REVISTA PRESEI 25.02.2013

• ADEVARUL

• Vosganian: "OMV Petrom nu va demola Arpechim, ci va sta la dispoziţia noastră"

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunţat vineri că OMV Petrom nu va demola Arpechim Piteşti, la doar o zi după ce Mariana Gheorghe, directorul general al companiei, a susţinut că, dacă nu se va găsi un cumpărător, rafinăria va fi demolată. Vosganian a adăugat că OMV Petrom va sta "la dispoziţia" Guvernului în măsura în care statul va găsi o soluţie de integrare a rafinăriei cu combinatul chimic Oltchim.

• OMV Petrom şi Repsol vor explora în România perimetre la mare adâncime Investiţii de 50 de milioane de euro

OMV Petrom va explora împreună cu grupul spaniol Repsol patru perimetre onshore situate în sudul Carpaţilor Meridionali şi al Carpaţilor de Curbură, în baza unui contract încheiat vineri, parteneriatul vizând investiţii estimate la 50 de milioane de euro în următorii doi ani. "OMV Petrom a semnat cu Repsol un contract de farm-out (de transfer al drepturilor derivate din acordurile de concesiune petrolieră - n.r.) prin care Repsol achiziţionează o participaţie de 49% pentru zona cu adâncime mai mare de 2.500 - 3.000 de metri a perimetrelor onshore de explorare Băicoi V, Târgovişte VI, Piteşti XII şi Târgu Jiu XIII, localizate în sudul Carpaţilor de Curbură şi respectiv al Carpaţilor Meridionali", se arată într-un comunicat al companiei din grupul austriac OMV.

• Moody's i-a retras Marii Britanii triplul A şi a scăzut nota la Aa1

Agenţia de rating Moody's i-a retras vineri Marii Britanii triplul A şi a scăzut nota datoriei ţării cu o treaptă, la Aa1, ca urmare a slabelor perspective de creştere economică. Într-un comunicat, agenţia americană face referire mai ales la "incapacitatea continuă a perspectivelor pe termen mediu" ale Marii Britanii şi arată că se aşteaptă ca activitatea economică lentă a ţării să "se extindă în a doua jumătate a deceniului". Economia britanică a făcut un prim pas spre o nouă recesiune cu o contracţie de 0,3% în trimestrul IV al anului 2012, în timp ce ea a ieşit în vara anului trecut din a doua recesiune de la începutul crizei, aminteşte France Presse. Moody's a evocat de asemenea "provocările" cu care se confruntă ţara în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, în timp ce "abilităţile de absorbţie" a şocurilor economice au slăbit.

• Bulgarii vor să-şi măture toată clasa politică

Peste zece mii de oameni au defilat la Sofia, agitând drapele şi scandând sloganuri ca "Mafia", "Partidele, afară" sau "Suntem mulţi, suntem puternici". Protestatarii purtau banderole care proclamau "Unitate împotriva jafului" sau "Stop mafiei". Preşedintele Rosen Plevneliev, care s-a adresat mulţimii, a fost huiduit, în timp ce le mulţumea pentru "poziţia lor civilă activă". El a invitat reprezentanţi ai manifestanţilor, alături de cei ai sindicatelor şi patronatelor, să "discute probleme importante în faţa ţării", începând de săptămâna viitoare, la preşedinţie. Sâmbătă, peste 30 de organizaţii ale societăţii civile din Bulgaria, care au scos oamenii în stradă şi au forţat guvernul conservator condus de Boiko Borisov să demisioneze, s-au reunit la Sliven şi la Sofia pentru a se organiza şi a-şi formula revendicările.

• Visul neîmplinit al lui Vladimir Putin: Uniunea Eurasiatică

Realizarea Uniunii Eurasiatice din Scoţia până în Noua Zeelandă este una din sarcinile strategice ale preşedintelui rus Vladimir Putin. El şi-a manifestat, în nenumărate rânduri, intenţia de a duce la înfaptuire ideea eurasiatică. În acest sens, Putin a făcut mai multe declaraţii oficiale în care invita statele partenere să se alăture viitoarei Uniuni Eurasiatice. Crearea unei Uniuni Eurasiatice pentru contrabalansarea sferei de influenţă şi de acţiune a Alianţei Nord-Atlantice (NATO) are mize politice, militare şi economice, ce ţin inclusiv de relaţiile cu fostele republici sovietice. În cadrul Forumului Gaidar, ce s-a desfăşurat la mijlocul lui februarie la Moscova, şi la care au participat mai mulţi specialişti pe diverse domenii din Rusia, premierul Dmitri Medvedev şi-a reafirmat obiectivele sale prioritare privind integrarea eurasiatică pentru a face din această nouă mega-regiune a lumii o punte de legătură între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific.

