul său a realizat un studiu propriu pe această temă, printre reprezentanţii mediului de business din Rusia.

• Aurul boierului Manuc Bei a ieşit la suprafaţă, la Hânceşti

Lucrătorii au descoperit două tuneluri de dimensiuni mari, imediat sub spaţiul carosabil. Înaintea începerii lucrărilor, localnicii au semnalat în zonă o pantă deformată în asfalt, care acoperea practic aceste catacombe. Muncitorii de la conductele de gaz din centrul Hânceştiului au descoperit o porţiune din catacombele unde se crede că boierul Manuc Bei şi-a îngrobat tot aurul agonisit.

• CAPITAL

• ATENŢIE la costurile ascunse de dobânzile "incredibile"

Costul serviciilor bancare a crescut recent cu până la 60%. Bancherii încearcă astfel să îşi redreseze profiturile, abandonând obiectivul creşterii cotei de piaţă. Comisioanele de administrare revin în forţă şi topesc aproape complet câştigul care poate fi obţinut dintr-un depozit bancar. Împreună cu impozitul datorat statului, comisioanele depăşesc la majoritatea băncilor jumătate din dobânda cu care sunt remunerate economiile, existând şi instituţii financiare la care clientul ajunge să retragă la scadenţă mai puţini bani decât a depus. Situaţia este valabilă mai ales în cazul depozitelor în euro, dar şi la cele în lei dobânda subţiată de comisioane poate ajunge să nu acopere inflaţia.

• The Economist: Deutschland über alles?

Câteva lecţii pe care restul lumii ar trebui să le ia de la Germania. Şi câteva pe care ar trebui să le ocolească. Întregul Occident este fascinat de exemplul Germaniei. Aflată în centrul unui continent decăzut, această ţară s-a dezvoltat în ultimii zece ani mai mult decât oricare alt stat din grupul G7. În tulburata zonă euro, şomajul a atins valori-record de la lansarea monedei unice şi până acum; în schimb, Berlinul raportează cel mai mic şomaj din istorie. Concurenţa străină a lovit puternic exporturile statelor bogate; în Germania, acestea reprezintă în continuare unul dintre principalele motoare de creştere. Aşa că nici nu e de mirare că, ajunşi la capătul puterilor, liderii unor state ca Franţa, Spania, Italia sau Marea Britanie îşi exprimă timid speranţa că vor putea adopta modelul german.

• CURENTUL

• Premierul Ungureanu - ameninţat cu răpirea şi moartea de un deputat PSD

Cuprins de febra unui discurs politic ţinut în timpul unei conferinţe de presă organizată vineri la Bârlad, Solomon a declarat că şeful Executivului va avea de-a face cu mânia sa în cazul în care va veni în oraş şi va îndrăzni să nu treacă pe Primărie. "Se-aude că domnul Mihai Răzvan Ungureanu ar vrea să vină pe 1 Mai la IRB. Eu îi transmit public, că sigur are urechi care s-audă, că dacă are nesimţirea, că tupeu are cât cuprinde, să vină în Bârlad şi să nu anunţe autorităţile, să nu oprească la primărie să afle ce-i doare pe bârlădeni de la primarul municipiului Bârlad, va avea nu soarta lui Tăriceanu ci soarta lui Aldo Moro. Şi asta nu-i o ameninţare e o asigurare, domnul prim-ministru", a precizat deputatul PSD.

• Şeful Finanţelor Publice Vaslui interpretează în stil propriu deciziile ministrului Drăgoi

Adresa ministrului de finanţe, Bogdan Drăgoi, privind alocarea banilor pentru administraţiile locale din Fondul de rezervă bugetară, în baza HG 255/2012, a fost interpretată în manieră personală de unii şefi ai Finanţelor Publice din teritoriu, creându-se astfel numeroase confuzii la nivelul primăriilor. O astfel de situaţie s-a întâmplat la Vaslui, unde directorul DGFF Mihăiţă Panţâru i-a băgat total în ceaţă pe primarii care au primit bani de la guvern în baza HG 255, trimiţând o adresă care a semănat mare confuzie la nivelul administraţiilor locale din judeţ.

