• ADEVARUL
• Băsescu: Se observă o veselie a demolării. Voi avea o intervenţie cu românii
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit pentru prima dată de la declanşarea protestelor în stradă, la depunerea jurământului noului ministru de Externe, Cristian Diaconescu (UNPR), subliniind că "românii sunt nemulţumiţi pe bună dreptate" şi anunţând că "va avea o intervenţie" cu ei. Şeful statului i-a atacat dur pe Ion Iliescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Şeful statului a declarat la Cotroceni că mesajele lansate în prezent de Ion Iliescu, Crin Antonescu, Victor Ponta şi colonelul Mircea Dogaru sunt similare cu cele lansate de fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. "Am văzut televiziuni ale unor foşti turnători la Securitate promovând internaţional dezastrul din România", a mai acuzat preşedintele.
• Locotenentul Alexandru Gheorghe: "Dacă va fi să ies vreodată din sistem, nu o voi face pe uşa din dos!"
Locotenentul de doar 27 de ani care a pus pe jar o ţară întreagă, apărând în mijlocul protestatarilor îmbrăcat în uniforma militară, a vorbit cu reporterii "Adevărul" despre cum i s-a schimbat viaţa în ultimele 24 de ore. După mai bine de 30 de ore nedormite şi un drum de Bucureşti, după o zi întreagă în care a avut de dat explicaţii superiorilor pentru gestul său, locotenentul Alexandru Gheorghe s-a dezbrăcat de uniforma militară şi a vorbit, acasă la el, cu reporterii "Adevărul" despre semnificaţiile profunde ale gestului său. Tânărul spune că nu regretă gestul făcut, cu toate că şi-a asumat un mare risc. "Uneori trebuie să rişti totul. Eu sunt împăcat sufleteşte în ce priveşte gestul făcut, acela de a ieşi în stradă, printre oameni", spune Alexandru Gheorghe.
• Boc şi ai lui dau înapoi în chestiunea revoluţionarilor
"Adevărul" a tras ieri un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca revoluţionarii să reintre în posesia beneficiilor. Guvernul şi-a corectat imediat poziţia. "În legătură cu propunerea de politică publică de modificare a legislaţiei privind drepturile revoluţionarilor, primul ministru Emil Boc precizează faptul că Guvernul nu va modifica legislaţia cu privire la drepturile revoluţionarilor pentru a se reveni la situaţia anterioară", se arată într-un comunicat publicat ieri pe site-ul Guvernului. Premierul a întărit ideea într-o declaraţie făcută publică ieri: "Revoluţionarii trebuie să înţeleagă că Guvernul nu poate dispune peste noapte de resurse suplimentare nici pentru salarii şi pensii şi nici pentru indemnizaţiile de care aceştia au beneficiat până în prezent".
• De unde va da România banii înapoi la FMI?
A venit şi anul de graţie 2012, în care vom începe să rambursăm banii luaţi prin controversatul împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare totală de aproximativ 13,4 miliarde de euro. Dincolo de discuţiile privind (in)eficienţa cu care au fost folosiţi aceşti bani, adevărata problemă pe care o vom avea de rezolvat în următorii patru ani este de unde vom face rost de fonduri pentru a ne plăti ratele, dobânzile şi comisioanele aferente acestui împrumut. Problema nu pare a fi, deocamdată, insurmontabilă, având în vedere că partea cea mai mare a rambursării (peste 9 miliarde de euro) îi revine Băncii Naţionale, care - după cum ştim cu toţii - are destui bani în rezervele sale. La nivelul Guvernului, însă, calculele vor fi ceva mai complicate: Executivul a fost nevoit să taie din salariile bugetarilor şi să mărească Taxa pe Valoarea Adăugată într-o perioadă în care banii FMI erau prezenţi în România - cum se va descurca în viitorul apropiat, când aceiaşi bani ar trebui daţi înapoi?
