• ADEVARUL
• Brexitul a înroşit bursele şi a ras 2.000 de miliarde de dolari
Votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a provocat dezastre pe principalele pieţe de capital ale lumii, evaporând 2.000 de miliarde de dolari din valoarea acţiunilor de pe burse, potrivit The Guardian. Principalii pierzători sunt marile bănci britanice şi companiile de construcţii, dar şi industria auto şi transportul aerian. Economiştii estimează acum că Brexitul va împinge Marea Britanie în recesiune, conform sursei citate. Mai precis, investitorii se aşteaptă că zeci de mii de locuri de muncă din sectorul financiar să fie pierdute sau transferate în alte state. De asemenea, din cauza deprecierii lirei sterline, britanicii ar putea avea probleme în plata ratelor la credite. Astfel, acţiunile Barclays erau vineri în scădere cu 20%, Lloyds Bank era pe minus cu 21%, iar RBS cu 18%, potrivit CNN Money.
• Parlamentul scoţian ar putea bloca, prin veto, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană
Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat duminică, într-un interviu, că Parlamentul scoţian ar putea bloca, prin veto, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează The Independent. Manifestul Partidului Naţional Scoţian pentru alegerile din luna mai prevedea că Parlamentul scoţian ar trebui să aibă dreptul să organizeze un nou vot privind independenţa, dacă există schimbări "semnificative şi materiale" la circumstanţele din 2014, când a avut loc referendumul precedent. Anterior, Sturgeon a declarat că Marea Britanie în care Scoţia a decis să rămână în urmă cu aproximativ doi ani a dispărut odată cu votul pentru Brexit, a declarat duminică premierul scoţian, Nicola Sturgeon, subliniind că un nou referendum pentru independenţa teritoriul este "foarte probabil". Spre deosebire de englezi, majoritatea scoţienilor au votat joi, la referendum, pentru rămânerea în Uniunea Europeană.
• Începe sarabanda unor acţiuni juridice nemaipomenite: românii vor să-şi retrocedeze moştenirile din Ucraina
O serie de acţiuni juridice inedite (ca iniţiative civice, nu de stat) urmează să fie lansate din România sub forma unor procese de retrocedări pentru proprietăţile care le-au aparţinut românilor în Bucovina de Nord, în Maramureşul istoric şi în Sudul Basarabiei, au declarat pentru "Adevărul" surse apropiate situaţiei. Aceste teritorii care au aparţinut României sunt acum în componenţa Ucrainei, dar România a recunoscut inviolabilitatea graniţelor cu Ucraina, renunţând pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu la orice pretenţii teritoriale prin Tratatul cu Ucraina din 1997. Odată cu votul simultan din Parlamentul European şi din Parlamentul de la Kiev (din 16 septembrie 2014) prin care a fost ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, ţara vecină se obligă să respecte principiile democratice, drepturile omului şi statul de drept, aşadar şi reglementările europene în materie de dreptul proprietăţii.
• Celebrităţi ale lumii care au purtat ie românească
Pe 24 iunie a fost sărbătorită Ziua Internaţională a Iei Româneşti, un eveniment simbolic, care a ţinut să atragă atenţia asupra frumuseţii portului tradiţional românesc, frumuseţe care a cucerit mai multe staruri internaţionale, care nu au ezitat să poarte ii româneşti sau cu influenţe. Chiar dacă vedete precum Jackie Chan sau Shaggy au vizitat România şi au îmbrăcat cămăşi tradiţionale, ceea ce ar însemna că au o "scuză", celelalte vedete ale showbizului internaţional au ales să se îmbrace astfel de bunăvoie şi neinfluenţate de nimeni. Este cazul unor vedete precum Nicole Kidman, Adele, Anne Hathaway, Kate Moss, Kirsten Dunst, Camilla Belle, Helen Mirren, Rita Wilson (soţia lui Tom Hanks), Lana del Rey, Jennifer Garner sau Kourtney şi Khloe Kardashian.