• CAPITAL

• Sectorul petrolier, polul investiţiilor din economia românească

În timp ce statul a redus la limită fondurile alocate investiţiilor, iar siderurgia vine cu veşti proaste, sectorul de petrol şi gaze din România este un magnet pentru investiţii, iar rezultatele nu întârzie să apară. De exemplu, OMV Petrom, cea mai mare companie românească, a raportat un profit net record pentru 2012, de aproape 4 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Un alt mare actor de pe piaţa petrolieră, Rompetrol Rafinare, a reuşit în trimestrul al III-lea din 2012 să reintre în zodia profitului, după mai multe trimestre în care a raportat pierderi. Compania urmează să-şi prezinte datele financiare aferente anului trecut abia la finele acestei luni. Cei trei mari piloni ai sectorului oil&gas din România - Petrom, Rompetrol şi Lukoil - au realizat în 2012 investiţii de câteva miliarde de lei în explorare şi rafinare.

• Producţia de energie sub Ceauşescu: în 1980, produceam mai multă decât Japonia

În anii '80, în plină epocă ceauşistă, România producea, peste 50.000 de kilotone echivalent petrol de energie (52.586 kt în 1980, 54.704 kt în 1981, 55.153 kt în 1982). Argentina producea în acea perioadă sub 40.000 de kt de energie (38.813 kt în 1980, 39.452 în 1981, 39.982 în 1982). Bulgarii produceau mult sub 10.000 de kilotone echivalent petrol de energie (abia în 1982 atingeau nivelul de 9.000 de kt). Franţa producea în anul 1980 cam cât producea România: aproximativ 52.000 de kilotone de energie. Japonia producea, în anul 1980, 43.291 kt de energie, iar în anul 1981, 44.523 kt. In 2010, ultimul an pentru care există date la Banca Mondială, producţia a ajuns la 27.441 de kilotone echivalent petrol. Jumătate din cât producea Ceauşescu în anii 80.

• Presa austriacă: "România a câştigat clar la împărţirea fondurilor UE"

România va putea primi în perioada de programare financiară multianuală 2014 - 2020 suma de 39,2 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, ceea ce va face din acest stat membru UE un câştigător clar, comentează sâmbătă site-ul de ştiri austriac Friedl News.

• CURIERUL NATIONAL

• Anglia a pierdut ştampila AAA. Consecinţe politice dure pentru guvernul Cameron

Consecinţele deciziei luate de Moody's sunt, în opinia analiştilor europeni, înainte de toate politice, având în vedere că David Cameron îşi făcuse din menţinerea ratingului AAA unul dintre principalele criterii de evaluare a politicii sale economice. Laburiştii, aflaţi în opoziţie, exploatează situaţia dificilă creată în ultimele luni (ţara în pragul unei noi recesiuni, lipsa unor perspective de relansare a creşterii economice, datorii în creştere, şomaj) pentru a ataca politica de austeritate severă promovată de guvernul Cameron. Rezultatul - creşterea lor în sondaje, pericol pentru echipa lui Cameron la viitoarele alegeri legislative.

• Băncile au devenit agenţii imobiliare

20 de bănci organizează licitaţii pentru vânzarea caselor, apartamentelor, terenurilor şi altor bunuri executate. Unele dintre ele fac reclamă bunurilor licitate, folosind expresii precum ofertă "last minute" sau "best deals", formând chiar şi personalul, pe care-l numeşte "agent de vânzări"... Altele vând "la preţul care-ţi place" şi oferă şi credit pentru achiziţie. Creanţele uriaşe pe care le-au cumulat de-a lungul timpului asupra persoanelor care au făcut credite ipotecare au transformat băncile în agenţii imobiliare. Pe site-urile lor, ofertele "superavantajoase", "la preţ deosebit", nu mai sunt de mult o noutate.