• CURIERUL NATIONAL

• Mai doreşte America să conducă lumea?

Statele Unite au jucat un rol dominant în reconstrucţia ordinii mondiale de după al doilea Război Mondial. Riscul cel mai mare cu privire la stabilitatea la nivel global în următorii 20 de ani va fi reprezentat chiar de SUA în sine Nimic - nici armele nucleare ale Iranului sau Coreei de Nord, nici violenţele extremiştilor care produc instabilitate în Orientul Mijlociu, nici măcar schimbările climatice sau dezechilibrele economice - nu vor modela atât de profund lumea precum capacitatea Statelor Unite de a rămâne un jucător mondial eficient şi de încredere susţinându-şi scopul său tradiţional la nivel global a drepturilor individuale şi societăţii deschise. Aceasta a fost concluzia membrilor Global Agenda Council cu privire la Statele Unite, un grup de experţi care a fost realizat şi prezidat de Forumul Economic Mondial. Câţiva oficiali chinezi şi experţi în domeniu, se tem că lumea ar fi copleşită de haos dacă SUA s-ar confrunta cu resurse reduse, disfuncţie politică internă şi o conducere obosită - probleme ce i-ar decupla de la responsabilităţile lor globale.

• Societatea civilă acuză PDL şi USL în problema "uninominalului pur"

"Cerem partidelor politice parlamentare şi conducerilor acestora să manifeste responsabilitate în ceea ce priveşte legislaţia electorală pe care o pregătesc pentru alegerile din acest an". Nouă organizaţii neguvernamentale protestează împotriva ideii de introducere a sistemului majoritar cu un tur la alegerile parlamentare, acuzând PDL şi USL de "populism" şi "ipocrizie" atunci când îşi declară ataşamentul faţă de aşa-numitul "uninominal pur", informează Mediafax.

• Când se va întoarce recesiunea la americani?

Gary Schilling, investitor cu experienţă în pieţele financiare, spune că economia SUA deja frânează, iar la sfârşitul acestui an şi începutul lui 2013 va intra în declin. Actuala revenire este susţinută exclusiv de un consum care nu va mai putea fi menţinut mult timp de americanii îndatoraţi. Pieţele financiare vor resimţi acest şoc, iar indicele S&P500 ar urma să coboare către nivelul de 800 de puncte, cu 43% sub nivelurile de la începutul acestei primăveri.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ludovic Orban: "O participare separată de PSD la alegerile din Bucureşti ar face bine PNL"

Deputatul PNL, Ludovic Orban, nu vede niciun pericol într-o participare a PNL separat de PSD la alegerile locale din Bucureşti. "Orice candidatură a PNL sub brandul PNL face bine atât PNL, cât mai ales reprezentării corpului electoral care simpatizează şi are încredere în PNL", a declarat el într-un interviu în exclusivitate acordat "Evenimentului zilei".

• Vasile Blaga, preşedinte la Senat cu complicitatea PNL

"Evenimentul zilei" a analizat motivele pentru care liberalii nu ar dori schimbarea acestuia. Deşi în acest moment USL poate face legea la Senat, preşedintele acestei instituţii, democrat-liberalul Vasile Blaga, nu pare să aibă motive de îngrijorare. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a fluturat stindardul schimbării acestuia din funcţie, dar liberalii nu par înclinaţi să dea curs ideii. "Domnul Vasile Blaga este un preşedinte bun, este un om onest, corect şi în niciun caz PNL nu are de gând să-l schimbe din funcţie, chiar dacă acum avem majoritate în Senat. Un preşedinte ca Vasile Blaga arată că în partide pot să existe şi oameni competenţi şi cu echidistanţă politică", a declarat vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu, conform Agerpres.