• FMI: Europa antrenează recesiune la nivel global. Război al nervilor între două doamne de fier - Christine Lagarde, şef al FMI şi Angela Merkel - cancelarul Germaniei
Criza zonei euro e tot mai gravă şi ameninţă revenirea economică la nivel global, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional. La Berlin, Christine Lagarde a încercat să o convingă pe Angela Merkel să fie de acord cu eurobondurile şi să contribuie la creşterea fondului de salvare. Fără niciun rezultat. FMI a refăcut prognoza economică pentru 2012: de la 4 procente la 3,3% estimează FMI că va fi creşterea globală în acest an. Deocamdată, menţine o estimare optimistă pentru 2013: 3,9%, relatează Reuters. Totuşi, avertizează Fondul, chiar şi această creştere măruntă pentru 2012 va scădea cu încă două procente dacă Europa va lăsa criza datoriilor să se agraveze.
• Grecia îşi vede falimentul cu ochii
Discuţiile dintre Atena şi băncile care au împrumutat-o privind restructurarea datoriei au ajuns într-un punct mort. Ţara este aproape de incapacitate de plată. La aproape doi ani de când "tragedia elenă" a devenit o problemă pentru întreaga economie europeană şi a evitat intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă din partea Fondului Monetar Internaţional şi a UE, statul a ajuns iar într-un punct critic, riscând să nu-şi mai poată achita datoriile şi obligaţiile. Acum, falimentul are şi o dată. La 20 martie, Grecia are de răscumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 14,4 miliarde de euro, datorie pe care nu-şi permite să o achite fără ajutor extern, spun analiştii.
• Criza bagă bani în buzunarele McDonald's: cifra de afaceri a ajuns la un nivel record, de 27 miliarde de dolari
Compania, care s-a bucurat de un succes uriaş în urma crizei economice, a susţinut că cifra de afaceri a crescut cu 12 procente, la 27 miliarde de dolari, în timp ce veniturile nete au crescut cu 11 procente, până la 5,5 miliarde de dolari, potrivit The Telegraph. Acesta este al nouălea an consecutiv în care vânzările au crescut, după ce McDonald's a suferit o perioadă din cauza lipsei de încredere spre finele anilor '90. În SUA vânzările au crescut cu 7,1% în ultimul trimestru şi cu 6% în ultimul an, cel mai ridicat nivel de creştere din 2006. Restaurantele din Europa au continuat să meargă bine şi au câştigat consumatori din rândul familiilor care preferau pizzeriile ieftine şi din rândul navetiştilor care cumpărau cafea în drum spre serviciu. Vânzările europene au sărit cu 10%, potrivit datelor companiei.
• BERD înrăutăţeşte prognoza pentru România. În Ungaria şi Slovenia e mai rău: intra în recesiune
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,1% la 0,8%, ca urmare a încetinirii economice din zona euro. Dintre cele 29 de ţări monitorizate, două sunt pe lista neagră: Ungaria şi Slovenia, vor intra în recesiune. În precedentul raport privind perspectivele ţărilor în care operează BERD, din octombrie, banca a înrăutăţit puternic estimarea de creştere economică a României, de la 3,8% la 1,1%. "Până recent, economia României se afla pe drumul de a înregistra o creştere economică robustă în acest an, după o recuperare modestă anul trecut. Încetinirea economică din zona euro are deja un impact semnificativ de atenuare asupra exporturilor României, iar o continuare a înrăutăţirii este probabilă în lunile următoare", se arată în raportul BERD.
• Consorţiul Goldman Sachs, Erste, BCR şi Raiffeisen va intermedia listarea Romgaz
Consorţiul Goldman Sachs, Erste, BCR şi Raiffeisen a fost declarat câştigător în cursa pentru intermediarul listării la bursă a Romgaz, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei. Ceilalţi participanţi la licitaţie au fost consorţiul format din JP Morgan, UniCredit CAIB, Alpha Finance şi Alpha Bank-BT Securities şi asocierea dintre Citibank - Societe Generale - BRD şi ING Bank. Potrivit calendarului de privatizări, un pachet de 15% din Romgaz va fi listat la Bursa de Valori Bucureşti la mijlocul acestui an, prin ofertă publică iniţială. Romgaz asigură jumătate din producţia de gaze a ţării, fiind a doua companie ca valoare din portofoliul statului, după Hidroelectrica.
