REVISTA PRESEI - 26.11.2010

• ADEVĂRUL

• Cât de "iminent" este falimentul României?

Şeful FMI vede ca iminentă intrarea României în incapacitate de plată, aşa cum i s-a întâmplat Argentinei în 2001. Economiştii români resping această ipoteză. Profeţia lui Strauss-Kahn este taxată dur de oficialii români, în condiţiile în care aceasta nu se bazează pe cifre relevante. "Folosirea termenului de iminenţă de către un -înalt oficial al FMI este o greşeală", a declarat pentru "Adevărul" Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. Strauss-Kahn a plasat România în rândul statelor din Europa care se află în situaţia iminentă de a intra în incapacitate de plată.

• Chelu îl trage pe Fătuloiu după el

Omul de afaceri Cătălin Chelu, arestat în dosarul "Mită la Interne", a declarat în faţa judecătorilor că fostul secretar de stat Dan Fătuloiu, i-ar fi cerut insistent să-i dea şpagă. Chelu a povestit despre "atitudinea poliţienească" a chestorului şi de faptul că acesta l-ar fi şantajat cu dosarele sale, pentru a-l forţa să-i remită foloase materiale. Omul de afaceri a povestit instanţei că acest dosar, în care este acuzat de dare de mită şi de cumpărare de trafic de influenţă, a apărut ca urmare a faptului că a preluat, în 2009, conducerea Combinatului Alprom din Piteşti.

• Consilierul lui Băsescu vrea şefia UDMR

Fostul senator Peter Eckstein Kovacs a anunţat că va candida la şefia formaţiunii, împotriva protejatului lui Marko Bela, Kelemen Hunor. În prezent consilier prezidenţial, Eckstein Kovacs se bazează pe sprijinul nemulţumiţilor din UDMR şi nu se fereşte să promită ieşirea din Coaliţie. "Am anunţat primul candidatura mea pentru că vreau să fie clar: nu candidez împotriva cuiva şi nu am o candidatură < iepure >, prin care să mă retrag în ultimul moment şi să susţin pe cineva. Am un proiect politic complet şi vreau să merg până la capăt", a declarat pentru "Adevărul" consilierul prezidenţial. Congresul UDMR, programat pentru începutul anului viitor, va aduce şi schimbarea actualului preşedinte, Marko Bela, care a anunţat că se gândeşte să nu mai candideze pentru această funcţie, pe care o deţine de 18 ani.

• "Tun" de milioane cu "mărul în şcoli"

O firmă distribuie fructe mai mici decât standardele impuse în contract. Profitul obţinut e de trei ori mai mare decât suma investită. Societatea care a câştigat licitaţia a depus la dosar documente de calitate pentru mere furnizate de o fermă buzoiană, dar fructele sunt culese într-o livadă din judeţul Galaţi. Potrivit contractului, în valoare de 2.000.000 de lei, elevii din judeţul Buzău ar trebui să primească zilnic câte un măr cu greutatea cuprinsă între 90 şi 150 de grame. Cele mai multe fructe trimise în şcoli au aproximativ 50 de grame.

• Republica Moldova, alegeri cruciale

Duminică, moldovenii sunt chemaţi din nou la urne în cadrul unui scrutin ce ar trebui să pună capăt impasului politic de la Chişinău. După eşecul din septembrie cu Referendumul constituţional, partidele prooccidentale aflate la guvernare la Chişinău speră să obţină, după alegerile legislative anticipate de duminică, un rezultat care să le permită să aleagă preşedintele ţării. Potrivit legislaţei moldoveneşti, şeful statului este ales în Parlament cu o majoritate de două treimi. În prezent, funcţia este deţinută interimar de preşedintele Parlamentului, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

• China şi Rusia elimină dolarul din comerţ

China şi Rusia, două dintre cele mai mari puteri economice din lume, au hotărât ca toate schimburile comerciale bilaterale să se efectueze, de-acum înainte, în yuani şi ruble. Lovitura ar putea fi una însemnată pentru dolarul american, care până acum era cea mai folosită valută în acest sens. Însă de la izbucnirea crizei financiare globale în 2008, cursul monedei americane a flucutat, afectând economia partenerilor comerciali. Pentru China, cel mai mare exportator din lume, a cărei economie se bazează în mare parte pe exporturi, aceste fluctuaţii au avut consecinţe semnificative.Astfel, oficialii asiatici au început să analizeze alte posibilităţi.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Coplată la stat sau abonament la privat?