• Protest al taximetriştilor la Universitate

Zeci de taximetrişti au protestat, duminică seara, la Piaţa Universităţii faţă de nemajorarea tarifelor, ei blocând benzile de circulaţie din faţa Teatrului Naţional Bucureşti, informează Mediafax. Martori spun că în Piaţa Universităţii s-ar fi adunat duminică, în jurul orei 22.30, aproximativ 100 de taximetrişti, ei fiind nemulţumiţi de faptul că nu sunt majorate tarifele, dar şi faţă de faptul că firme de taximetrie din Ilfov operează în Capitală.

• Nabucco România va despăgubi 16.000 de proprietari de terenuri

Conducta se va întinde, pe teritoriul României, pe circa 470 km, din totalul de aproximativ 3.300 km. În cazul în care sunt nemulţumiţi de suma oferită, proprietarii se pot adresa instanţei, judecătorii fiind obligaţi să se pronunţe de urgenţă. Proiectul de lege elaborat de Ministerul Economiei reglementează modul de dobândire de către compania Nabucco a accesului efectiv la terenul vizat de proiect.

• Se vor muta bugetele de publicitate către dispozitivele mobile?

Traficul web pe telefoane şi tablete a ajuns anul trecut să reprezinte aproape o treime din totalul traficului pe Internet. Credit Suisse estimează că publicitatea pe dispozitivele mobile va creşte cu 20% anual până în 2017. Investiţiile în promovarea pe mobil s-au dublat anul trecut, de la 4 miliarde dolari în 2011, la 8,41 miliarde dolari.

• Cinteză: La emisiunea de bonduri am fost întrebaţi de fraudele bancare

Anunţul Parchetului privind frauda din bănci, care ar fi cuprins 80% din sistem, reprezintă o problemă de siguranţă naţională şi trebuia discutat în CSAT, susţine şeful supravegherii bancare, Nicolae Cinteză, precizând că investitorii străini au cerut lămuriri la roadshow-ul din februarie, informează Mediafax. "Astfel de anunţuri nu fac bine unui potenţial investitor. Dacă aţi avea o sumă de bani şi aţi vrea s-o investiţi în România şi auziţi astfel de anunţuri, vă mai gândiţi dacă veniţi, pentru că banii ăştia îi rulezi prin sistem. Păi, 80% e viciat? Atunci e o problemă de securitate naţională. După părerea mea, trebuia să se discute în CSAT", a spus directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, la un seminar economic.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Macovei şi Udrea, două amazoane în luptă cu Vasile Blaga

După Elena Udrea, şi europarlamentarul Monica Macovei şi-a anunţat ieri intenţia de a candida la preşedinţia PDL. Grupările celor două şi-au unit forţele pentru a determina organizarea corectă a alegerilor interne. Cea de-a treia candidatură la preşedinţia PDL este cea a europarlamentarului Monica Macovei, care şi-a anunţat ieri intrarea în cursă împotriva lui Vasile Blaga. "Vrem să facem o opoziţie puternică, nu una constructivă şi tovărăşească", şi-a reglat aceasta tirul către preşedintele PDL. Cum celălalt contracandidat al lui Blaga este Elena Udrea, în acest moment, locul "buldogului" în fruntea PDL este disputat de două femei.

• RĂZBOI ÎN SĂNĂTATE Ministerul vrea monopol pe licitaţii de 7,7 mld. lei

Ministerul Sănătăţii încearcă să controleze toţi banii de achiziţii ale spitalelor publice din România, chiar dacă sistemul centralizat şi-a demonstrat deja incapacitatea de a gestiona corect fondurile respective. Înapoi în viitor: după patru ani în care sistemul sanitar a trecut prin "chinurile" descentralizării, Ministerul Sănătăţii (MS) a aruncat bomba: vrea să revină la achiziţiile centralizate din sănătate, la care totuşi a renunţat începând cu 2008. Mecanismul de achiziţie anunţat de MS este următorul: se vor face acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani, atribuite de unitatea de achiziţii centralizată, respectiv ministerul, în baza cărora spitalele vor putea mai apoi să încheie şi să deruleze contracte subsecvente, cu avizul ministerului. Cu alte cuvinte, spitalul încheie contracte cu cine decide ministerul.