• Ce negocieri şi interese au stat în spatele fuziunii dintre PNL şi UNPR
PNL a bătut palma cu UNPR pentru o fuziune prin absorbţie, ceea ce va conduce la dispariţia partidului creat de Gabriel Oprea. După ce se va topi în PNL, locotenenţii lui Gabriel Oprea vor deveni liberali cu acte în regulă, însă mentorul lor va rămâne pe dinafară. Una dintre condiţiile liberalilor şi acceptată de noul lider UNPR Valeriu Steriu a fost ca fuziunea să aibă loc fără Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu. Practic, Valeriu Steriu i-a întors spatele mentorului său politic, Gabriel Oprea, cel care conducea din umbră partidul chiar şi după ce a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. "Este şansa lui de a se desprinde de Oprea, cel care dicta în continuare în partid chiar dacă nu mai era preşedinte. Steriu doar executa ordinele lui Oprea, care contrasemna fiecare document", au declarat surse din UNPR. În schimb fuziunii cu PNL, UNPR va primi 18 locuri eligibile la alegerile parlamentare şi două funcţii de ministru într-un posibil viitor Guvern.
• Frexit la piciorul de lemn al UE
Brexit nu este un şoc. Brexit este urmarea firească a educaţiei, a (lipsei) valorilor, a profitorilor erei informaţionale, a populiştilor care sunt atât de slabi încât cu victoria în braţe se scuză şi nu ştiu ce să facă. Oamenii ăştia au obţinut majoritatea voturilor pentru că majoritatea votanţilor s-au identificat cu aceşti politruci mediocri, cu alte cuvinte sunt la fel de mediocri, sau chiar mai mediocri decât ei. Brexit, oricât nu ne-ar plăcea este şi rezultatul unor succesiuni de generaţii tot mai vulnerabile la populism şi tot mai reduse uman la o viaţă robotizată. Brexit este şi rezultatul conduitei ruşinoase a Uniunii Europene în toate problemele stringente din ultimii ani de la criza economică la criza refugiaţilor.
• Crima de-a fi european, "triumful" regionalizării
Adevărul e că în Europa e o crimă să fii alb şi creştin. E o crimă să fii est-european, alb şi creştin. E o crimă să fii familist. E o crimă să crezi că ştii mai bine ce e bine pentru ai tăi. În Europa e o crimă să vrei să fie Europa a europenilor aşa cum am primit-o de la bunicii noştri cu toate tarele lor. În Europa de azi e bine să fii musulman, arab, indian, pakistanez, orice, numai creştin şi alb să nu fii. Ca european occidental porţi o vină la care n-ai participat: coloniile, războaiele etc. În Europa de azi e păcat să fii european, alb, să ai vreo convingere alta decât ce ţi se dictează prin politica corectă şi multiculturalismul care e orice, în funcţie de cine are chef să manevreze butoanele puterii. Nu credeţi? Vă invit să cunoaşteţi Europa aşa cum o cunosc imigranţii români, acolo unde doare, în inima administraţiei ei, acolo unde formularele se deschid din antet scrise în limba arabă, dar ţie ţi se refuză comunicarea într-o limbă europeană, alta decât cea a locului pentru că eşti român, alb, polonez, bulgar etc.
• Alegeri legislative în Spania: conservatorii sunt pe primul loc - exit-poll
Spaniolii au fost chemaţi duminică la urne pentru a decide dacă dreapta va rămâne la putere sau se va produce o schimbare, aşa cum solicită partidul antiausteritate Podemos, care se bucură o popularitate în creştere. Conservatorii sunt pe primul loc după alegerile legislative anticipate din Spania, însă formaţiunile de stânga Podemos şi Partidul Conservator au obţinut majoritatea, dacă vor reuşi să formeze o alianţă, arată sondajele la ieşirea de la urne citate de AFP. Exit-pollurile arată că Partidul Popular al premierului în exerciţiu Mariano Rajoy a obţinut între 117 şi 121 de mandate din total de 350. Alianţa Unidos Podemos va avea între 91 şi 95 de mandate, iar Partidul Socialist maxim 85.
