REVISTA PRESEI - 27.09.2010

• ADEVĂRUL

• Băsescu şi Boc: eins, zwei, fără poliţai!

Marşul neautorizat al poliţiştilor l-a determinat pe Traian Băsescu să renunţe la serviciile Poliţiei şi Jandarmeriei. Premierul Emil Boc i-a urmat exemplul la numai 24 de ore. Coloanele oficiale ale preşedintelui şi ale prim-ministrului vor trebui să oprească la semafor, pentru că maşinile SPP-ului nu au dreptul să oprească traficul. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că îi cunoaşte pe poliţiştii rutieri din escorta sa şi le mulţumeşte, dar că aceştia sunt asociaţi cu o instituţie despre care românii cred că nu respectă legea.

• Băsescu trage şi poliţia pe dreapta, de Corina Drăgotescu

"Ieşi afară, javră ordinară" mi s-a părut un slogan sinistru, care a depăşit orice limită de bun simţ. De aceea am şi scris sâmbătă despre asta. Dar la fel de nelalocul ei este şi decizia lui Traian Băsescu de a renunţa la protecţia poliţiei şi jandarmeriei. Tentaţia lui Traian Băsescu, observată în decursul timpului, este aceea de a îndepărta orice persoană care nu-i convine. De la persoane s-a mutat, în timp, spre categorii sociale. Nu-i place ceva? Te anunţă că nu mai exişti pentru el. Mai întâi au fost ziariştii. S-a delimitat de ei ca şi când n-ar fi cetăţeni ai acestei ţări, condusă de el. Au urmat mogulii, care nu sunt demni de cârmuirea prezidenţială.

• "Doctorii" externi ai crizei din Romania

Deunăzi, într-un conclav academic, având o expresie care trăda o vizibilă stare depresivă, un distins universitar întreba: "Ce s-ar întâmpla cu ţara aceasta dacă nu ar fi în Uniunea Europeană?"Iar răspunsurile care au urmat dovedeau neîncrederea nu numai faţă de liderii României, dar şi faţă de noi înşine; arătau o derută socială fără seamăn, în ultimele două decenii; duceau cu gândul la mai vechiul obicei de a căuta în afară rezolvarea treburilor interne.

• Criza din România

Între 2002-2008, ritmul creşterii economice în România i-a făcut pe mulţi lideri autohtoni şi din Uniunea Europeană să creadă că ţara noastră s-a înscris pe calea dezvoltării. Doar rapoartele anuale ale Comisiei Europene, după 2004, semnalau că România a optat pentru o traiectorie riscantă, iar din 2007 Bruxelles-ul atenţiona asupra pericolului supraîncălzirii economiei şi "aterizării" ei forţate şi dureroase. La Bucureşti nu au fost reţinute aceste mesaje, la Bruxelles s-au închis ochii, iar în celelalte capitale europene se testa "noul suveranism", ilustrat de d-nii Sarkozy şi Berlusconi.

• Reţete pentru criza românească

Sprijinitorii externi ai României au venit la Bucureşti cu reţete diferite. FMI a propus măsuri "clasice" care vizau sectorul fiscal şi monetar, arătând o predispoziţie "de criză". Consiliul Uniunii Europene (6 mai 2009) menţiona însă că asistenţa financiară a Uniunii va fi condiţionată de aplicarea unui program comprehensiv de politici economice, incluzând domeniul fiscal, dar şi măsuri de reformă structurală. Scopul propunerii Uniunii era de a da posibilitatea economiei româneşti să facă faţă presiunilor pe termen scurt, dar şi pentru creşterea competitivităţii, corectarea dezechilibrelor pe termen mediu, toate acestea pentru a da economiei un impuls pentru a intra în logica dezvoltării sustenabile.

• Şeful OMV: Petrom nu este de vânzare

OMV nu va vinde niciodată Petrom, nici măcar pentru o ofertă generoasă, a declarat directorul general executiv al OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul". Grupul austriac OMV deţine, din 2004, pachetul majoritar de 51% din acţiunile Petrom, cea mai mare companie petrolieră românească.