• Congresul PNL, un omagiu conducătorului plictisit

Liberalii l-au reconfirmat în funcţia de preşedinte al PNL pe Crin Antonescu, într-o atmosferă apatică şi dominată de cultul personalităţii liderului. Cu 1343 de voturi "pentru", doar 44 "împotrivă" şi 50 de voturi anulate, Crin Antonescu a câştigat confortabil al doilea mandat de preşedinte al PNL. Congresul liberalilor, desfăşurat la sfârşitul săptămânii, a fost o simplă formalitate. Evenimentul a fost caracterizat, pe alocuri, de accente demne de un veritabil cult al personalităţii. Unanimitatea în alegerile interne a fost la un pas să fie atinsă, şeful PNL a vorbit aproape tot timpul, în sală s-au proiectat filme de prezentare a activităţii partidului, care, în fapt, erau videoclipuri cu discursurile sale, iar viitoarea conducere a PNL (31 de vicepreşedinţi) a fost votată pe "lista lui Crin Antonescu". Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost ales prim-vicepreşedinte al partidului, devenind peste noapte mâna dreaptă a lui Crin Antonescu.

• INTERVIURILE BOMBĂ ale şefului SRI: Atac la GRIVCO, Crin şi la unul din finanţatorii PSD

Subiectul cel mai important al începutului de an, trecut oarecum neobservat în media, îl reprezintă ieşirea la rampă a directorului Serviciului Român de Informaţii, George Maior. Două interviuri extrem de interesante acordate vineri. Un prim interviu pentru România Liberă, un al doilea pentru Digi 24. Pentru jurnaliştii care l-au intervievat de-a lungul timpului ieşirea lui George Maior este una fără precedent. De obicei, şeful SRI dă interviuri doar atunci când vrea să dea un semnal, maxim două. Şi o face criptic, uneori trebuind să iei scriptul şi cu pixul în mână să încerci să citeşti printre rânduri. "Există centre de putere care vor să folosească SRI în bătălia prezidenţială din 2014", a fost vineri dimineaţă prima declaraţie-bombă a şefului SRI, în interviul din România Liberă realizat de Sabina Fati.

• Sondaj CCSB: Antonescu, depăşit de Oprescu şi Ponta. Cu 74%, USL zdrobeşte Opoziţia

Crin Antonescu se situează pe locul trei la capitolul încredere în politicieni, conform unui sondaj CCSB. El se află cu mult în urma primarului Capitalei, Sorin Oprescu, cât şi a premierului Victor Ponta. Conform sondajului, prezentat de Antena 3 şi publicat şi pe blogul "Pe surse", preşedintele PNL se bucură de încrederea a 37% dintre subiecţi. I-au luat-o înainte atât Victor Ponta (40%), cât şi Sorin Oprescu, clasat pe primul loc în încrederea repondenţilor, cu 50%. Pe locul patru după Antonescu vine fostul său coleg de partid, Gigi Becali (28%). Urmează vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea (27%), la egalitate cu preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, (27%) şi de liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, cu 26%. La intenţia de vot, USL are un zdrobitor 74%, în timp ce PDL a ajuns la 12%. Rămas fără televiziune, PP-DD a scăzut la 5%.

• Două mii de angajaţi ai OMV Petrom ameninţă cu greva

OMV Petrom este în pragul unui conflict deschis cu o zecime dintre angajaţi. Motivul: creşterile salariale. Reprezentanţii sindicali ai acestora nu au fost primiţi la negocieri pentru a discuta revendicările. La mijlocul acestei luni, între conducerea OMV Petrom şi o parte din angajaţi, reprezentaţi de Federaţia Energetica, au apărut tensiuni generate de cerinţele salariale. Concret, angajaţii solicită o majorare de 500 de lei, în timp ce compania oferă circa o treime din această sumă. Pe 13 februarie, conducerea OMV Petrom s-a întâlnit cu reprezentanţii Sindicatului Naţional Petrom - Energie (controlat de Liviu Luca), cu reprezentanţii salariaţilor şi cu cei ai Federaţiei Energetica. Prezenţa acestora din urmă a fost declarată nelegală, deoarece sentinţa ce dovedea reprezentativitatea la nivel de ramură, expirase.