• Statul scoate la vânzare mine de cărbune "prin proces transparent", dar ştie cine le va cumpăra
Scrisoarea de intenţie către FMI - semnată de Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor, şi de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, datată 2 decembrie 2011 şi postată ieri pe site-ul FMI - arată că Guvernul face o mutare total ilegală: scoate la vânzare minele de huilă viabile din cadrul CNH "prin proces deschis şi transparent", dar în acelaşi timp certifică faptul că ele vor fi cumpărate de centralele Paroşeni şi Mintia. Mişcarea este ilegală, în condiţiile în care orice companie poate participa la procesul de privatizare a minelor de huilă şi, evident, poate câştiga dacă oferă cei mai mulţi bani. Însă scrisoarea de intenţie arată foarte clar că statul, adică vânzătorul, a stabilit deja cine le va cumpăra.
• CURENTUL
• Aripa civilă a USL atentează la statul de drept
Organizaţiile în civil controlate de USL lucrează cu spor în tot acest haos prilejuit de proteste şi ieşiri în stradă ale unor categorii sociale pentru a crea panică şi anarhie în ţară. Peste noapte, toate ONG-urile cu afinităţi politice către PNL, PSD şi mai ales cele controlate direct de Felix "Voiculescu" lucrează coordonat la dinamitarea instituţiilor statului român. Crearea unor aşa-zise fronturi civile de salvare a acestei naţiuni ascund în fapt interesele celor vizaţi tocmai de aceste instituţii. Noul braţ civil ranforsat poartă numele de Consiliul Naţional al Societăţii Civile şi se vrea un nou Front al Salvării Naţionale (FSN) pe linia societăţii civile. Scopul rămâne acelaşi de a pune mâinile pe frâiele puterii.
• Uite cine scoate rezerviştii în stradă: Col. (r) Mircea Dogaru, fost propagandist din gaşca lui Ilie Ceauşescu
"Ştafeta" mişcărilor de protest din Capitală a fost preluată, ieri, de oastea de strânsură aliniată, mai mult sau mai puţin disciplinat, sub steagurile de luptă fâlfâite eroic de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere. Un sindicat ciudat care, încă de la înfiinţare lui, în 2009, s-a aşezat, ordonat şi de bună voie, în subordinea "comandantului său suprem", colonelul în rezervă Mircea Dogaru. Anunţat cu mult timp înainte de organizatorii care s-au şi lăudat că vor scoate în stradă cel puţin 10.000 de foşti militari care să înjure Guvernul, Preşedinţia şi pe cine le-o mai veni lor la gură, mitingul a pus în mişcare doar vreo două-trei mii de foşti militari care au cerut, nici ei nu prea ştiau bine ce.
• CURIERUL NATIONAL
• Ce ar trebui să mai ceară FMI-ului Guvernul?
Astăzi începe vizita oficială la Bucureşti a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Guvernul promite FMI măriri de accize, reduceri de subvenţii şi îngheţarea pensiilor şi salariilor. Oamenii de afaceri spun că este nevoie de stimularea investiţiilor, absorbţia de fonduri UE şi bani la dobânzi rezonabile pentru susţinerea economiei.
• Europa rămâne fără petrol iranian
UE a adoptat sancţiuni fără precedent împotriva regimului de la Teheran, suspectat că urmăreşte să obţină bomba nucleară. Setul de sancţiuni europene este cel mai dur de până acum şi presupune interdicţia imediată de semnare a unor contracte noi cu Iranul, pentru petrol. Contractele în vigoare urmează să mai fie onorate doar până la 1 iulie anul acesta. România nu va fi afectată direct de sancţiunile adoptate de UE împotriva Iranului, în condiţiile în care, în ultimii peste 20 de ani, relaţiile economice şi schimburile comerciale au scăzut mult faţă de boom-ul extraordinar din perioada comunistă, iar România nu a mai importat petrol iranian din 2008. Pe lângă embargoul pe petrol, UE a decis ca toate bunurile Băncii Centrale a Iranului aflate în Europa să fie îngheţate, scopul fiind suspendarea tuturor tranzacţiilor prin care s-ar putea finanţa programul nuclear al Teheranului.
• Austeritate să fie, dar să nu suportăm numai noi!