• Ploaia de Paşte a ieftinit pâinea de Crăciun

Fără aversele care au căzut în aprilie, recolta de anul acesta ar fi fost cel puţin de două ori mai mică decât cea din 2011. Ploaia de Paşte ne-a salvat de scumpiri sigure la alimente spre sfârşitul anului şi a mai dat o şansă culturilor agricole greu încercate de seceta din toamna lui 2011. O singură ploaie nu poate influenţa rezultatele unui an întreg, dar absenţa acesteia ar fi compromis mare parte din culturile de toamnă, creând probleme şi celor de primăvară. "Ploaia a permis să se facă semănături şi să răsară culturile plantate anterior. Pentru a influenţa rezultatele acestui an va trebui să mai plouă şi în perioada următoare. Ploile de acum erau însă capitale", spune deputatul Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

• Ei au băgat spaima în talibani!

Membrii Forţelor pentru Operaţiuni Speciale sunt lăudaţi, peste tot, de NATO. Armata României a reuşit, în mai puţin de un deceniu, să-şi construiască structuri ale Forţelor pentru Operaţiuni Speciale (FOS) la nivelul tuturor categoriilor de forţe. Sunt militari de elită, profesionişti, cu aptitudini dezvoltate de luptători, în măsură să acţioneze ca paraşutişti, scafandri şi alpinişti, pentru a îndeplini o gamă variată de misiuni. Ştiu totul despre acţiune directă, recunoaştere specială, contraterorism, căutare şi salvare în luptă, culegere de informaţii, infiltrare din aer sau protecţie apropiată. Pentru a face faţă misiunilor, dotările regimentului au fost ridicate ca standard: vehicule de luptă 4x4 foarte mobile, arme moderne, sisteme de comunicaţii şi informatică, radio şi satelitare, aparatură de observare pe timp de noapte, paraşute de înaltă precizie, echipamente de căţărare şi de protecţie.

• JURNALUL NATIONAL

• Francois Hollande, cu un picior în Elysee

Candidatul socialist obţine un avans considerabil în primul tur de scrutin, ceea ce îi crează o poziţie favorabilă pentru a lua Preşedinţia Franţei în turul al doilea. Primele estimări ale rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Franţa din turul întâi îl plasează pe candidatul socialist Francois Hollande pe primul loc, cu 28% din voturi, în timp ce preşedintele în exerciţiu, Nicolas Sarkozy a obţinut 25,5% din sufragii, informează AFP, care a difuzat aceste rezultate parţiale pe baza estimărilor făcute de institutele de sondare a opiniei publice provenite "din surse concordante".

• Roubini şi Soros avertizează din nou: Economia europeană se află la un pas de colaps!

Doi economişti de renume, Nouriel Roubini şi George Soros, avertizează din nou: economia mondială, şi mai ales cea europeană, se află la un pas de colaps, scrie ziare.com. Dacă Roubini vorbeşte despre aşa numitele "efecte de stagnare", Soros este convins că o catastrofă pe bătrânul continent este iminentă. Concluziile lor denotă scepticism şi efecte de stagnare, în cel mai bun caz. George Soros crede că principala cauză care va duce la prăbuşirea finanţelor europene este diferenţa tot mai mare dintre economiile statelor care se împrumută şi celor care le-au finanţat.

• BM: Relansarea României, împiedicată de criza euro. Zona Euro se va extinde, spune Bundesbank

Jens Weidmann, şeful băncii centrale germane (Bundesbank) crede că noi ţări vor trece la euro, în anii următori. Totodată, cel mai probabil, membrii actuali ai Euroland nu vor renunţa la moneda unică. Pe de altă parte, oficialii Băncii Mondiale dau vina inclusiv pe criza euro pentru ritmul lent de revenire a economiilor emergente plasate pe o regiune începând din Europa Centrală şi până în Asia Centrală. Banca Mondială (BM) include în această regiune 30 de ţări începând cu Polonia şi tările din Balcani până în Rusia şi fostele republici sovietice din Asia Centrală. Aceste state au legături comerciale şi financiare puternice cu zona euro.