• Ghinea, chemat de PSD la raport, după criticile aduse lui Ponta
La solicitarea PSD, ministrul Fondurilor Europene va fi audiat, luni, în Parlament, pentru a explica motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor europene este zero. Cererea PSD vine după ce Ghinea a vorbit despre neregulile găsite după guvernarea Ponta. "Mă aştept ca ministrul să ofere răspunsuri cât mai exacte cu privire la strategia proprie pentru stimularea unei mai bune absorbţii a banilor europeni şi pentru urmărirea alocărilor pe axele de finanţare, precum şi cu privire la viziunea asupra rolului MFE în identificarea pe parcurs a nevoilor reale din domeniile programelor operaţionale, mai ales modalitatea în care se va asigura adaptarea acestora la solicitările beneficiarilor", a arătat deputatul PSD Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.
• BANCHERUL
• Romania are cea mai mare creştere din Europa la creditele ipotecate si depozitele bancare
Avansul PIB-ului României cu 3,5% in 2013, 3% in 2014 si 3,8% in 2015, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa, s-a simţit foarte bine si in buzunarele romanilor si conturile firmelor, care au câştigat mai mulţi bani pentru consum si investiţii, ceea ce le-a permis să obţină mai multe credite, dar si să facă economii. In raportul anual privind tendinţele de consum publicat de către Autoritatea Bancara Europeana (ABE) sunt prezentate si statisticile privind evoluţia creditării si economisirii in ţările europene, in care România se află, cum ne-am obişnuit, la extreme. Astfel, băncile româneşti au înregistrat in ultimii doi ani (2014-2015) cel mai ridicat ritm de creştere a volumelor de credite ipotecare din Europa, de peste 15%, in timp ce in Ungaria împrumuturile scădeau cu 10%, in Bulgaria stagnau iar in Polonia ritmul de creştere era de doar in jurul a 5%. Cehia, Slovacia si Austria au înregistrat si ele creşteri ale creditelor ipotecare de peste 10%, pe fondul creşterii economice si a pieţei imobiliare.
• CAPITAL
• Ţara noastră este ocolită de investitori, iar în viitorul apropiat este în pericol să piardă contracte mari
România este una dintre cele mai neatractive ţări pentru a porni o afacere, doar Moldova şi Bulgaria înregistrează punctaje mai mici decât ţara noastră, conform raportului "Doing Business" al Băncii Mondiale. Cei care vor să înfiinţeze o firmă în România au nevoie de cinci proceduri şi de opt zile, faţă de doar patru proceduri şi patru zile în Ungaria. Cea mai mare problemă a ţării noastre nu este durata medie de deschidere a unei firme, ci atragerea de investitori străini. România a pierdut ani la rând investiţii majore în favorea ţărilor din regiune. Cea mai recentă investiţie pierdută a fost cea a nemţilor de la Daimler care au ales Polonia pentru a construi o uzină de motoare. Compania va investi în Polonia 500 de milioane de euro şi va crea 1.500 de locuri de muncă. Acestea locuri de muncă s-ar fi putut crea în România. Cea mai mare problemă este evident legată de infrastructură.
• Economia fotbalului la Euro
România a plecat de la Euro. Islanda a rămas. România are în jur de 19 milioane de cetăţeni. Islanda are cam 320 de mii. România are tradiţie de cel puţin 50 de ani în fotbal şi foarte mulţi jucători profesionişti. Islanda a aflat de la televizor că există fotbal şi are foarte mulţi jucători amatori. Cum de noi am plecat acasă în timp ce urmaşii eschimoşilor au rămas la turneul din Franţa? Dacă dăm puţin timpul înapoi, cam pe la începutul crizei economice mondiale, aflăm că islandezii s-au trezit că le-au dispărut banii din conturi. Pentru că bancherii lor au investit prost iar principalele bănci au intrat în faliment. Ce au făcut oamenii? Şi-au pus sub acuzaţie şefii de bancă, i-au judecat şi i-au băgat la puşcărie. Au schimbat guvernul şi au rescris constituţia ţării. Iar acum economia lor este înfloritoare şi în creştere. Este clară diferenţa de atitudine dintre noi şi islandezi. Iar ea s-a văzut clar pe terenurile de fotbal din Franţa.
