• ADEVARUL
• Britanicii "au înroşit" Google-ul: "Ce este Uniunea Europeană" după ce au votat Brexit
Datele publicate de specialiştii Google în cursul zilei de vineri, 24 iunie, indică faptul că mulţi britanici au căutat masiv pe internet detalii despre consecinţele părăsirii Uniunii Europene abia după anunţarea rezultatelor oficiale ale referendumului. O analiză făcută de cotidianul Washington Post arată că mulţi britanici care au votat în favoarea părăsirii Uniunii Europene ar putea să regrete decizia luată la urne. Confuzia generată de consecinţele Brexit asupra economiei ţărilor din Regat s-a reflectat în căutările pe internet făcute de britanici în cursul zilei de vineri, 24 iunie. Cei de la Google au raportat că, la 8 ore de la închiderea urnelor, moment în care numărarea voturilor indica deja rezultatul suprinzător, căutările după expresia "what happens if we leave the EU" ("Ce se întâmplă dacă părăsim UE") au ajuns să se tripleze comparativ cu ziua dinaintea referendumului. Un alt topic de interes pentru britanici în cursul zilei de ieri a fost "What is de EU?" ("Ce este UE?").
• STRATFOR: Brexitul declanşează un lanţ de evenimente care vor schimba fundamental viitorul Europei
Într-un referendum istoric, britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi, pentru prima oară de la jumătatea anilor '50, blocul comunitar va pierde un membru, mişcare care va declanşa un lanţ de evenimente resimţit la nivel global, va împinge Marea Britanie şi UE într-o lungă perioadă de incertitudini şi va schimba fundamental viitorul continentului, potrivit unei analize Stratfor. Ca urmare a demisiei premierului David Cameron, care a susţinut puternic rămânerea britanicilor în UE, şi a fricţiunilor din interiorul Partidului Conservator, Stratfor consideră că nu poate fi exclusă organizarea de noi alegeri în Marea Britanie, înainte de sfârşitul acestui an. Rezultatul referendumului va readuce în discuţie dorinţa de independenţă a Scoţiei şi, într-o mai mică măsură, a Irlandei de Nord.
• Egoismul britanic
Oricare ar fi criticile, proiectul european este mai presus de toate un proiect de solidaritate pentru un continent care s-a dezvoltat inegal, un proiect generos şi plin de speranţă. Iar Regatul Unit care nu suferă de sărăcia estului Europei este cel care s-a găsit să îl denunţe primul, după ce tot noi, esticii, i-am făcut concesii, pentru că, nu-i aşa, suntem datori să acceptăm excepţia britanică. Discuţia în jurul Brexitului trebuie să fie în primul rând tehnică. Astăzi, însă, e permis să fim şi emoţionali în faţa acestui act de egoism monstruos, pentru că nu noi, nu continentul, suntem în ceaţă. Pentru că dacă tot auzim întruna şi-ntruna de frustrările britanice, poate ar trebui să schimbe locul cu est-europenii pentru câteva decenii. Să le sufle ruşii în ceafă, să se uite vameşii la tine ca la un posibil infractor, să ştii că eşti cetăţean european de categoria a doua, deşi oficial aşa ceva nu există, şi alte prejudecăţi uitate în istorie de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
• Brexit în Piaţa Obor
Experţii nu s-au sfiit să catalogeze "Brexit-ul" ca cea mai mare schimare europeană de la căderea Zidului Berlinului încoace. Însă toate acestea au avut prea puţin efect în buricul Bucureştiului, capitală cu pretenţii europene. În Piaţa Obor, istoria în desfăşurare a destrămării Uniunii Europene e toropită de lehamitea cu care oamenii se raportează de obicei la evenimentele majore din lume. Tulburaţi de căldura infernală ce se aşterne încă de la primele ore ale dimineţii peste capitala noastră, printre grămezi de leuştean, chiloţi şi covrigi, oamenii păreau prea puţin preocupaţi de consecinţele geopolitice ale acestui referendum şi mai îngrijoraţi de sărăcia şi amărăciunea cu care îşi duc traiul. Mulţi români nu înţeleg Brexitul şi tot lanţul de consecinţe, pentru că, într-un fel, n-au fost niciodată în Uniunea Europeană.