Cum a reflectat presa internaţională ieşirea în stradă a mii de români din aceste zile? "Românii protestează contra măsurilor de austeritate" (New York Times), "Protestele antiausteritate din România devin violente" (Al-Jazeera), "Mii de oameni protestează împotriva măsurilor de austeritate în România" (Reuters), "În România, proteste contra austerităţii, privatizărilor şi Guvernului" (Le Monde), "Pentru a şaptea zi, românii ies în stradă pentru a protesta contra măsurilor de austeritate" (Washington Post), "Mii de oameni protestează în România împotriva măsurilor de austeritate pentru a opta zi" (Bloomberg Business Week), "România: Protestatari înfuriaţi de măsurile de austeritate se ciocnesc cu poliţia" (International Business Times), "România: Populaţia manifestează contra austerităţii" (L'Express), "România, aţintită pentru mai multe proteste împotriva măsurilor de austeritate" (BBC).
• EVENIMENTUL ZILEI
• Băsescu: "Ponta şi Antonescu vor o Românie neguvernată"
Traian Băsescu a acuzat Opoziţia şi "televiziunile unor foşti turnători ai Securităţii" că încearcă să profite de nemulţumirile populare pentru a crea dezordine în ţară. Nemulţumirile oamenilor sunt îndreptăţite şi vor primi "mai multă explicaţie şi soluţie", a declarat ieri seară preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului i-a acuzat însă pe liderii Opoziţiei, Crin Antonescu şi Victor Ponta, că, alături de "televiziuni ale unor foşti turnători ai Securităţii" încearcă să se urce "pe valul îndreptăţit de nemulţumire al oamenilor" pentru a crea dezordine în ţară. "Am văzut televiziuni ale unor foşti turnători ai Securităţii promovând, naţional şi internaţional, dezastrul din România. Este obiectivul unei categorii care se teme şi de urmările legii, este obiectivul unor oameni care astăzi trebuie să răspundă în faţa legii, de a crea dezordine", a spus Traian Băsescu ieri seară, la ceremonia de învestire în funcţie a noului ministru de externe, Cristian Diaconescu.
• Ion Cristoiu: "Vom vedea dacă Traian Băsescu a făcut o greşeală"
Analistul Ion Cristoiu spune că preşedintele Traian Băsescu trebuia să aibă o intervenţie în contextul protestelor, iar momentul ales a fost unul bun. Potrivit acestuia, prin reacţia din această seară, şeful statului a vrut să demonstreze că este încă la cârma vasului. Acesta a subliniat că şeful statului a sesizat rapid punctele slabe ale întâmplărilor din aceste zile, pentru că a menajat protestele şi şi-a îndreptat tirul către politicienii acuzaţi chiar de protestatari că ar confisca manifestaţiile. "Punctul cel mai slab al adversarului lui Traian Băsescu l-a constituit evident Ion Iliescu, politician care ne dovedeşte încă odată că nu ştie să tacă atunci când trebuie şi că, de dragul de a rămâne în permanenţă în prim plan, loveşte mortal în politicieni precum Victor Ponta şi Crin Antonescu", a mai spus Cristoiu.
• Unde sunt banii de credite? Băncile au cumpărat masiv titluri de stat
Aşteptai ca la început de an să încerci să accesezi un credit pentru tine sau afacerea ta? Cel mai probabil, şansele de reuşită au fost infime. Te întrebi de ce? Băncile au împrumutat mai mult ca niciodată statul. Practic, creditul guvernamental a avansat în luna ianuarie de aproape două ori mai mult decât în primele 11 luni din 2011. Pe fondul crizei datoriilor suverane şi sub spectrul recesiunii aşteptate să lovească din nou Europa, băncile din zona euro manifestă o neîncredere tot mai mare de a se împrumuta între ele şi de a credita economia reală. Dacă băncile din zona euro se pregătesc pentru ce-i mai rău, făcându-şi provizii tot mai mari de lichiditate imediată şi acceptând în acest fel o pierdere pe termen scurt, băncile din România încearcă să plaseze excesul de lichiditate cu un oarece profit, nu în economie, ci în titlurile de stat.
• JURNALUL NATIONAL
• Comasarea alegerilor, la mâna CCR
După două amânări, judecătorii sunt aşteptaţi să dea un verdict. Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe astăzi asupra sesizării USL privind neconstituţionalitatea legii privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. În şedinţa din 18 ianuarie, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii, hotărând să ceară Guvernului detalii pentru a vedea dacă se economisesc aproximativ 20 milioane de euro dacă românii îşi vor vota în aceeaşi zi şi parlamentarii, şi aleşii locali. Motivul amânării, în contextul protestelor de stradă în care se cer alegeri anticipate şi nu comasate, este şi ridicol, şi ilegal.