• De ce moare mişcarea sindicală

Lipsa cronică de încredere între conducătorii marilor confederaţii sindicale, dar şi între lideri şi mase, la care se adaugă interesele politice sau personale ale aceloraşi lideri au decredibilizat mişcarea sindicală. În primăvară, când Executivul a anunţat măsurile de austeritate, toată lumea, de la lideri şi până la analişti politici, s-a grăbit să prezică "reînvierea" şi revenirea în forţă a sindicatelor pe scena socială.

• Liderii sindicali, sub controlul lui Vîntu

Un singur om a sesizat că uriaşa forţă potenţială a sindicatelor poate fi folosită dacă îi controlezi liderii: Sorin Ovidiu Vîntu. Atragerea liderilor sub aripa sa nu a întărit unitatea sindicală, ci a degradat încrederea în principalii lideri. Timp de mai bine de doi ani, prin înregimentarea în Consiliul de Administraţie al Realitatea TV a şefilor de confederaţii, Vîntu a încercat acapararea întregii mişcări sindicale.

• CAPITAL

• Creditele se ieftinesc forţat doar pentru unii clienţi

Clienţii băncilor văd în OUG nr. 50 o oportunitate de a-şi ieftini creditele. Actul normativ are însă acest efect doar pentru unele din creditele vechi, chiar dacă scopul său era doar de a face costurile transparente. Două credite de consum în euro cu rate similare în prezent îşi vor schimba diferit condiţiile după aplicarea noii legislaţii. Contractate de la două bănci, la începutului anului 2007, în valoare de 5.000 de euro, pe cinci ani, cu DAE de 21,4% şi rate de 132 de euro, ambele aveau, pe lângă dobândă, un comision de 0,5% aplicat la sold. Plata comisioanelor echivalează cu 25 de euro în fiecare lună, însă la primul credit comisionul se numeşte "de administrare", iar la al doilea credit este "de risc". Efectul aplicării Ordonanţei nr. 50, în interpretarea ANPC: comisionul de risc este anulat, ceea ce înseamnă că doar rata la cel de-al doilea credit se micşorează cu 25 de euro, iar la primul rămâne neschimbată.

• Francezii lovesc din nou: Dacă ai Dacia, eşti ţigan

Xenofobia şi rasismul francezilor lovesc din nou. După scandalul salutului românesc şi după valul de expulzări ale romilor din Franţa, a venit rândul celui mai succes brand românesc să facă obiectul unui atac direct la adresa românilor. Este vorba de Dacia, al cărei succes este în mare parte datorat chiar investiţiilor francezilor de la Renault. Săptămâna trecută am trecut în revistă evenimentul cunoscut sub denumirea "Marele Picnic Dacia", eveniment la care au participat nu mai puţin de 7.500 de francezi şi peste 2.000 de autoturime Dacia. Evenimentul a fost organizat pentru a aduce la un loc posesorii francezi de Dacia.

• CURENTUL

• Vîntu a rămas şi fără morişca de bani de la Chişinău

Câteva firme controlate de Sorin Ovidiu Vîntu au acţionat în judecată Banca Naţională a Moldovei, Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Economii a Moldovei. Două dintre aceste firme au fost folosite de SOV în numeroase afaceri derulate pe teritoriul României, PSV Company SA (fosta Petromservice) şi Tabor Projects Limited. Astfel, conform informaţiilor oficiale apărute pe site-ul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, în lista dosarelor din 15 septembrie a.c., repartizate spre soluţionare la Completul 2, apare şi cel cu indicativul 3r-932/10, prin care câteva societăţi contestă un act administrativ.

• Răspunsul Berlinului la problema cliringului este, de fapt, o invitaţie la dialog

Răspunsul pe care Ministerul german de Finanţe l-a dat, la 16 septembrie, la interpelarea deputatei Ulla Jepke, din Partidul Die Linke, întăreşte speranţa în privinţa reglementării problemei datoriei Germaniei faţă de Romånia. Ce îndreptăţeşte această afirmaţie?Într-un prim răspuns la întrebarea scrisă formulată de doamna deputat, la 16 august 2010, guvernul german mergea pe linia interpretării "tradiţionale" a Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, şi afirmă că Romånia ar fi renunţat la toate pretenţiile faţă de Germania provenind atåt dinainte, cåt şi din timpul războiului.