• Cum poate rămâne Marea Britanie in UE, deşi a votat pentru ieşire
O mare parte din incertitudine vine din ambiguitatea privind ceea ce înseamnă cu adevărat Brexit. Abandonarea Europei poate însemna orice, de la o retragere completă din instituţiile UE, până la o serie de retrageri limitate din unele sectoare, care să lase stâlpii integrării europene, precum libera circulaţie a forţei de munca, intacţi. "Ieşirea poate însemna un milion de lucruri diferite" si oferă autorităţilor britanice o marjă considerabila de manevra pentru a rămâne in anticamera UE, in timp ce euroscepticii se cearta intre ei despre unde este ieşirea, a subliniat Tim Oliver, centrul de analiza IDEAS de la London School of Economics. Unii experţi cred că Londra va ajunge, in mare, de unde a plecat. Marea Britanie, la fel ca alte tari zdruncinate de revolte ale euroscepticilor, va negocia, pur si simplu, "un nou acord, aproape identic cu cel vechi, îl va deghiza intr-un limbaj opac si îl va ratifica", a apreciat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Princeton Andrew Moravcsik.
• Care sunt companiile câştigătoare după Brexit
Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus şi la stabilirea companiilor câştigătoare şi perdante, atât prin jocul principalelor valute, cât şi prin barierele comerciale care se vor ridica pentru companiile europene care au vânzări mari în Regatul Unit. Producătorii european de bunuri de lux ar putea profita de fluctuaţiile valutare. Vânzările din străinătate ar aduce profituri mai mari, atunci când ar fi repatriate în monedă europeană. Cel mai mult vor avea de profitat de un euro mai slab companiile expuse la pieţele din Asia şi America. Grupul LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, de exemplu, a anunţat că doar 22% din vânzările sale din 2015 au avut loc în euro, faţă de 32% în dolari. Nu toate perspectivele industriei de lux sunt pozitive. Lira mai slabă va obliga casele de modă britanice să plătească mai mult furnizorii din zona euro. Burberry Group înregistreză circa 65% din costuri în euro, potrivit estimărilor de la Sanford C. Bernstein.
• EVENIMENTUL ZILEI
• PUTIN profită din plin după BREXIT
Ministrul Britanic al Afacerilor Externe, Philip Hammond, estimează că Marea Britanie îşi va piede mult din puterea polticii sale externe în urma referendumului privind aparenţa la Uniunea Europeană. Până în prezent, Regatul a acţionat pentru a menţine sancţiunuile economice împotriva Federaţiei Ruse. Totuşi, Hammond avertizează că hotărârea UE s-ar putea estompa, arată Agerpres. ''Nimeni nu îşi poate imagina că vocea noastră în Uniunea Europeană va avea aceeaşi greutate ca în prezent'', spune şeful MAE al Marii Britanii. El a adăugat că ieşirea Regatului Unit din Marea Britanie îl face fericit pe Vladimir Putin. ''Presupun că în această dimineaţă el simte un pic mai puţină presiune şi este puţin mai optimist în legătură cu perspectivele obţinerii unei relaxări a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană'', a afirmat Philip Hammond.
• "Frăţie" în spatele gratiilor. Victor Atanasie Stănculescu, vizitat frecvent în închisoare de reprezentanţii masonilor "rebeli"
Cel mai ciudat moment: încălcând orice regulă ritualică, fostul general a primit în Jilava colanul de grad 33. Stănculescu nu a avut nicio legătură cu masoneria regulară. Cine ar fi crezut că mai pot apărea lucruri ce par noi despre un personaj despre care s-au scris mii de pagini de ziar sau de carte? E cazul lui Victor Atanasie Stănculescu şi dezvăluirea că a fost mason. Ştirea în sine este legată de o zi aparte din scurta viaţă a fostului general, imediat după ce a fost eliberat din închisoare. E vorba de 28 iunie 2014. Stănculescu a părăsit definitiv închisoarea pe 20 mai 2014. Executase 5 ani din cei 15 la care a fost condamnat pentru reprimarea Revoluţiei de la Timişoara.
• Regele Mihai a pierdut la prima instanţă procesul cu Fiscul
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au respins cererea Regelui Mihai I de suspendare a executării deciziilor emise de ANAF, după ce Majestatea Sa a contestat obligaţiile fiscale restante către bugetul de stat, în valoare de 4,1 milioane lei, hotărârea nefiind definitivă. "Respinge excepţia inadmisibilităţii. Respinge cererea ca neîntemeiată. Dispune restituirea cauţiunii consemnate în cuantum de 18.277,88 lei, conform recipisei de consemnare CEC Bank nr. 4207015/1 din data de 31.03.2016. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată public prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 24.06.2016", se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti.
• Doru Boştină condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare
Avocatul Doru Boştină a fost condamnat, vineri, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată, decizia Curţii de Apel Bucureşti putând fi atacată cu apel. În 17 noiembrie 2015, avocatul Doru Boştină a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, alături de alte patru persoane, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro. Potrivit rechizitoriului, în perioada septembrie 2012- aprilie 2013, Doru Boştină, în calitate de avocat coordonator la o casă de avocatură, a înregistrat în evidenţele contabile şapte facturi fiscale privind operaţiuni fictive, respectiv achiziţii de servicii de la o firmă a cărui administrator era Alexandru Cucu, prin această modalitate sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum de 1.677.048 lei, reprezentând impozit pe venit şi TVA de plată.