• FMI recomandă creşterea salariilor. Evaluarea condiţiilor din acordul de 3,5 miliarde de euro începe astăzi
Experţii Fondului Monetar Internaţional încep miercuri, sub presiunea străzii, cea de-a patra evaluare a acordului stand-by încheiat cu România. Misiunea FMI, condusă de Jeffrey Franks, se va afla la Bucureşti în perioada 25 ianuarie - 6 februarie 2012. Delegaţiile comune ale FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se vor întâlni cu autorităţile române, precum şi cu reprezentanţii partidelor politice, ai sindicatelor, mediului de afaceri, băncilor şi societăţii civile. La precedenta evaluare a acordului, finalizată anul trecut pe 7 noiembrie, Jeffrey Franks spunea că autorităţile au reuşit să îndeplinească toate condiţionalităţile cerute de Fond şi se află în parametrii stabiliţi cu acesta. Concluziile acelei vizite au fost publicate ieri pe site-ul FMI, şi printre evaluările pozitive se regăseşte inclusiv speranţa unei creşteri salariale.
• Giorgos Papandreou: Puterea pieţei, un pericol la adresa democraţiei
Partidele social-democrate "joacă un rol major în depăşirea actualei crize economice" pentru că "ştiu mai bine piaţa decât conservatorii", a declarat ieri preşedintele Internaţionalei Socialiste, Giorgos Papandreou, fost premier al Greciei, potrivit ITAR-TASS, citată de Agerpres. În prezent, s-a creat situaţia când 'puterea pieţei începe să ameninţe principiile democratice', a apreciat preşedintele Internaţionalei Socialiste, subliniind în acest context că 'datoria socialiştilor este de a lupta pentru a garanta democraţia şi deschiderea în lumea întreagă'. "Ştim că se impune ca piaţa să fie reglementată şi să se afle în serviciul cetăţenilor şi nu invers", a mai spus Papandreou.
• NATIONAL
• Planul lui Basescu pentru anihilarea protestelor
Conform scenariului avansat zilele acestea pe piata, Theodor Baconschi a fost doar un "aperitiv" la masa remanierii, felul principal urmand sa-l reprezinte Emil Boc. O schimbare de o asemenea amploare nu-l poate avea in spate decat pe Traian Basescu. Care, in caz de reusita, ar da o dubla lovitura, scapand de Boc si de proteste in acelasi timp. Iar despre Boc spunem ca va fi felul principal deoarece ar urma sa fie "asezonat" si cu o garnitura formata din cel putin patru ministri: Traian Igas, Ion Ariton, Valerian Vreme si Valeriu Tabara. . Zvonerii care prorocesc lasarea la vatra a actualului prim-ministru sustin ca doua nume sunt vehiculate pe post de viitor premier: finantistul Calin Georgescu (cotat cu vreo 60% sanse) si pedelistul Vasile Blaga.
• Antonescu nu mai are loc in politica de Nastase
Crin Antonescu nu are simtul pericolului. Liderul liberal se pare ca a uitat exact ce partid conduce si s-a apucat sa-i dea sfaturi de viata pesedistului Adrian Nastase. De cand Adrian Nastase i-a explicat cu pixul pe hartie inutilitatea demisiei in bloc a parlamentarilor USL, Crin Antonescu nu-l mai inghite pe fostul premier. "Daca avem o sentinta care-l condamna pe Adrian Nastase consideram ca in acel moment, pana la un eventual recurs care sa-l achite, trebuie sa faca un pas, chiar mare, inapoi din prim-planul scenei politice", a afirmat Crin Antonescu, precizand foarte clar ca PNL nu va sari in apararea presedintelui CN al PSD.
• In structurile militare se pregateste MAREA LOVITURA
"Acum este momentul sa punem presiune pe guvernanti" pare a fi concluzia generala a angajatilor din ministerele de Interne si al Apararii, daca este sa ne luam dupa postarile acestora pe nenumaratele site-uri destinate militarilor. Practic, se poate spune ca printre membrii structurilor militare se suna adunarea pentru "marea lovitura", activitatea lor febrila din ultimele zile de pe internet nefacand decat sa intareasca nivelul de alerta al conducerilor celor doua ministere si a serviciilor secrete deopotriva. Dupa cum "NATIONAL" a dezvaluit in exclusivitate, zeci de inalti ofiteri au fost pusi sub o stricta monitorizare, pentru a nu deveni liantul unor manifestari ale politistilor si militarilor nemultumiti de actualele lor conditii de viata.