Intrarea în vigoare a sistemului de coplată va pune pe butuci sistemul sanitar de stat, şi aşa aflat în agonie. Pe lângă contribuţiile sociale, luate cu japca de stat în schimbul unor servicii medicale mizere, românii vor fi nevoiţi începând de anul viitor să plătească un maximum de 600 lei pe an pentru consultaţii şi spitalizare. Un calcul simplu arată însă că, atât din punct de vedere financiar, cât şi al serviciilor de calitate superioară, ar fi de preferat clinicile private, care au instituit deja abonamente pentru toate buzunarele.

• Mesaj pentru o Bursă adolescentă

Ieri Bursa de Valori Bucureşti a celebrat 15 ani de funcţionare în Sala "Mitiţă Constantinescu" a Băncii Naţionale a României, locul în care în 1995 a fost primul "opening bell" din istoria Bursei moderne. Invitat în cadrul evenimentului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a caracterizat Bursa locală ca fiind una adolescentă. Instituţia a traversat momente importante în răstimpul scurs de la înfiinţare, una dintre provocări fiind fluxul capitalului din etapa de boom. În anii "90, când capitalul ocolea România, acesta era considerat principalul neajuns de către autorităţi, însă nici "inundaţia de capital străin" nu a fost benefică pentru ţară.

• Băncile au convins românii să se întoarcă la cardul de credit

Numărul utilizatorilor de carduri de credit s-a dublat în acest an faţă de 2009, ajungând la 10% din populaţia urbană, nivel comparabil cu cel de la începutul anului 2008, managerii şi specialiştii cu studii superioare fiind principalii posesori ai acestui tip de produs bancar, potrivit datelor GfK. "Cardul de credit a pierdut mult din popularitate pe parcursul anului 2008 şi până în a doua jumătate a lui 2009. 11% din totalul populaţiei urbane cu vârsta peste 15 ani folosea acest tip de produs bancar în ianuarie 2008, iar până în septembrie 2009 numărul utilizatorilor s-a redus la jumătate. Începând cu finalul anului 2009 creşterea s-a reluat, astfel că în prezent 10% din populaţia urbană deţine un card de credit", a declarat, într-un comunicat, Anca Zamfirescu, cercetător senior, expert în piaţa financiar-bancară la compania de cercetare a pieţei GfK România.

• Băsescu: Firmele străine plătesc "cotă de risc" către companiile finanţatoare

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că firmele străine care au lucrări în România au preţuri mai mari din cauza dobânzilor crescute şi a "cotei de risc" pe care companiile finanţatoare le impun pentru a executa lucrări în ţara noastră. "Aş accentua zona credibilităţii, ca sursă de dobânzi mai mici. Am avut o discuţie cu doi constructori foarte mari care lucrează la pasaj aici, unul austriac şi altul italian. Mă interesa dacă funcţionează sistemul acela automat de compensare a TVA-ului pe care l-a anunţat ministrul Finanţelor şi am chemat pentru o discuţie de o jumătate de oră pe cei doi mari constructori de la pasajul Băneasa. Cu ocazia acestei discuţii, am aflat un lucru pe care nu-l ştiam, şi m-a neliniştit", a spus Traian Băsescu.

• Bancherii de pe Wall Street s-au reîntors la vechile obiceiuri

Bancherii de pe Wall Street au vrut să angajeze un pitic stil "Men in Black"" pentru o petrecere a burlacilor în Miami. Designerul Nieman Marcus a vândut ediţia limitată Camaros în trei minute, la o valoare de 75.000 de dolari. O persoană a alocat 40.000 de dolari pentru personalizarea unui telefon mobil. Un analist de investiţii din cadrul Goldman Sachs a plătit pentru ca Lil" Kim să cânte la petrecerea lui cu 1.000 de invitaţi de Halloween. Această realitate este similară cu cea de dinaintea crizei financiare, în care bancherii de top de pe Wall Street şi investitorii cheltuie în exces, îndeplinându-şi fiecare capriciu, relatează The Huffington Post.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Aurelian Şoric le-a ţinut de cald interlopilor timp de patru ani

Peste 2.200 de dosare penale, unele dintre ele vizând infracţiuni grave, au fost clasate cu "autor necunoscut" sau "dosite" prin sertarele poliţiştilor, în mandatul lui Aurelian Şoric. Timp de patru ani, cât comisarul-şef Aurelian Şoric a condus Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Neamţ, legea a fost încălcată flagrant, iar răufăcătorii au dormit fără griji. Aceasta este principala concluzie a anchetei derulate de ofiţerii Corpului de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), în ultimele zece zile, în instituţia păstorită de comisarul Şoric.