• Cruci, de Tia Şerbănescu

Vineri am avut parte de o premieră absolută: marşul poliţiştilor care revendicau salariile iniţiale purtând două cruci ce consemnau decesul în floarea vârstei al numitelor "Demnitatea poliţistului" şi "Siguranţa cetăţeanului", ambele în etate de 20 de ani. Oamenii legii, cum eufemistic li se spune poliţiştilor, se înşelau: cele două decedaseră de mult şi zac în cavouri luxoase - respectiv în vilele şefilor de poliţie din toată ţara, care prezentate în presă acum câţiva ani stârneau invidia oricărui şef de clan mafiot. Ultimele rămăşiţe pământeşti ale "demnităţii poliţistului" s-au pierdut oricum în timpul marşului ilegal către Cotroceni unde poliţiştii şi-au aruncat şepcile peste gard urlând cu capul gol la adresa preşedintelui: "ieşi afară, javră ordinară!".

• CURIERUL NAŢIONAL

• "Neghina" din agricultură a ajuns la 1-2 mld. euro

Ministrul Agriculturii crede că economia subterană a ajuns în această vară la 1 miliard de euro.

Patronatele din domeniu susţin însă că evaziunea fiscală se ridică la peste 2 miliarde de euro. Evaziunea fiscală în domeniul agricol a ajuns în această vară la un miliard de euro, a declarat, vineri, la un seminar, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. "Evaziunea fiscală este una dintre cele mai mari probleme în agricultură. Pe legume-fructe, evaziunea fiscală s-ar ridica undeva la 250 mil. euro, anual. E enorm. Dacă aş avea banii aceştia la dispoziţie, nu aş avea niciun fel de probleme cu bugetul (...) Dar evaziunea per total s-a dus undeva spre aproape un miliard de euro în această vară. Chiar dacă s-au confiscat produse, fenomenul este la scară mai mare, din păcate", a afirmat Tabără.

• Faţa ascunsă a înfiinţării Electra

Un proiect de OUG prevede că fuziunea societăţilor care vor forma Electra se poate realiza chiar dacă toată lumea se opune. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 riscă să fie îngropat, iar preţul MW va creşte de la 28 euro, în prezent, la 45 euro. Premierul a respins de trei ori proiectul. Astăzi se discută pentru a patra oară. Surse guvernamentale au declarat pentru Curierul Naţional că fosta conducere a Ministerului Economiei a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică şi completează Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, astfel încât mamuţii energetici naţionali Electra şi Hidroenergetica se pot înfiinţa chiar dacă toată lumea se opune.

• Nuclearelectrica şi Hidroelectrica nu pot suporta pierderile celorlalte societăţi

Pierderile înregistrate de trei dintre societăţile care vor forma Electra şi Hidroenergetica sunt de patru ori mai mari decât profitul celorlalte cinci. Aceste trei companii au foarte mulţi angajaţi, pentru disponibilizarea unora dintre ei, cu plăţi compensatorii, statul urmând să plătească peste 26 de milioane de euro. Pe de altă parte, strategia industriei miniere, care prevede restructurare şi reorganizare, va costa statul alte 3 miliarde de lei. Ipotetic vorbind, pentru că practic este absolut imposibil, societăţile profitabile din energie ar trebui să-şi cvadrupleze cifra de afaceri astfel încât să poată anihila pierderile SNLO, şi Termoelectrica, iar cei doi giganţi energetici să iasă pe zero...

• Noul acord cu FMI va fi bătut în cuie la începutul lui 2011

"S-a decis în Consiliul Director că vor exista discuţii preliminare în octombrie privind un nou acord cu România, astfel încât la începutul anului viitor să se stabilească forma exactă de înţelegere", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, informează Mediafax. Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, la New York, că discuţiile dintre autorităţile române şi oficialii FMI privind încheierea unui nou acord vor începe în luna octombrie, când delegaţia Fondului se va afla la Bucureşti, urmând să fie stabilită şi forma acestui acord. Şeful diviziei Comisiei Europene pentru Cehia, România, Polonia şi Slovacia, Laurent Moulin, a declarat, miercuri, că dacă România va semna un nou acord cu FMI atunci acesta va fi unul comun cu Uniunea Europeană.