• Proprietarul BRD, retrogradat de Standard&Poor's
Agentia de rating Standard&Poor's (S&P) a retrogradat ratingurile bancilor Societe Generale si Credit Agricole. Acestea controleaza grupul BRD si Emporiki Bank. S&P a a retrogradat cu o treapta ratingurile Societe Generale si Credit Agricole, la nivelul "A". Retrogradarea vine la o luna dupa ce Franta si-a pierdut pretiosul calificativ triplu A, redus de S&P cu o treapta. Societe Generale si Credit Agricole se situeaza in topul bancilor franceze pe locul doi, respectiv trei, iar cele doua institutii au mai fost retrogradate anul trecut de agentia Moody's. Societe Generale este actionarul majoritar al BRD Societe Generale, aflata pe locul doi in topul bancilor din Romania dupa valoarea activelor. Credit Agricole detine 90% din actiunile Emporiki Bank, institutie cu sucursale si in Romania.
• Apocalipsa Soros
Viitorul socio-politico-economic in viziunea lui George Soros este atat de sumbru, incat mult vehiculatul sfarsit al lumii, prezis de mayasi, apare ca o izbavire. Liderii europeni trebuie sa faca tot posibilul sa salveze euro, pentru ca Europa si intreaga lume nu-si pot permite prabusirea monedei", e de parere miliardarul, dupa ce a investit doua miliarde in bonduri europene, in special italiene. Caderea euro va duce la conflicte nationaliste, etnice, xenofobe. Europa se va rupe de aliatul sau, SUA, iar China isi va vedea de propriile interese hegemonice. In asemenea timpuri tulburi, caracterizate de conflicte, supravietuirea este cel mai important lucru, nu salvarea averilor, crede Soros. Cand gloatele ajung sa se revolte, ca in "primavara araba", nu numai dictatorii sunt in pericol sa-si piarda viata, ci si bancherii. Revoltele de strada justificate vor necesita interventii dure din partea sistemului politienesc si se vor sfarsi cu limitarea drepturilor civile. Sistemul economic global se va prabusi in totalitate, fara sa poata fi salvata o parte sau alta.
• PUTEREA
• A fost lansată Bursa Română de Afaceri
O platformă de intermediere, de resurse de business şi consultanţă a devenit funcţională, din 24 ianuarie, prin Bursa Română de Afaceri (BRA), care conectează prin informaţie entităţi care au resurse financiare cu entităţi care caută resurse pentru dezvolarea afacerilor, conform unui comunicat citat de Agerpres. BRA oferă o platformă transparentă în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri, parteneriatele şi valoarea acestora, bursa asigurând, totodată, şi un serviciu de consultanţă, printr-o analiză specializată a firmelor interesate de parteneriate de tip joint-ventures. Bursa facilitează investiţiile private de capital, dezvoltarea şi restructurarea afacerilor, precum şi vânzarea şi cumpărarea afacerilor la cheie.
• Inspecţia financiară - spion oficial
Ministerul de Finanţe pregăteşte marea scormoneală prin hârtiile firmelor şi instituţiilor de stat sau a celor care primesc subvenţii de la buget sau fonduri europene. Informaţiile culese cu ocazia inspecţiilor nu se ştie când vor fi folositoare şi cui. Totul în numele disciplinei economico-financiare, astfel ca statul să-şi încaseze banii, iar firmele să nu mai aibă datorii şi să se înregistreze arierate.
• Politica salarială a Germaniei, cauză a crizei
Germania este acuzată de Organizaţia Internaţională a Muncii că politica de susţinere a competitivităţii prin salarii relativ mici reprezintă "cauza structurală" a crizei din zona euro, potrivit AFP. OIM a făcut referire în special la reformele iniţiate începând cu 2003 de fostul cancelar Gerhard Schroeder. Ulterior, acestea au fost susţinute şi de alte state europene, precum Franţa. Potrivit OIM, "politica de deflaţie salarială" a destabilizat atât consumul şi a majorat inegalitatea de venituri cu o viteză uluitoare, fiind astfel una din cauzele principale ale actualei crize.