• Cine e şeful interimar la BCR

Helmuth Hintringer, 62 de ani, care din 2007 este vicepreşedinte executiv pe financiar al BCR - cea mai mare bancă de pe piaţă, a fost numit în postul de CEO interimar până când cehul Tomas Spurny desemnat de Erste pentru acestă poziţie va obţine autorizaţia de la BNR, scrie Ziarul Financiar. Alături de Spurny, aşteaptă undă verde de la BNR Martin Skopek - pentru postul de vicepreşedinte pe retail, şi Sergiu Manea - pentru postul de vicepreşedinte pe large corporates şi trezorerie. Andreas Treichl, şeful Erste Group, a spus recent că Bruynseels a fost un CEO grozav, iar Spurny va fi la fel.

• NATIONAL

• Pinalti vrea sa joace in toamna cu Blaga la inaintare

Gheorghe Stefan trece de partea pedelistilor care vor debarcarea lui Emil Boc imediat dupa locale si inlocuirea lui cu Vasile Blaga. Ca urmare, Gheorghe Stefan Pinalti propune convocarea unui congres "necesar pentru a se da un imbold, un impuls care sa revigoreze partidul, pentru a veni oameni noi, mai tineri". Gheorghe Stefan Pinalti are solutii nu numai pentru PDL, ci si pentru Presedintie, unde urmas al lui Traian Basescu il vede pe Razvan Ungureanu. Un premier despre care pedelistul moldovean afirma ca "poate sa creeze o noua formatiune, poate sa creeze o alianta de partide, o altfel de formatiune politica sau asociere politica in care dansul sa fie in varf".

• Cezar Preda dezvaluie planul lui Sorin Frunzaverde

Democrat-liberalul Cezar Preda considera ca Sorin Frunzaverde, fost prim-vicepresedinte al partidului, este vinovat de valul de demisii cu care se confrunta PDL. "Dupa plecarea lui Sorin Frunzaverde, totul s-a intamplat ca la sah, pe un scenariu prestabilit, totul a curs pe un scenariu, cred, negociat de Sorin Frunzaverde cu partea liberala", a declarat Cezar Preda, precizand ca Romania are prea putini "politicieni adevarati". "Unii raman si se baga in batalie si incearca sa explice de ce a facut partidul, ce a facut partidul si cum trebuie sa gasim solutii impreuna, iar altii fug! E mai usor sa fugi!", a mai afirmat presedintele PDL Buzau.

• China si Rusia se joaca de-a razboiul in Marea Galbena

Primele exercitii militare navale comune ruso-chineze au debutat in Marea Galbena, starnind veritabile temeri. Exercitiile vor dura sase zile si implica 20 de nave si doua submarine. Tarile asiatice cu care regimul comunist din China isi disputa anumite teritorii bogate in resurse de petrol si gaze privesc cu ingrijorare aceasta demonstratie de forta in zona. Toata lumea se teme de o eventuala cooperare militara, nu numai in zona. Exercitiile din Marea Galbena se concentreaza pe aparare aeriana si actiuni anti-terorism si anti-piraterie.

• PUTEREA

• Salariaţii SNR denunţă jaful din societate

Salariaţii Societăţii Naţionale Radiocomunicaţii (SNR) pregătesc acţiuni de protest pentru a determina conducerea Ministerului Comunicaţiilor să ia măsuri urgente în vederea redresării activităţii companiei şi a stopării jafului care îi pune în pericol existenţa. Din această săptămână, angajaţii SNR intenţionează să declanşeze o serie de acţiuni de protest, inclusiv pichetări şi mitinguri, pentru a-l determina pe ministrul comunicaţiilor, Răzvan Mustea, să ia măsuri urgente pentru salvarea societăţii. Sindicaliştii reclamă faptul că actuala conducere a SNR refuză, de luni bune, orice dialog pe tema redresării activităţii, a modului în care sunt cheltuiţi banii pentru investiţii, dar şi a aşa-zisei "reforme" aplicate anul trecut.