• Nigel Farage le spune britanicilor că oricum se îndreaptă spre recesiune, indiferent de referendum
Economia britanică se îndreaptă spre recesiune indiferent de rezultatul referendumului privind apartenenţa la Uniunea Europeană, susţine, pe fondul criticilor, euroscepticul Nigel Farage, liderul formaţiunii ultranaţionaliste Partidul Independenţei Marii Britanii. Liderul ultranaţionalist crede că Marea Britanie va avea alte oportunităţi economice, în afara pieţei comune europene. Pierderea accesului la piaţa unică europeană după ieşirea din UE va fi "catastrofală" pentru Marea Britanie, a afirmat ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, avertizând că Londra va pierde şi controlul asupra imigraţiei, astfel că cei care cred că europenii au nevoie de britanici greşesc.
• Dino Parc Râşnov a avut afaceri de peste 7 milioane lei în primul an de activitate
Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei, a avut afaceri de peste 7 milioane de lei în 2015 şi un profit de 4 milioane de lei, fiind şi primul an de activitate. Până la finalul acestui an, acţionarii şi-au propus să reinvestească un milion de lei din profit pentru a aduce dinozauri animatronici şi pentru a continua seria expoziţiilor unicat şi dezvoltarea unor locuri noi de joacă pentru cei mici. Până acum, peste 350 de mii de persoane au vizitat parcul, iar numărul turiştilor în zona Râşnov a crescut cu aproximativ 50% faţă de 2014.
• CURENTUL
• Certificatul FSC al Holzindustrie Schweighofer a fost suspendat
Certificatul FSC (Forest Stewardship Council) al companiei austriece Holzindustrie Schweighofer a fost suspendat, în urma protestelor masive venite din partea WWF şi a altor organizaţii, a anunţat ONG-ul. Ecologiştii au acuzat Schweighofer şi Quality Austria de încălcări grave ale standardului pe baza căruia se emit certificările FSC, motiv pentru care WWF a depus o plângere. Holzindustrie Schweighofer obişnuia să invoce acest certificat ca dovadă a atitudinii sale pretins responsabile. "WWF consideră această retragere un pas important în soluţionarea cazului Holzindustrie Schweighofer şi promovarea unei gestionări responsabile a pădurilor din România", au afirmat ecologiştii. Potrivit acestora, există informaţii potrivit cărora de mai mulţi ani compania a cumpărat în mod sistematic lemn provenit din surse suspecte.
• Dezbateri formale pe Directiva tutunului
Dezbaterile care au avut loc sfârşitul săptămânii trecute la Ministerul Sănătăţii, pe tema transpunerii Directivei tutunului, nu au avut menirea de a duce la un rezultat clar. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu au putut răspunde niciuneia dintre întrebările puse de participanţi, fie că au fost jurnalişti, experţi în sănătate publică sau reprezentanţi ai industriei de profil...De altfel, unul dintre experţii în sănătate publică prezent la dezbatere a spus că proiectul actului normativ ar putea însemna o greşeală tehnică legislativă.
• Extremiştii francezi vor declanşa cât de curând atacuri împotriva musulmanilor
Şeful serviciilor secrete franceze, Patrick Calvar, a declarat că Franţa este în pragul unor conflicte extrem de violente. Potrivit lui Calvar, acţiunile de terorism ar putea veni din partea extremiştilor, ţinta acestora fiind comunităţile islamice. "Extremiştii sunt din ce în ce mai numeroşi şi avem informaţii că nu aşteaptă decât o scânteie care să-i facă să treacă la violenţe", a declarat Patrick Calvar. Oficialii francezi se tem de o explozie a violenţelor, aceştia avansând ipoteza că bătăile între suporteri ar putea constitui contextul perfect pentru extremişti, notează lexpress.fr.
• CURIERUL NATIONAL
• Promovarea intensă a lui Arafat la Antene, efectul legăturii lui Voiculescu cu palestinienii?