• "Marea transformare" mondială se tranşează la Davos
În jur de 2.600 de personalităţi din mediul politic (inclusiv 40 de şefi de stat şi de guvern), dar şi de afaceri participă în staţiunea elveţiană Davos la Forumul Economic Mondial în perioada 25-29 ianuarie. După un an de tensiuni sociale, elitele adunate la Davos vor încerca să găsească urgent modalităţi de a reforma un sistem capitalist, care a fost descris ca fiind "depăşit şi aproape de prăbuşire". Arhitecţii evenimentului spun că atmosfera globală actuală de nelinişte va da o semnificaţie şi mai mare discuţiilor. În timp ce intrarea este gratuită pentru şefii de stat, societatea civilă sau organizaţiile internaţionale, pentru ceilalţi preţul de intrare începe de la 20 de mii de dolari, plus alte costuri speciale. Pentru a putea participa ca observator la întâlniri "private" anunţate, ai nevoie de 156.000 de dolari.
• ROMANIA LIBERA
• Protestul rezerviştilor: "Nu mai strigaţi că v-a scăzut pensia la 2.000 de lei, că ne urăsc civilii!"
Cum arată un miting văzut din mijlocul protestatarilor? Care sunt mecanismele prin care se mobilizează o astfel de acţiune? Ce cred în realitate participanţii la miting, dincolo de camerele de luat vederi ale televiziunilor? Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD) a organizat, ieri, un amplu miting în Piaţa Victoriei, pentru a marca Ziua Micii Uniri cu nemulţumirile lor faţă de mai vechea decizie a Executivului de a le reduce pensiile, dar şi pentru a susţine valul de proteste împotriva preşedintelui Traian Băsescu din ultimele două săptămâni. Rezerviştii sunt în general obsedaţi de faptul că îi urmăresc serviciile secrete pentru că protestează împotriva lui Traian Băsescu. Atât de obsedaţi încât unul dintre ei nu-i mai povesteşte nici măcar fiului său, angajat la Direcţia de Informaţii a Ministerului de Interne, despre activităţile sindicatului.
• Guvernul către FMI: Privatizările încep din februarie
Planul de restructurare a companiilor de stat monitorizate de instituţiile internaţionale a fost încheiat, susţin autorităţile de la Bucureşti. Experţii Fondului Monetar Internaţional sosesc astăzi în România pentru a patra evaluare a Acordului Stand-by de tip preventiv cu România. În scrisoarea de intenţie către FMI, reprezentanţii Guvernului confirmă continuarea reformelor asumate pentru restructurarea sistemului bugetar. Fondul de salarii din domeniul public va continua să scadă, iar reducerile de personal bugetar vor continua.
• Franţa provoacă o ruptură în sânul NATO criminalizând negarea genocidului armean
Adoptarea legii care incrimnează negarea genocidului armean riscă să creeze o ruptură iremediabilă între Turcia şi Franţa, ţări aliate în cadrul NATO, dar şi între Turcia şi Uniunea Europeană. Franţa a recunoscut genocidul armean prntr-o lege din 2001, dar acest lucru nu pare să fi fost deajuns pentru preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. În luna octombrie a anului tecut, Sarkozy a făcut o vizită în Armenia însoţit de cel mai cunoscut reprezentant al comunităţii armene în Franţa, cântăreţul Charles Aznavour. Ulterior, partidul său a introdus în dezbaterea Adunării Naţionale o nouă lege care incriminează negarea genocidului.
• ZIARUL FINANCIAR
• România, ţara unde întreprinzătorii stau la coadă să-şi plătească taxele
În pofida zecilor de milioane de euro cheltuite pe sisteme informatice, întreprinzătorii stau la cozi ore întregi, în stradă, să-şi plătească taxele. Modernizarea statului se dovedeşte o vorbă goală. Firmele au ajuns să angajeze special oameni să stea la cozile ANAF. Nervi, aglomeraţie, îmbrânceli şi nemulţumire - aceasta era atmosfera ieri dimineaţă din faţa sediului Administraţiei Fiscale a Sectorului 2 unde circa 100 de oameni stăteau la coadă pentru a depune la ghişee documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor către statul român. Astăzi expiră termenul limită la care firmele din România trebuie să depună la sediile administraţiilor fiscale o serie de documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor.