• JURNALUL NATIONAL

• Baroneasa Emma Nicholson l-a vizitat pe Adrian Năstase în penitenciarul Jilava

Baroneasa Emma Nicholson l-a vizitat la Penitenciarul Jilava pe Adrian Năstase, cei doi cunoscându-se din perioada 2000 - 2004. Nicholson a fost raportorul Parlamentului European pentru România în perioada când Adrian Năstase a fost premier. Baroneasa a mers la închisoarea Jilava în calitate privată, venind special în România pentru a-l vizita pe Adrian Năstase la închisoare. Ea nu a fost însoţită de soţia fostului premier, Dana Năstase. Întrevederea dintre baroneasa Emma Nicholson şi Adrian Năstase a durat circa o oră. Emma Nicholson nu a făcut declaraţii, la ieşirea de la penitenciar. Potrivit unor surse avizate, în cadrul discuţiei cu fostul premier, Emma Nicholson s-a arătat interesată de condiţiile de detenţie şI comportamentul conducerii şI angajaţilor închisorii faţă de Adrian Năstase.

• Becali vrea să se împace cu Băsescu: "Să vii la Chelsea să fim ca pe vremuri"

Gigi Becali a declarat, sâmbătă, la România TV că, după meciul Steaua-Ajax Amsterdam, l-a sunat pe Traian Băsescu pentru a se împăca cu el. "Eu l-am invitat pe Băsescu la meci. L-am sunat şi după meci (meciul Steaua-Ajax, n.r.) ca să mă împac cu el. I-am spus: Măcar să vii la Chelsea să fim ca pe vremuri. I-am spus că eu îl iubesc pe Victor Ponta, pentru că este cel mai mare prim-ministru al Europei, părerea mea, dar eu nu-l trădez pe Băsescu în ceea ce priveşte viaţa particulară. La meciuri aş vrea să fim ca pe vremuri, sunt un om sentimental şi mi-ar plăcea să fie el lângă mine ca atunci când ne-am calificat. Sunt un om mai sensibil la lucrurile astea", a declarat Gigi Becali la România TV.

• Presa germană: "Klaus Iohannis, acest J.F. Kennedy de România"

Intrarea lui Klaus Iohannis în PNL a captat atenţia presei din Germania. "Pentru prima dată în istoria politicii din România, un etnic german ajunge într-o înaltă funcţie de conducere. Partidul Naţional Liberal l-a ales pe Klaus Iohannis, un sas din Ardeal, în funcţia de prim-vicepreşedinte. Actualul primar al Sibiului este considerat unul dintre cei mai valoroşi edili locali ai ţării", notează la unison publicaţii importante din presa germană, precum Die Welt, Die Zeit sau Frankfurter Rundschau. "Klaus Iohannis este primarul de succes al oraşului istoric Sibiu, iar zâmbetul său ne aduce aminte de John F. Kennedy. Sasul din Transilvania face acum pasul în elita politicii româneşti", scrie Markische Zeitung.

• Gabriela Firea - aleasă în unanimitate preşedinte al PSD Ilfov. Soţul său, numit vicepreşedinte

Senatorul PSD a fost ales azi preşedinte al PSD Ilfov. Votul a fost deschis, cu ridicarea mâinii, Firea fiind singurul candidat această funcţie. După alegere, noul preşedinte a propus echipa de conducere, din care fac parte Marian Ghenu - preşedinte executiv şi Iancu Petru - secretar general. Printre vicepreşdinţi se numără Florentin Pandele, primarul localităţii Voluntari şi soţul Gabrielei Firea, şi deputatul Ninel Peia, informează Mediafax.

• Rompetrol, prea mare pentru buget. Guvernul cere investiţii de un miliard de dolari, dar kazahii nu au bani nici cât să-şi plătească datoria

Grupul Rompetrol s-a grăbit să anunţe săptămâna trecută încheierea unui memorandum cu statul român prin care se oferă să răscumpere o parte din acţiunile de la rafinăria Petromidia, însă în acest moment detaliile tehnice sunt departe de a fi puse la punct. Kazahii vor să preia doar 25% din titluri pentru ca statul să nu mai aibă "acţiunea de aur" astfel încât să blocheze orice act al companiei, însă la capitalizarea actuală asta înseamnă circa 270 de milioane de lei, adică doar 62 milioane de euro. Cum Rompetrol Rafinare a răscumpărat în 2010 doar 54 de milioane de euro, iar de restul până la 570 milioane de euro au fost convertite în acţiuni, rezultă că statul român va ieşi în minus cu aproximativ 400 de milioane de euro.