• Vin tramvaie suspendate peste Unirii

Primăria Capitalei vrea să înfiinţeze noi staţii pentru mijloacele de transport ale RATB, după ce un studiu realizat a identificat necesitatea acestora. De asemenea, am putea avea un pasaj suspendat pentru tramvaie, peste Piaţa Unirii. Studiul realizat la comanda Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a identificat nevoia înfiinţării unor noi staţii pentru transportul în comun. Studiul a stabilit lipsa unor conexiuni ale mijloacelor de transport public în zona centrală. Astfel, municipalitatea ar trebui să înfiinţeze o nouă staţie pe Bulevardul Unirii, care să asigure legătura între Piaţa Unirii şi Piaţa Constituţiei.

• Liber la Biblioteca Naţională

Biblioteca Naţională a României va deschide treptat, începând de astăzi, activităţile destinate publicului, în noul său sediu din Bdul Unirii nr. 22 din Bucureşti. Sub deviza "O perspectivă asupra culturii - Biblioteca Naţională a României", timp de cinci zile, până în 27 aprilie, conducerea bibliotecii propune un program inaugural care va încerca să prezinte publicului larg activităţile şi misiunea unei biblioteci naţionale, atât zonele de interferenţă între biblioteca naţională şi celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, şcolare, de cercetare), cât şi cele de interferenţă între biblioteca naţională şi alte instituţii infodocumentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.

• O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni la Bucureşti

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, va veni la Bucureşti în perioada 24 aprilie - 7 mai 2012, pentru a cincea misiune de evaluare a acordului stand-by. "Domnul Franks va ajunge pe data de 25 aprilie, va sta o zi după misiune şi va pleca pe 9 mai. Domnul Franks va fi însoţit de domnul Erik De Vrijer, care va deveni şeful misiunii pentru următoarea vizită. Vizita FMI va avea loc în acelaşi timp cu cea a echipei Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. Autorităţile tratează Aranjamentul ca fiind de precauţie, ceea ce înseamnă că nu intenţionează să atragă resursele disponibile", a declarat Tonny Lybek, responsabilul FMI pentru Bulgaria şi România.

• ROMANIA LIBERA

• Când vom putea traversa România pe autostradă?

Un sfert din cei peste 800 de kilometri ce separă extremităţile Coridorului IV de transport pe teritoriul României, anume localităţile Constanţa şi Nădlac-Arad, nu au selectat constructorul. Românii nu vor putea circula integral pe autostradă între graniţa de est a Coridorului IV de transport pan-european, respectiv Nădlac-Arad, şi cea de est la Constanţa mai devreme de şase ani, arată calculele ziarului "România liberă" coroborate cu datele Ministerului Transporturilor. Pentru aproximativ un sfert din lungimea totală a acestui coridor, de 865 kilometri, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu are la acest moment nici măcar constructorii selectaţi. Licitaţiile pentru găsirea acestora fie abia au început, fie urmează să fie demarate în următorii ani.

• Alegerile din Franţa suspendă activitatea UE

Printre victimele campaniei electorale din Hexagon se numără şi activitatea politică a Uniunii Europene, blocată temporar de incertitudinea asupra identităţii noului locatar al Palatului Élysée. Programele electorale ale lui François Hollande şi Nicolas Sarkozy, candidaţii cotaţi cu prima şansă de a intra în turul doi al scrutinului electoral, au luat, pe alocuri, forme bizare; astfel, Sarkozy a propus introducerea, la nivel european, a unei legi pro­tec­ţioniste, intitulată provizoriu "Cumpără Produse Europene", şi a anunţat totodată că ia în calcul posibilitatea ieşirii Franţei din spaţiul Schengen. Deşi François Hollande nu a fost la fel de virulent la adresa Uniunii Europene, totuşi candidatul socialist s-a avântat în declaraţii mai curând populiste la adresa Pactului Fiscal european.