După ce jurnaliştii lui Dan Voiculescu ni l-au prezentat pe Raed Arafat ani de zile ca fiind unicul şi irepetabilul medic ce poate gestiona activitatea de urgenţă din România, în ziua votului pentru BREXIT, Antena3 a ajuns chiar să ne anunţe că Arafat "militează pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană". În mod evident, relaţia lui Arafat cu trustul de presă e la vârful acestuia, la patronat, el fiind prezentat, invitat şi apărat în mod constant în diverse emisiuni. Probabil pentru că Arafat a aflat că rezultatele controlului guvernamental ce se desfăşoară la DSU nu-i vor fi favorabile, sâmbătă seara, Alessandra Stoicescu se întreba la emisiunea Q&A despre ancheta guvernului: "Este aceasta o mişcare îndreptată împotriva lui Raed Arafat? Este cineva care îl vrea plecat cu orice preţ din funcţie?" Nu ştim de când datează şi care e conexiunea lui Raed Arafat cu Antena3 dar ştim că Dan Voiculescu a lucrat înainte de 1989 pe relaţia Palestina.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Mâna dreaptă a lui Pandele devine ajutor pentru Firea la Primăria Capitalei
Cu prilejul primei şedinţe pe care a condus-o la Primăria Capitalei, Gabrielea Firea a fost secondată îndeaproape de omul de încredere al soţului ei, Florentin Pandele, primarul din Voluntari. Este vorba despre Speranţa Cliseru - mâna dreapta a lui Pandele timp de mai bine de 20 de ani, fost prefect al judeţului Ilfov şi, în prezent, administrator public al oraşului Voluntari. După şedinţa de la Primăria Capitalei, Firea a postat o poză de la întrunire. La stânga sa (în imediata apropiere) se afla chiar omul bun la toate al soţului Pandele - Speranţa Cliseru. Acest lucru a fost semnalat pe Facebook de deputatul liberal Florin Secară, care a acuzat faptul că Gabriela Firea ţinteşte, "pandelizarea" Bucureştiului. El a precizat că Speranţa Cliseru a fost, în ultima perioadă, administrator public al oraşului Voluntari.
• În curând, companiile din România nu vor mai avea de unde găsi noi salariaţi
Piaţa forţei de muncă din România trece printr-o perioadă bună, cu cerere pentru personal calificat şi eforturi pentru angajarea celor necalificaţi. Cererea de personal depăşeşte oferta în mai multe regiuni ale ţării, problemă creată în principal de plecarea celor circa trei milioane de români la muncă în străinătate, însă lipsa unor salarii atractive nu ajută la repatrierea celor înstrăinaţi. Avem aici două paradoxuri: pe de o parte, avem nevoie de forţă de muncă, dar nu plătim mai mult pentru ea, iar pe de altă parte creşterea salariului minim ne face mai puţin atractivi ca destinaţie pentru investiţii (cel puţin la nivel declarativ). Şi vorbim despre salariul minim, ajuns la 1.250 lei brut, adică 917 lei net (200 de euro), bani cu care sunt plătiţi 1,13 milioane de persoane conform datelor Ministerului Muncii sau aproape două milioane, conform estimărilor sindicaliştilor. Sindicate care susţin că multe slujbe nu sunt acceptate tocmai din cauza salariilor foarte mici, situaţie susţinută de realitate.
• George SOROS dă verdictul FINAL
Miliardarul George Soros şi-a exprimat părerea despre Brexitul din Marea Britanie, şi despre rezultatele votului de zilele trecute. Acesta a transmis faptul că destrămarea UE este foarte posibilă după această lovitură de teatru venită din partea Marii Britanii. "Marea Britanie în cele din urmă ar putea sau nu fi relativ mai bine decât alte ţări prin ieşirea din UE, dar economia şi oamenii ei vor suferi în mod semnificativ pe termen scurt şi mediu", a scris el într-un comentariu pe site-ul Project Syndicate, potrivit stiripesurse.ro. Soros a declarat sâmbătă că votul Marii Britanii pentru a părăsi Uniunea Europeană face "dezintegrarea UE practic ireversibilă" şi efectele referendumului de joi vor afecta probabil Marea Britanie.