• Familia unui procuror, acuzată de cămătărie

Fratele şi vărul procurorului Luis Constantin, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu-Ilfov, au fost reţinuţi, joi, la Craiova, pentru cămătărie şi şantaj. În dosar sunt implicaţi însă mai mulţi membri ai familiei procurorului, mama, Maria - care a fost pusă oficial sub învinuire -, şi încă un frate, după cum au precizat surse din cadrul serviciului secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Prin urmare, Alin (fratele procurorului - n.r.) şi Tudor Constantin (vărul magistratului - n.r.) urmează să fi prezentaţi judecătorilor Tribunalului Dolj, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat şi şantaj.

• Ce ar face Năstase dacă ar fi şef din nou

Adrian Năstase a încercat ieri, din nou, senzaţiile tari oferite de exercitarea unei înalte funcţii în stat. A fost preşedintele Camerei Deputaţilor şi a condus prima şedinţă a Biroului Permanent, convocată de opoziţie. Au participat doar reprezentanţii PSD şi PNL, cei ai puterii boicotând prin absenţă. După şase ani de opoziţie, Năstase a dovedit că nu şi-a pierdut abilităţile de conducător cu mână de fier. În 45 de minute a tranşat ordinea de zi.

• GÂNDUL

• SUA intră în Ziua cu cele mai mari reduceri din lume

138 de milioane de americani sunt aşteptaţi să iasă la cumpărături, astăzi, în "Vinerea Neagră" - prima zi de vineri de după "Ziua Recunoştinţei" - în timp ce alte zeci de milioane vor face shopping online, luni, în "Cyber Monday". Această zi de luni este versiunea de pe internet a zilei de azi ("Black Friday") şi, împreună, cele două zile marcheză debutul sezonului de cumpărături de Crăciun din SUA. De ce se calcă în picioare americanii pentru a intra în magazin? Simplu. Reducerile pot trece binişor de 50% în unele cazuri.

• Cum pot cumpăra românii online din SUA. O afacere cu intermediari şi siteuri speriate de hackeri

Deşi nu există o "Vinere neagră" şi o "Cyber Monday" în România, iar reputaţia hackerilor din ţara noastră stârneşte teama multor comercianţi online, românii pot beneficia de reducerile din SUA din aceste zile. Achiziţiile de pe marile siteuri de shopping online se pot face prin carduri activate pentru cumpărături electronice sau cu ajutorul unor intermediari. Băncile din România oferă carduri pentru comerţ electronic pentru tranzacţii online securizate, care folosesc sistemul antifraudă 3D-Secure, dezvoltat de Visa şi MasterCard. Asemenea carduri impun ca, la fiecare plată online, deţinătorul să tasteze şi o parolă, astfel că, în caz de pierdere sau furt, cardul să nu mai poată fi folosit de o terţă persoană pentru cumpărături pe internet.

• România a împrumutat încă 1,3 miliarde de euro.

Statul a reuşit joi să împrumute 1,3 miliarde de euro de la bancherii locali, în condiţii avantajoase, la o dobândă medie de 4,8% şi pe o perioadă de trei ani. Banii obţinuţi la licitaţie prin vânzarea de obligaţiuni urmează să fie folosiţi pentru plata unui împrumut mai vechi în valută, în valoare de 1,42 miliarde de euro, scadent pe 29 noiembrie. Economiştii spun că licitaţia - a doua în euro din acest an - a fost un succes, în condiţiile în care Finanţele programaseră să împrumute doar un miliard de euro. Şi dobânda este bună, spun ei, chiar dacă săptămâna trecută, la momentul anunţului licitaţiei, Finanţele au anunţat că vor să plaseze titlurile la o dobândă de 4,5% în euro.