• Apa de la robinet se scumpeşte SEMNIFICATIV. Cât din veniturile bucureştenilor se vor duce la Apa Nova

Metrul cub de apă livrat în locuinţele bucureştenilor va costa cu 75 de bani mai mult, de la 1 martie, anunţă Apa Nova, compania franceză care asigură serviciile de apă şi canalizare în Capitală. Este vorba de o majorare cu aproape 13 procente a tarifului actual, de 5,86 lei / mc. Astfel, în medie, 3,5% din venitul lunar al bucureştenilor se va duce pe apă. Apa Nova susţine că nu pe Apa Sâmbetei, fiindcă sumele obţinute suplimentar vor fi investite în dezvoltarea reţelei.

• NATIONAL

• Disidentii lui Vlad Moisescu pregatesc un nou partid liberal!

Pentru ca in PNL li s-au inchis cam toate usile, contestatarii lui Crin Antonescu lucreaza acum la un nou proiect de dreapta. Presedintele PNL a avut grija sa-si izoleze adversarii. Dupa un Congres in care vocea "disidentilor" aproape ca nu s-a auzit deloc, situatie speculata de Crin Antonescu, liberalii nu exclud posibilitatea unei scindari. Sustinatorii "disidentilor" declara sus si tare ca proiectul pus pe hartie de Vlad Moisescu , fostul lider al PNL Sector 1, este unul mai mult decat ambitios. "Vorbim de o formatiune autentica de dreapta, o alternativa puternica la partidele parlamentare. Se va adresa, in principal, electoratului care nu rezoneaza cu actualii lideri politici", ne-a precizat un liberal din "vechea garda" de la Sectorul 1, mentionand ca la viitorul partid ar urma sa adere PNTCD, aripa Aurelian Pavelescu, dar si nume importante din PDL.

• Patronul RTV cauta sa-si rotunjeasca averea cu un proiect de peste 84 de milioane de euro. Mega-retele de Internet in toata tara din fonduri europene

Deputatul PSD Sebastian Ghita incearca sa-si rotunjeasca averea cu un proiect de peste 84 de milioane de euro, bani care vin din fonduri europene, pentru realizarea unei mega-retele de internet in toata tara. Ministerul condus de Dan Nica a oferit recent peste 600.000 de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate si managementul proiectului de constructie al unei mega-retele de telecomunicatii. Contractul a fost oferit de Mnisterul Comunicatiilor unor companii (Aego Business Consulting SRL si Confero Finance SRL s.a.), in spatele carora se afla avocati de la societatea Bostina & Asociatii si apropiati ai lui Sebastian Ghita, coleg de partid cu Nica.

• Bancheri iranieni, condamnati la moarte pentru fraude de miliarde de dolari

Oameni de afaceri si bancheri iranieni au fost condamnati la moarte, iar altii au primit ani grei de inchisoare pentru cea mai mare frauda din sistemul bancar iranian, de 2,6 miliarde de dolari. Procurorul general Gholam-Hossein Mohseni-Ejei a anuntat ca cei patru bancheri au fost gasiti vinovati de "coruptie si sabotarea securitatii economice". Conform acuzarii, proprietarii companiei Arya Investment Development (Mahafarid Amir-Khosravi si trei frati ai sai) au obtinut scrisori de credit false de la sucursala Bancii Saderat din Ahvaz, pe care le-au folosit sa obtina alte credite, in valoare de 2,6 miliarde de dolari, de la alte banci, printre care Saman, Sepah si Melli (cea mai veche banca nationala a Iranului). Banii au fost folositi pentru achizitionarea mai multor companii de stat care fusesera scoase la privatizare.