• JURNALUL NATIONAL
• S-a rupt lanţul de iubire! PSD renunţă la UNPR
Sătul de zvonurile că UNPR a acceptat fuziunea cu liberalii, Liviu Dragnea a pus capăt idilei dintre social-democraţi şi partidul înfiinţat de Generalul Oprea. Liderul PSD a anunţat că partidul său va candida pe liste proprii la alegerile parlamentare din toamnă şi nu va mai ceda niciun loc pentru oamenii conduşi de Valeriu Steriu. Divorţul de PSD şi mariajul UNPR cu liberalii va fi oficializat zilele viitoare, spun surse din PNL. Săptămâna trecută, Liviu Dragnea a încercat să împiedice fuziunea dintre liberali şi progresişti şi le-a promis parlamentarilor UNPR locuri pe listele PSD la alegerile din toamnă.
• Roubini: Brexit ar putea însemna dezintegrarea UE sau a Marii Britanii
Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeana ar putea fi începutul procesului de dezintegrare a blocului comunitar sau al Regatului Unit, a estimat duminică economistul american Nouriel Roubini, citat de Reuters. Dar oamenii nu trebuie să se aştepte la o recesiune sau la o criză financiară în urma rezultatului referendumului în favoarea Brexit, a afirmat Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York, vorbind la Forumul Economic Mondial în oraşul Tianjin din nordul Chinei.
• Bancherii nu au ce face cu 2,5 miliarde de euro
Băncile au dus în luna mai la BNR, prin facilitatea de depozit, 11,2 miliarde de lei zilnic (2,5 miliarde de euro), la o dobândă de 0,25% pe an. Suma este de 12 ori peste nivelul din mai 2015, când depuneau numai 959 milioane de lei. În sistemul bancar sunt mulţi bani pentru că nu există suficientă cerere de credite solvabile. BNR oferă instituţiilor de credit posibilitatea să plaseze la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare lichiditatea în exces prin aşa-numita facilitate de depozit. Numai că dobânda este de 0,25% pe an şi abia le acoperă costurile cu numărarea, deplasarea cu maşini blindate etc. Randamentele sunt în scădere de la 2-3% în urmă cu 4-5 ani. Nici companiile şi nici populaţia nu se mai înghesuie să ia credite, aşa că băncile sunt nevoite să ducă banii fie la banca centrală, fie să cumpere titluri de stat. Niciuna din aceste situaţii nu le mai aduce câştigurile din anii trecuţi.
• NATIONAL
• Vot pentru Brexit, KO pentru fotbal
51,82% dintre cetăţenii Regatului Unit au votat in favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, o alegere care loveşte si in industria fotbalului. In jur de 400 de fotbalişti vor fi "expulzaţi" din cele patru ligi naţionale ale Marii Britanii; Jose Mourinho si Pep Guardiola, pierderi financiare colosale de pe urma Brexitului; Impact uriaş si pe continent: clubul Real Madrid, la un pas sa pună cruce la 100 de milioane de euro! Industria fotbalului se bazează pe forţa financiară a giganţilor din economie. Dacă Vodafone sau Barclays (ca să alegem doi coloşi din Regatul Unit) au probleme, atunci si sportul rege tremură. Sunt aşteptate diminuări ale unor contracte de sponsorizare, chiar si rezilieri (unilaterale sau amiabile), caci lira sterlină va avea o tot mai mică putere de cumpărare.
• Antitero trece la Pompieri!
In aceste vremuri tulburi la nivel global, cea mai mare ameninţare la adresa lumii civilizate rămâne pericolul terorist. Si aproape că nu este domeniu mai vulnerabil, din acest punct de vedere, decât cel al aviaţiei civile. Ceea ce si explica de altfel masurile cu totul si cu totul excepţionale luate de toate marile companii aviatice din lume in acest sens. TAROM a adus un om care va răspunde de tot ce înseamnă siguranţa zborului, in frunte cu implementarea masurilor antiteroriste. Intenţie lăudabilă si normală. Numai că, faptul că despre "jupanul" interimar de la TAROM se vorbeşte că s-ar împăuna că ar fi amicul şefului unei "instituţii din trei litere" nu ne poate opri să întrebăm cum de a fost posibil ca, in anul 2016, să fie adus să răspundă de siguranţa zborului si măsurile antiteroriste un pompier?