• Mituitorii le-au spus judecătorilor că au fost şantajaţi de Fătuloiu senior şi Fătuloiu junior

Curtea de Apel Bucureşti a judecat ieri recursul împotriva măsurii arestării în dosarul mitei de un milion de euro pentru fostul secretar de stat MAI Dan Valentin Fătuloiu. Omul de afaceri Cătălin Chelu şi ceilalţi trei inculpaţi vor rămâne în arest. Cei patru arestaţi - Cătălin Chelu, Gabriel Constantinescu, Antonel Cristi Bunu şi Ştefan Niţache Badea - au dat declaraţii complete în faţa magistraţilor, încercând să acrediteze ideea că au fost provocaţi şi şantajaţi de către chestorul de poliţie Dan ValentinFătuloiu şi de către fiul acestuia, Alexandru Fătuloiu.

• JURNALUL NAŢIONAL

• FMI vede prăpastia, Puterea nu!

România este expusă riscului de a intra în incapacitate de plată după ce gradul de îndatorare a ţării a crescut în încercarea de a evita efectele crizei financiare globale. Avertismentul extrem de dur a venit chiar din partea şefului Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, care a nominalizat România alături de Grecia, Irlanda, Letonia şi Ungaria. FMI împreună cu Comisia Europeană au împrumutat României 20 miliarde de euro într-un acord de finanţare menit tocmai să apere ţara de efectele crizei financiare. La nici doi ani de la acordarea finanţării-mamut, experţii Fondului atrag atenţia că, dacă se va continua în acest ritm al cheltuielilor publice neajustate, ne vom afunda şi mai mult în criză. Datoria externă totală a României a ajuns deja la 90 miliarde de euro, din care 17 miliarde sunt scadente pe termen scurt.

• Marea Schismă a deputaţilor: Opoziţia şi-a făcut Birou Permanent propriu

Conducerea Camerei Deputaţilor s-a scindat ieri de facto. Reprezentanţii opoziţiei din Biroul Permanent al Camerei au convocat ieri o şedinţă la care au participat doar ei, adică şapte deputaţi din totalul de 13. Şedinţa a fost condusă de Adrian Năstase, vicepreşedinte al Camerei, şi s-a finalizat şi cu luarea de decizii. Liberalii şi pesediştii din Biroul Permanent al Camerei au convocat şedinţa în baza articolului art. 32 din Regulament în care se arată că "Biroul Permanent se convoacă la cererea preşedintelui Camerei Deputa-ţilor sau la cererea a cel puţin patru membri ai săi".

• Ordonanţa creditelor, aplicată ca în UE

Comunitatea bancară susţine ca Directiva Europeană 48/2008 să fie transpusă în totalitate în legislaţia naţională, însă Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 excede acesteia, extinzând aplicarea atât la creditele aflate în derulare la data apariţiei, cât şi la cele cu garanţii imobiliare. Ordonanţa conţine o serie de prevederi insuficient clarificate. "Neclaritatea unor prevederi ale ordonanţei, legate de modul de calcul al dobânzilor la contractele aflate în derulare şi interzicerea practicării unor comisioane care erau incluse în contractele încheiate deja între clienţi şi bănci, a creat aşteptări clienţilor în ceea ce priveşte nivelul costurilor pentru care, de altfel, şi-au dat acordul în momentul sem-nării contractelor de credit", a afirmat preşedintele ARB, Radu Ghetea.

• FINANCIARUL

• Bugetul statului pe 2011, fundamentat pe spatele populaţiei. Firmele vor avea în continuare probleme

Guvernul persistă şi supraestimează veniturile de la bugetul de stat, în condiţiile în care cheltuielile sunt majoritar rigide, existând riscul ca la jumătatea anului viitor ţinta de deficit să nu fie atinsă, motiv pentru care alte măsuri de austeritate ar urma să fie adoptate, susţin analiştii, referitor la forma finală a proiectului de buget pentru 2011. Executivul estimează anul viitor încasări mai mari la buget din accize, taxa pe valoarea adăugată (TVA), amenzi şi taxe pe jocurile de noroc. În schimb, din impozitul pe profit, statul anunţă că va aduna mai puţini bani faţă de 2010, analiştii susţinând că această prognoză arată faptul că mediul de afaceri va mai rămâne în recesiune.