• ZIARUL FINANCIAR

• Băncile elene au mai puţine credite în bilanţuri, iar din depozite le-a plecat 1 mld. euro

Scăderea bilanţurilor, a vânzărilor de credite şi implicit a veniturilor a forţat băncile greceşti să închidă zeci de unităţi şi să concedieze câteva sute de angajaţi. Cele mai mari patru bănci cu acţionariat elen, Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, aveau la sfârşitul anului trecut un volum total al creditelor acordate de 11,5 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 800 mil. euro faţă de 2010, potrivit datelor publicate de băncile-mamă la Atena. Scăderea bilanţurilor vine în contextul în care sursele de finanţare au fost mai puţine, afectând capacitatea băncilor de a da credite noi. Depozitele atrase de cele patru bănci de la clienţi s-au redus cu echivalentul a 1 mld. euro şi au ajuns la 4,7 mld. euro.

• Începe bătălia pentru o miză de 40 mld. euro

Cheltuielile anuale ale administraţiei locale sunt de 10 mld. euro, deci de 40 de miliarde de euro în patru ani cât durează mandatul unei administraţii locale - aceasta este miza uriaşă a alegerilor locale din 10 iunie. Veniturile şi cheltuielile administraţiei locale au crescut de şapte ori în zece ani, de la 6,2 mld. lei în anul 2000 la aproape 44 mld. lei (10 mld. euro) în 2010 şi cam tot atât în 2011. Dar pe ce s-au dus banii? Cine va câştiga alegerile va împărţi acest tort de 40 mld. euro în următorii patru ani, iar lupta se anunţă pe viaţă şi pe moarte.

• În lipsa unor acţiuni noi, bursa de la Bucureşti mai lansează un indice

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va mai lansa în perioada următoare încă un indice care va urmări cele mai tranzacţionate acţiuni de pe piaţă, care se va adăuga celor şase indici deja existenţi. Asta deşi în ultimul an pe bursă nu s-a mai listat nicio companie nouă, iar în ultimii trei ani doar listarea Fondului Proprietatea (FP) a reuşit să schimbe structura tranzacţiilor pe bursa de la Bucureşti. Noul indice se va numi BET-BK şi va fi un indice de tip benchmark, adică de referinţă, care va urmări cele mai lichide acţiuni de pe bursă. "Este un indice investibil, care va cuprinde 25 de acţiuni şi va fi conceput în colaborare cu administratorii de fonduri", a spus Alin Barbu, directorul general al BVB. Bursa încearcă astfel să vină în sprijinul administratorilor locali de fonduri mutuale care s-au plâns până acum că indicii actuali ai BVB sunt greu de replicat în fonduri de index.

• Fondurile suverane ale emiratului Qatar au depăşit 100 mld. dolari

Activele fondurilor suverane ale emiratului Qatar au depăşit "cu mult" 100 de miliarde de dolari, a declarat un oficial al autorităţii pentru investiţii de la Doha. Emiratul Qatar a acumulat surplusuri bugetare ca urmare a resurselor de gaze naturale şi petrol şi a creşterii preţului energiei la nivel mondial. Fondurile investesc banii acumulaţi în active din străinătate, mai ales în Franţa, precum Total, unde Qatar are o participaţie de 3%, sau grupul LVMH, unde deţine 1%.

• Românii dau jumătate din bani pe mâncare, băutură şi ţigări. Pentru educaţie cheltuie doar 0,7% din buget, iar pentru sănătate 4,5%

Românii alocă pentru produse alimentare şi băuturi nonalcoolice 41% din totalul sumelor pe care le cheltuie lunar, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape dublu faţă de francezi sau italieni. Alocări similare pentru cheltuielile cu alimentele sunt valabile pentru economii precum cea a Belarusului (41,2%) sau a Muntenegrului (45,7%). Dacă se adaugă şi băuturile alcoolice şi tutunul, cu o pondere de 7,7%, jumătate din banii unei familii sunt daţi practic numai pentru "benzina" zilnică necesară supravieţurii. Cheltuielile pentru viitor sunt insignifiante - la educaţie ponderea este de 0,7%, iar la sănătate 4,5%. Explicaţia sunt salariile mici, dar şi preţurile mari la alimente, în pofida producţiilor agrare record.