• Adrian Năstase: "Germania a câştigat, după 70 de ani, războiul cu Marea Britanie"
Adrian Năstase, fost ministru de Externe al României, a comentat ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeana si efectele pe care acest eveniment le va avea si a precizat, că, deşi suna cinic, e clar ca "Germania a câştigat, după 70 de ani, războiul cu Mare Britanie". "Sigur, sunt surprins de Brexit. Nu am urmărit atât de atent evoluţiile si campania pentru referendum, dar raţional, erau mai curând aşteptări legate de un răspuns favorabil rămânerii in UE. Am învăţat, in anii aceştia de politică, că de fapt la un referendum populaţia nu răspunde la întrebarea pusa, ci unor frustrări legate de numeroase alte chestiuni, de politica interna. Vedem ca, după 70 de ani, Germania a câştigat războiul cu Marea Britanie. E clar ca Germania va controla zona europeana iar Marea Britanie se va îndrepta spre Commonwealth, pornind si de la ideea că piaţa europeana a fost deja ocupată, măna de lucru nu mai este aşa ieftină", a spus Adrian Năstase.
• PUTEREA
• Băieţii deştepţi ai Complexului Energetic Oltenia
Mai multe firme care căpuşează de ani buni Societatea Naţională Complexul Energetic Oltenia SA (SN CEO SA) au obţinut, în ultimele trei luni, contracte pentru închirierea de utilaje, autovehicule şi transport de persoane, a căror valoare cumulată se ridică la aproximativ 1,5 milioane de lei fără TVA. Dincolo de trecutul comun al companiei de stat şi al respectivilor agenţi economici, contractele la care facem referire au un numitor comun: procedura de achiziţie la care s-a apelat pentru a le atribui. Selecţia s-a făcut în baza unor negocieri directe, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi au fost iniţiate de fosta conducere a Complexului Energetic Oltenia, reprezentată de Laureţiu Ciobotărică. De fiecare dată a fost invocată o situaţie de urgenţă care ar fi împiedicat organizarea unei licitaţii. Firmele beneficiare aparţin unor oameni de afaceri controversaţi, precum Nicolae Sarcină sau Constantin Bădescu, acuzaţi de evaziune şi spălare de bani.
• Imnul Brexit-ului: "Adio, dar rămân cu tine"
Comparat de presa din întreaga lume, de unii eurocraţi de la Bruxelles şi de diverşi analişti politici (fie ei "cu patalama" sau proclamaţi) cu un divorţ al Marii Britanii de Uniunea Europeană, referendumul de joi are consecinţe neaşteptate. După valul de euforie care i-a cuprins vineri şi sâmbătă pe adepţii Brexit-ului, a venit ceva care seamănă mai degrabă cu trezirea din beţie. Acum, din ce în ce mai mulţi britanici se comportă ca şi cum ar încerca să scape de efectele mahmurelii şi se întreabă cum de a fost posibil aşa ceva. Ba chiar încearcă să dreagă "euro-busuiocul", printr-o petiţie în care se cere organizarea unui al doilea referendum.
• ROMANIA LIBERA
• Cine mai poate munci în Marea Britanie după Brexit
Conaţionalii noştri care nu au un permis de muncă la data desprinderii Regatului Unit de Uniunea Europeană vor întâmpina probleme, fiind obligaţi fie să se întoarcă acasă, fie să se orienteze către alte ţări comunitare. Cei mai afectaţi vor fi însă cei ce intenţionau să urmeze o facultate în această ţară, costurile urmând să crească simţitor. Costurile univeristare vor creşte cu câteva zeci de mii de lire anual. În Marea Britanie sunt foarte multe univeristăţi bune şi mulţi români vor să facă facultatea acolo", a precizatr reprezentanta firmei de consultanţă.