• Jocurile politice cu funcţia de "CEO la stat" arată de ce companiile publice sunt ineficiente
Joaca cu numirea şi destituirea consilierilor guvernamentali la conducerea marilor companii de stat care au afaceri anuale de sute de milioane de euro ridică din nou problema modului lipsit de competenţă şi transparenţă prin care se atribuie funcţiile de CEO la stat, de membri şi preşedinte ai consiliilor de administraţie. Aceasta este explicaţia pentru care România nu are companii puternice locale - suprapolitizarea managementului. Vinerea trecută, premierul Emil Boc şi-a pus consilierul personal, Andrei-Victor Vevera, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Transelectrica, una dintre cele mai mari companii din portofoliul statului, cu afaceri de peste 600 de milioane de euro. Însă ieri Vevera a demisionat, potrivit unei succinte informări a Guvernului, în care nu s-a specificat motivul.
• Ce acţiuni să cumperi ca să câştigi din dividende dobânda pe un an la bancă: SIF-urile sunt vedetele sezonului, dar Petrom vine tare din urmă
SIF-urile, Fondul Proprietatea, Petrom, Transgaz şi Transelectrica sunt principalele companii care le-ar putea aduce investitorilor câştiguri de peste 7% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2011. În prezent, puţine bănci de pe piaţa locală plătesc dobânzi mai mari de 7% pe an la depozitele în lei. Câştigurile din dividende se raportează la preţul acţiunilor, fiind luate ca reper cotaţiile de închidere din şedinţa de luni. Astfel, cine plasează 10.000 de lei în acest moment în acţiunile SIF Moldova, Transgaz sau Petrom se poate aştepta să încaseze dividende de peste 700 de lei până cel târziu în octombrie. Randamentul final al investiţiei depinde însă şi de evoluţia acţiunilor. Astfel, pentru ca plasamentul să fie într-adevăr mai rentabil decât un depozit bancar este nevoie ca peste un an investitorul să încaseze cel puţin 10.000 de lei din vânzarea acţiunilor.
• Pieţele externe sunt indiferente la proteste: prima de risc pentru România a scăzut cu jumătate de punct procentual de la începutul anului
Investitorii financiari străini au rămas indiferenţi la protestele de stradă, la agitaţia politică şi la demiterea ministrului de externe Teodor Baconschi, iar CDS-ul pentru România (costul asigurării contra riscului de default) a scăzut ieri la 420 de puncte de bază (4,2 puncte procentuale), fiind cu aproape 50 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului (0,5 puncte procentuale). În ultima săptămână, CDS-ul a coborât cu aproape 20 de puncte de bază, în contextul unei ameliorări a percepţiei externe la nivelul întregii regiuni. CDS-ul pentru Ungaria este însă în continuare la 600 de puncte, chiar dacă a scăzut cu aproape 90 de puncte în ultima săptămână. În acelaşi timp, leul îşi menţine stabilitatea cu care s-a făcut remarcat în ultimele luni, în timp ce alte monede din regiune precum zlotul şi forintul au înregistrat mişcări puternice în sus şi în jos.
• Chinezii ar fi invidioşi: din septembrie până azi, turnul Raiffeisen a ajuns cât Intercontinentalul. Iar construcţia e doar la jumătate
La începutul lunii septembrie 2011, abia "scotea capul de sub pământ". În octombrie avea cinci etaje, iar în decembrie construcţia depăşea nivelul 10. Austriecii de la Raiffeisen au anunţat atunci, la sfârşitul anului trecut, că au ajuns la un acord să cumpere turnul Sky Tower de pe bulevardul Barbu Văcărescu din Bucureşti (în apropiere de intersecţia cu Şoseaua Pipera), în care anul viitor îşi vor muta birourile subsidiarei locale. Între timp, profitând de vremea bună din această iarnă, constructorul Strabag a ajuns cu ridicarea structurii la etajul 18 şi o înălţime de circa 70 de metri, iar în paralel a fost montată şi mai bine de jumătate din faţada de sticlă.