• Neoficial avem două salarii minime. Guvernul împarte economia în publică şi privată

Pentru anul 2011, guvernul a stabilit ca salariul minim brut pe ţară garantat în plată să fie de 670 de lei. "Orice angajat în mediul privat sau în sectorul public beneficiază de acest salariu", a arătat ministrul Muncii. Deşi cifra de referinţă este aceeaşi, atât pentru privat, cât şi pentru stat, veniturile rezultate sunt diferite. Un calcul simplu, facut chiar de Ioan Botiş, relevă că, la salariul brut de 670 de lei, netul ajunge la 510 lei sau 525 de lei, întrucât se scad contribuţiile şi impozitul pe venit, dar sunt şi câteva deduceri aplicate.

• Birocraţii europeni - retribuţii în creştere cu 3,7%. Funcţionarii români - scădere cu 40%

În timp ce Comisia Europeană cere guvernelor UE27 implementarea de programe draconice de austeritate bugetară constând, printre altele, în reducerea salariilor funcţionarilor publici şi îngheţarea/diminuarea pensiilor şi prestaţiilor sociale, oficialii de la Bruxelles bat cu pumnul în masă pentru creşterea veniturilor salariale, venituri obţinute din contribuţiile statelor membre lovite de recesiune. Sprijinul financiar anticriză acordat României de tandemul alcătuit din Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană a venit la pachet cu condiţii dure de restrângere a cheltuielilor publice, extrem de dificil de suportat de cetăţenii pauperizaţi ai acestei ţări.

• Salvarea zonei euro costă 2.000 mld. în opinia americanilor, 750 mld. în cea a europenilor

Analistul britanic Willem Buiter afirmă că Europa are nevoie imediat de 1.000 mld. euro. Patronul Bundesbank, Axel Weber, candidat la şefia BCE, susţine că mijloacele prevăzute de europeni sunt suficiente. Un val de falimente suverane se va abate peste Europa în următorii cinci ani, prezice economistul-şef al Citigroup, Willem Buiter. În opinia sa piaţa nu arată că ţările periferice zonei euro - Portugalia, Irlanda, Italia, Spania şi Grecia - vor putea ieşi din criză fără pierderi. Singura lor scăpare, spune expertul britanic, rezidă într-o îndelungată politică de austeritate bugetară, dar pentru asta guvernele naţionale nu au suficientă voinţă politică.

• Adriana Ahciarliu: Ordonanţa 50 este un text de lege populist

Dezbaterile din Comisia de buget, finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor deviază armonizarea Directivei creditului de consum spre un act legislativ destinat protecţiei sociale, consideră secretarul general al Asociaţiei Societatilor Financiare - ALB, Adriana Ahciarliu. Aceasta nu crede că va fi finalizată discutarea amendamentelor la OUG 50 până la sfârşitul anului. Oricum, Comisia Europeană a pornit procedura de pre-infringement.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Poliţia Neamţ, condusă de interlopi

Poliţia din Neamţ nu s-a ocupat de protejarea cetăţenilor, ci de protejarea afacerilor clanurilor interlope. Această imagine rezultă din raportul corpului de control al ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Şeful IPJ Neamţ, Aurelian Vasea Şoric, adjuncţii săi Ioan Andrieş şi Stelică Bezim, ca şi comisarii Ioan Pânzariu ( şeful Serviciului Investigaţii Fraude) şi Ioan Amihăiesei (şeful Serviciului Investigaţii Criminale) sunt cercetaţi prealabil, penal - spun surse de la Interne. Ei sunt suspectaţi de favorizarea infractorului şi de grave neglijenţe în serviciu, în formă continuată.

• Spectrul unui război total în Coreea paralizează marile puteri

Stânjeniţi de comportamentul Coreii de Nord, membrii Consiliului de Securitate nu au în vedere o reuniune extraordinară după bombardarea insulei sud-coreene Yeonpyeong. Prudenţa membrilor permanenţi - SUA, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie - arată absenţa, la ora actuală, a unui răspuns adecvat după bombardamentul nord-coreean de marţi. În Coreea de Sud, şeful statului şi guvernul au fost sever criticaţi de media şi de responsabilii politici pentru riposta militară a Seulului, considerată prea timidă după atacul Nordului. Un fost ministru al Apărării a calificat ca "dezamăgitoare" reacţia armatei şi a estimat că forţele sud-coreene ar fi trebuit să folosească imediat avioanele de luptă, capabile să neutralizeze artileria nord-coreeană.