• Urgent, platiti-va facturile! Statul a bagat-o pe maneca: daca nu faceti asta, penalizarile pot ajunge la un miliard de euro

La 12 martie 2013 intra in vigoare o directiva a Comisiei Europene, prin care Romania va fi obligata sa achite in 30 de zile facturile emise de terti. In caz contrar, penalizarile pot ajunge la un miliard de euro. Directiva prevede o penalizare de minimum 40 de euro pentru fiecare factura neplatita in termen de 30 de zile. Romania, care are restante la achitarea datoriilor catre terti de peste 180 de zile, nu a cerut derogare si va trebui sa aplice normativul din 12 martie 2013. Conform unor estimari ale analistilor Economica.net, penalizarile s-ar putea ridica la aproximativ un miliard de euro, daca firmele care au furnizat bunuri si servicii statului vor cere despagubiri pentru neplata facturilor in termenul prevazut de UE.

• PUTEREA

• FIERŢI DE DALKIA. Explozie la centrala din Ploieşti a francezilor de la Veolia, care vor să înhaţe RADET

O conductă de condens a Dalkia Termo Prahova a explodat sâmbătă dimineaţă. Doi muncitori au fost literalmente fierţi de vii de aburii eliberaţi în urma acestui accident. Cei doi bărbaţi au suferit arsuri pe 90%, respectiv pe 50% din suprafaţa corpului. Victima rănită mai grav a fost transportată la Spitalul de Arşi din Capitală cu un elicopter SMURD, cu şanse minime de supravieţuire. Din informaţiile noastre, de vină pentru explozie ar fi tocmai starea deplorabilă a instalaţiilor, care, în lipsa investiţiilor, au început să cedeze. Consecinţa acestei politici sunt cazurile de muncitori, fierţi la propriu în urma accidentelor tot mai dese, în timp ce românii sunt "arşi" la buzunare de facturile tot mai mari. Dalkia România este stăpână pe căldura din oraşele Ploieşti, din 2004, şi Iaşi, din 2012, dar plănuieşte să pună mâna şi pe "perla coroanei", RADET Bucureşti, aşa cum PUTEREA a dezvăluit recent.

• Cinteză, BNR: O bancă are interdicţie la creditare

O bancă mică, cu solvabilitate de circa 8%, nu mai are dreptul de a da credite, a spus Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR. "Există o bancă foarte mică cu solvabilitate sub 10%, dar peste 8%. I s-a interzis creditarea. Poate da credite doar cu cash colateral sau garanţie titluri de stat. Situaţia băncii e determinată nu atât de neperformanţe, cât de capacitatea acţionariatului de a susţine banca", a declarat Cinteză, fără să menţioneze numele băncii, în cadrul unui seminar pe teme economice organizat de FinMedia. "Banca avea ordin să nu scadă cu solvabilitatea sub 10%", spune Cinteză, citat de economica.net. Potrivit acestuia, BNR nu poate retrage licenţa unei bănci câtă vreme are solvabilitatea peste 8%, pentru că ar pierde în instanţă.

• ROMANIA LIBERA

• Secretele miracolului polonez

Autorităţile din Varşovia nu au utilizat nici un dolar din creditul de 30 de miliarde acordat de FMI. Capitalizarea economiei poloneze a fost realizată prin fondurile europene. Economia poloneză poate fi văzută drept un adevărat miracol. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a reuşit să evite intrarea în recesiune. Mai mult, ea a avut o creştere economică ce a atins, în 2011, nivelul de 3,9 la sută. Autorităţile de la Varşovia au obţinut, în toiul crizei, un împrumut de 30 de miliarde de dolari americani din partea FMI. Însă polonezii nu s-au atins de nici un dolar din acest împrumut, care a fost utilizat ca o centură de siguranţă. Acum, FMI a oferit un nou împrumut, în valoare de 33,8 miliarde de dolari.

• Soarta Europei depinde de un comunist, un comic şi un mogul corupt

Alegerile din Italia sunt privite cu cea mai mare îngrijorare de către ţările Uniunii Europene şi de pieţele financiare. Dacă luni după-amiază nu se va contura o coaliţie stabilă, există riscul ca o Italie destabilizată politic să recadă din nou în criză şi să târască după ea zona euro şi întreaga Europă. O lume întreagă mizează pe o coaliţie între stânga condusă de fostul comunist Pier Luigi Bersani şi actualul premier, Mario Monti, dar italienii par să-i acorde credit comicului Beppe Grillo, care candidează de pe o platformă antisistem, şi, din nou, lui Silvio Berlusconi.