• Inculpat în dosarul "Turceni-Rovinari": "Procurorul Uncheşelu mi-a zis că mă arestează 15 ani"
Director la CE Turceni la data faptelor, Laurenţiu Graure a relatat în faţa instanţei, la întrebările avocaţilor, că procurorul de caz, Jean Uncheşelu, l-a ameninţat înainte ca el să fie suspect în cauză, că îl va ţine 15 ani la închisoare dacă nu dă în vileag "înţelegerea" dintre conducerea CE cu Ponta şi Şova. Laurenţiu Graure: M-a ţinut 3 ore, m-a chemat pentru nimic, am vorbit cu el. M-a întrebat ce ştiu de înţelegerea dintre Cristea, Ciurel, Ponta, Şova şi câţi bani au luat fiecare. Am zis că nu ştiu aşa ceva. Mi-a zis că mă arestează 15 ani. După 3 ore mi-a înmânat o hârtie că sunt suspect. Vorbea de o prefăcătorie a lui Ciurel şi Cristea, că-i dau de lucru lui Şova ca acesta să-l plătească pe Ponta. I-am zis că nu ştiu nimic şi m-a dat afară".
• Susţinătorul grec al BREXITULUI: Austeritatea a adâncit inegalitatea dintre ţări
Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană este simptomatică pentru problemele mai profunde cărora Europa va trebui să le găsească răspunsuri, a spus astăzi premierul grec Alexis Tsipras, citat de Reuters, preluată de Agerpres. "Alegerile extreme de austeritate care au adâncit inegalitatea între ţări din nord şi din sud, garduri şi frontiere închise şi respingerea împărţirii poverii datoriei şi a crizei migranţilor au semnalat o criză extinsă în Europa", a comentat Tsipras. Acesta consider că este urgent "nevoie de o nouă viziune şi de un nou început pentru o Europă unită - pentru o Europă mai bună, mai socială şi mai democratic".
• JURNALUL NATIONAL
• Doctor Victor Costache: România, locul 1 la numărul de morţi cu zile
În timp ce majoritatea medicilor români bat la uşile Europei pentru un salariu mai bun şi condiţii decente de muncă, există şi specialişti care aleg să trateze o Românie cu un sistem medical plin de neajunsuri. Doctorul în ştiinţe medicale Victor Costache a lucrat timp de 12 ani în Franţa, unde a căpătat o experienţă vastă în chirurgia cardiacă, şi s-a întors în ţară pentru a pune umărul la schimbarea în bine. Medicul a acordat un interviu pentru Jurnalul Naţional, în care vorbeşte despre importanţa realocării fondurilor pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, despre ce îi lipseşte României şi cum putem îmbunătăţi sistemul medical.
• Cât timp va dura până când Marea Britanie va ieşi efectiv din UE
Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat vineri că procedura de ieşire legală a Marii Britanii din Uniunea Europeană, ca urmare a referendumului de joi, va lua doi ani, adăugând că, pentru moment, toate regulile la nivelul blocului european rămân în vigoare, relatează DPA. Pentru "cetăţenii spanioli drepturile şi situaţia juridică nu s-au schimbat", a spus Rajoy, într-un mesaj rostit la Madrid, adăugând că guvernul său a ţinut reuniuni de coordonare interministeriale săptămânile trecute pentru a fi pregătit în eventualitatea unui Brexit. "Eu cred că Spania trebuie să continue în avangarda europeană de integrare", a lansat premierul Mariano Rajoy, făcând apel la calm şi reasigurând că economia spaniolă este capabilă să facă faţă turbulenţelor financiare.
• Bancherii nu au ce face cu 2,5 miliarde de euro
Băncile au dus în luna mai la BNR, prin facilitatea de depozit, 11,2 miliarde de lei zilnic (2,5 miliarde de euro), la o dobândă de 0,25% pe an. Suma este de 12 ori peste nivelul din mai 2015, când depuneau numai 959 milioane de lei. În sistemul bancar sunt mulţi bani pentru că nu există suficientă cerere de credite solvabile. BNR oferă instituţiilor de credit posibilitatea să plaseze la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare lichiditatea în exces prin aşa-numita facilitate de depozit. Numai că dobânda este de 0,25% pe an şi abia le acoperă costurile cu numărarea, deplasarea cu maşini blindate etc. Randamentele sunt în scădere de la 2-3% în urmă cu 4-5 ani. Problema este că românii au prins gustul să-şi ţină banii la bancă în depozite sau în conturi de economii. Mai grav este că şi firmele au început să-şi plaseze economiile în conturi în loc să facă investiţii.