• Traian Băescu: Mai fac un ultim efort

Încercările aleşilor PDL de a-şi îmbunătăţi imaginea şifonată prin proiecte de lege con­trare politicii Guvernului Boc au fost sancţionate dur de şeful statului. Asigurându-l pe premierul Emil Boc de toată susţinerea sa, preşedintele Traian Băsescu a insistat pentru modernizarea ţării "oricare ar fi costurile politice" şi a sancţionat dur încercările unor democrat-liberali de a promova în Parlament proiecte de lege ce contravin angajamentelor României.

• ZIARUL FINANCIAR

• Creşterea salariilor nete ale bugetarilor cu 15% costă statul 1,4 mld. euro

Un bugetar care are astăzi un salariu net de 1.000 de lei va încasa începând cu luna ianuarie a anului viitor un salariu net de 1.150 de lei, cu 15% mai mare? Surse din Ministerul Finanţelor spun că da, iar Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune doar că este vorba de o creştere a salariilor brute. Dar tot surse din Finanţe spun că statul are nevoie de 1,4 miliarde de euro în plus pentru majorarea salariilor nete ale bugetarilor şi este foarte greu de lămurit de unde vor veni aceşti bani suplimentari.

• Epopeea bondurilor de 1,3 mld. euro: pregătiri, tensiuni, declaraţii derutante şi la final 4,8% dobândă

Într-o aglomerare de declaraţii şi semnale externe şi interne privind vulnerabilităţile României - pusă pe listă cu Grecia sau Ungaria, Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 1,3 mld. euro la emisiunea de obligaţiuni de stat pe trei ani pe piaţa internă, în schimbul unui randament de 4,8%. A fost o licitaţie pregătită îndelung, care a ajuns să capete o dimensiune specială odată ce a ajuns să fie invocată de şeful statului Traian Băsescu drept un test pentru credibilitatea României. Importanţa deosebită a acestei tranzacţii în contextul internaţional tensionat a fost marcată de implicarea directă a Băncii Naţionale şi a guvernatorului Mugur Isărescu, după cum susţin surse de pe piaţă.

• La 15 ani, Bursa a fost spectator: Băsescu i-a certat pe politicieni şi Isărescu pe jurnalişti

Ieri, la masa prezidiului amplasată în sala unde în urmă cu 15 ani a avut loc prima tranzacţie cu acţiuni, alături de Stere Farmache, preşedintele BVB, şi Gabriela Anghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, au fost invitaţi preşedintele României Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României. Proximitatea dintre cele patru oficialităţi s-a măsurat în centimetri şi mai puţin în strategii şi puncte de vedere comune. Stere Farmache şi-a folosit alocuţiunea de introducere pentru a lansa un nou apel către oficialii statului privind necesitatea consolidării pieţei de capital.

• Proiectele imobiliare grandioase ale Dubaiului sunt sufocate de datorii

Neputinţa companiei Dubai World de a-şi achita datoriile la timp a declanşat în luna noiembrie a anului trecut o criză de pe urmă căreia emiratul şi-a pierdut autonomia şi ambiţia. Dubaiul nu va mai fi niciodată la fel, chiar dacă valurile de turişti se vor bucura în continuare de plajele aurii ale complexului hotelier Palm Jumeirah, autostrada Sheikh Zayed va fi de netraversat în vârfurile de sezon turistic, iar barurile şi cluburile de noapte vor transforma, conform obiceiului, noaptea în zi. Ultimul an a schimbat radical planurile grandioase ale emiratului arab, punctul de cotitură care a declanşat efectele resimţite şi astăzi fiind data de 25 noiembrie 2009.

• Este intrarea în incapacitate de plată a statelor o soluţie pentru criza datoriilor ce macină Europa?

În timp ce Europa încearcă să împiedice criza datoriilor guvernamentale din statele membre, tot mai mulţi economişti şi strategi ridică următoarea întrebare: ar fi mai bine pentru cele mai slabe economii din UE să intre în default? Mai mult de atât, o mare parte din specialişti spun că încercarea de a rezolva problemele prin intermediul ajutoarelor de urgenţă precum cele primite de Grecia şi Irlanda amână inevitabilul. În loc să-şi sacrifice în continuare economia prin tăierile drastice de cheltuieli bugetare, specialiştii atrag atenţia guvernelor că ar trebui să înceapă imediat discuţiile despre restructurarea datoriilor cu deţinătorii de obligaţiuni şi să-i oblige să accepte să piardă o parte din bani, ceea ce ar însemna însă generarea unei panici printre investitori?