• Preşedinţii României au primit secrete pe sub uşă: Anomaliile din legislaţia privind securitatea naţională
Între 1990 şi 2002, preşedintele României nu a fost menţionat expres printre beneficiarii informaţiilor secrete legate de siguranţa naţională. Şeful statului primea date strict pe baza faptului că era şeful Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi al forţelor armate. Legislaţia în domeniu conţine şi alte prevederi contradictorii sau depăşite. Serviciul Român de Informaţii (SRI) sugerează că ar fi necesară modificarea legii privind siguranţa naţională, care datează din 1991.
• Israelul şi Turcia au ajuns la un acord pentru normalizarea relaţiilor
Israelul şi Turcia ar fi ajuns, duminică, la un acord pentru normalizarea relaţiilor, potrivit unui înalt responsabil israelian, citat de Reuters, informează Agerpres. Un anunţ oficial cu privire la restabilirea legăturilor complete este aşteptat luni şi intervine după trei ani de discuţii, încurajate de Washington. Normalizarea foarte aşteptată a relaţiilor intervine la şase ani după asaltul mortal lansat de comandouri israeliene contra Mavi Marmara, o navă închiriată de un ONG umanitar din Turcia pentru a încerca să spargă blocada impusă de Israel Fâşiei Gaza. Zece activişti turci pro-palestinieni au fost atunci ucişi. Ministerul turc al Afacerilor Externe nu a avut imediat niciun comentariu de făcut asupra anunţului oficialului israelian, care călătorea la Roma cu premierul Benjamin Netanyahu.
• ZIARUL FINANCIAR
• Brexitul a creat emoţie. Vine destrămarea UE ori s-au limpezit apele?
"Depăşim momentul. Germania trebuie să îşi asume leadershipul. România poate câştiga dacă UE stă pe picioare, poate atrage investitori", spun oamenii de afaceri şi analiştii consultaţi de ZF. KPMG: Brexitul va afecta semnificativ companiile care au relaţii cu Marea Britanie. Boardurile companiilor trebuie să ia de acum încolo în considerare cum le va influenţa Brexitul din punct de vedere economic, legal şi al reglementărilor, scriu consultanţii KPMG într-o notă transmisă clienţilor vineri, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie. Fiecare companie angajată în relaţii comerciale sau de investiţii cu parteneri din Marea Britanie sau cu acţionariat britanic va fi afectată de Brexit şi trebuie să adopte o strategie pentru a stabili cum va răspunde din punct de vedere operaţional, strategic şi legal.
• Hidroelectrica are un nou consiliu de supraveghere după ieşirea din insolvenţă
Cel mai mare producător local de energie, controlat de stat, urmează să fie listat la bursă, unde speră să obţină o valoare de piaţă de 3-3,5 miliarde de euro. Statul ar da 15% din acţiuni, fie prin majorare de capital, fie printr-o vânzare directă. Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, care a ieşit săptămâna trecută din insolvenţă, a ales vineri un consiliu de supraveghere pentru o perioadă limitată, până la recrutarea unui consiliu pe baza OUG 109. Astfel, consiliul de supraveghere are şapte membri, majoritatea independenţi, conform unui anunţ al companiei de stat.
• BNR a investit cea mai mare parte din rezerva valutară în titluri emise de guvernele străine, iar aproape 80% este în euro
Structura rezervei valutare indică preferinţa BNR pentru investirea în titluri de stat, în special pentru cele emise de entităţi guvernamentale, banca centrală urmărind în principal siguranţa investiţiei (unde) şi lichiditatea (să poată fi transformată în cash repede), dincolo de realizarea de venituri. Cea mai mare parte din rezerva valutară administrată de BNR (57%) a fost investită anul trecut în titluri emise de guverne străine, iar moneda europeană a avut cea mai mare pondere în structura rezervelor, de aproape 80%, potrivit raportului anual al BNR pe 2015. Conform strategiei de investiţie, BNR a achiziţionat titluri emise de guvernul Statelor Unite, agenţiile guvernamentale ale acestuia sau cele pe care le sponsorizează. Printre emitenţii agreaţi de BNR se numără, de asemenea, şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi agenţiile guvernamentale deţinute sau sponsorizate de acestea.