• Transportul în comun, cauza multor boli contagioase

Spaţiile închise şi mijloacele aglomerate de transport în comun pot fi sursa unor boli conta­gioase greu de evitat, care duc treptat la apariţia epidemiilor. Tusea, strănutul sau actul vorbirii în public a unei persoane deja infectate sunt cele mai frecvente cauze de răspândire a viruşilor. Temperaturile scăzute din sezonul rece ne obligă deseori să folosim mijloacele de transport în comun şi să stăm mult timp în spaţii închise. Acest lucru este riscant din punct de vedere epidemiologic, deoarece aerul este un mediu rapid de difuzare a infecţiilor.

• ZIARUL FINANCIAR

• Criza îl ajunge din urmă şi pe Ţiriac, care începe să ridice teme cu ce face guvernul. Dacă ar fi pus întrebări cu ce se întâmplă în jur când afacerile îi mergeau bine, poate toată economia ar fi arătat altfel

De obicei, cu foarte puţine excepţii, oamenii de afaceri români, care au ceva în spate, au creat branduri şi angajează sute şi mii de oameni nu prea vor să se implice public în politică, nici verbal, nici personal. Au prieteni şi relaţii în toate partidele, preferând să vorbească direct cu ei dacă au o problemă. Poate şi alţii au aceeaşi problemă, dar fiecare să-şi rezolve singur situaţia, nu? Deoarece câteodată au nevoie de cei aflaţi la putere, să răzbească mai repede în hăţişul birocratic al unei administraţii, oamenii de afaceri evită să-şi dea public cu părerea despre cei care sunt la putere, despre cum conduc ei un minister, o agenţie sau rezolvă o situaţie şi într-un final despre cum conduc ţara şi economia. Cât timp economia a crescut, iar business-urile lor creşteau cu 30-40% şi chiar mai mult pe an, oamenii de afaceri nici nu se uitau în jur, să vadă ce fac cei care conduc statul.

• Un fost şef al Société Générale recrutat de americani lucrează la restructurarea BCR

Philippe Citerne, fost deputy CEO al SocGen, şi experţii firmei americane de consultanţă Bain & Co., pe care a condus-o învinsul lui Obama la prezidenţialele din SUA Mitt Romney, au scris planul de reconstrucţie a celei mai mari bănci locale. Philippe Citerne, 63 de ani, fostul şef al grupului francez Société Générale care în decembrie 1998 semna contractul de privatizare a BRD, este acum un responsabil-cheie în proiectul de restructurare a BCR din partea firmei americane de consultanţă Bain & Co., mandatată să inventarieze zonele vulnerabile ale celei mai mari bănci locale şi să scrie un plan de remediere.

• Cel care a condus ING România acum un deceniu ajunge CEO pe tot grupul

Ralph Hamers, şeful sucursalei de la Bucureşti a ING între 1999 şi 2002, va prelua din octombrie conducerea grupului olandez după retragerea lui Jan Hommen din funcţia de CEO. Hamers, 46 de ani, a condus afacerile din România ale olan­dezilor în perioada în care statul a făcut o primă încercare de a găsi un investitor strategic pentru BCR. ING a fost atunci pe lista scurtă pentru privatizarea BCR, dar în final a renunţat. Achiziţia BCR le-ar fi permis olandezilor să se propulseze chiar în vârful sistemului bancar local.

• Statul dă semnale că e interesat de problemele cronice din industrie

Ministerul Economiei a reacţionat la situaţia dificilă a Mechel din România şi încearcă să identifice o soluţie împreună cu noii proprietari ai combinatelor preluate recent de la Mechel pentru supravieţuirea acestor unităţi care dau de lucru la 4.000 de oameni şi la care lucrau în urmă cu doi ani circa 6.000 de oameni. "Privim cu foarte multă preocupare evoluţia Mechel. Am avut discuţia focalizată pe trei direcţii. În primul rând care sunt cauzele pentru care s-a ajuns aici, ce intenţionează acţionariatul pe viitor şi ce poate să ajute Ministerul Economiei şi Guvernul în acest demers. România este implicată împreună cu alte ţări produ­cătoare de oţel într-un amplu plan de elaborare a unei strategii privind oţelul şi despre care s-a discutat la nivelul miniştrilor de economie chiar săptămâna aceasta", a precizat Varujan Vosganian.