• Cum ne descurcăm când avem o inspecţie fiscală?

Pe fondul lipsei acute de resurse financiare la bugetul statului, ne aşteptăm la o intensificare a activităţilor de inspecţie fiscală, de urmărire şi executare a creanţelor stabilite prin actele de control, ceea ce amplifică riscul creşterii presiunii fiscale, respectiv a cheltuielilor reprezentând impozite, taxe şi contribuţii, precum şi a costurilor corelative acestora (dobânzi de întârziere, penalităţi, amenzi). Pentru a face faţă unor asemenea riscuri, fiecare societate comercială trebuie să acorde o atenţie deosebită pregătirii proprii pentru desfăşurarea inspecţiei fiscale.

• Consulta 99 încearcă să recupereze patrimoniul Rodipet

Până la jumătatea lunii viitoare vor fi depuse în instanţă şapte acţiuni. S-au încheiat noi contracte de asociere prin participaţiune pentru chioşcurile din Botoşani şi Gorj. Datoriile către creditori se ridică la peste 75 milioane de euro. Lichidatorul judiciar al Network Press Concept, Consulta 99, a demarat procedurile pentru a înainta judecătorului sindic şapte acţiuni de reîntregire a patrimoniului. "Până la data de 16 octombrie vor fi depuse în instanţă şapte acţiuni de recuperare a patrimoniului fostei Rodipet. Acestea sunt cereri de anulare a contractelor de dare în plată (două acţiuni), de anulare a vânzării chioşcurilor şi a mijloacelor auto, de anulare a contractului de leasing încheiat în data de 2 februarie 2008, precum şi a contractelor de asociere în participaţiune încheiate cu Presom.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Vasile Blaga vrea să îşi dea demisia

Ministrul de interne Vasile Blaga intenţioneză sa îşi dea demisia în această dmineaţă, au declarat pentru EVZ surse din PDL. Şeful Internelor se află deocamdată la minister într-o discuţie cu şefii MAI, urmând să meargă apoi la guvern pentru o altă discuţie cu premierul Emil Boc. Vasile Blaga va susţine o conferinţă de presă la ora 11.00. Decizia vine în urma grevei poliţiştilor şi a incidentelor care au avut loc în timpul acestora.

• Război în guvern încolţit din plante modificate genetic

Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a semnat o notă prin care interzice culturile modificate genetic. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, se opune însă vehement acestei iniţiative. România ar putea intra, în această toamnă, în rândul statelor europene care promovează agricultura ecologică. Asta, în cazul în care executivul va adopta iniţiativa ministrului mediului, Laszlo Borbely, de a interzice, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, cultivarea plantelor modificate genetic. Ideea naşte însă o dispută aprinsă în sânul guvernului, deoarece este respinsă din start de ministrul agriculturii Valeriu Tabără - un "fost colaborator" al companiei Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic din lume.

• Fără bani, firmele renunţă la fondurile UE

Circa 80% dintre micii întreprinzători care au aprobate proiectele din fonduri europene nu le mai pot implementa, în lipsă de cofinanţare. "Circa 70-80% din IMM-urile cărora le-au fost aprobate cererile de finanţare renunţă la fondurile europene, fiindcă nu au banii necesari demarării investiţiei. Sumele respective le-ar recupera ulterior, în urma decontărilor", susţine Florin Jianu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru IMM-uri (CNIPMMR) şi acţionarul principal al firmei de consultanţă Advice Group Media.

• FINANCIARUL

• Puterea susţine eliminarea "nemuncii", dar a cheltuit 3,4 mld. lei pentru venitul minim

Traian Băsescu a promis în repetate rânduri că va desfiinţa acest tip de ajutor. Vorbeşte în schimb cu nonşalanţă despre 13 milioane de români "asistaţi social". Venitul minim garantat aprobat prin Legea 416/2001, considerat a fi o găselniţă pesedistă de a încuraja nemunca, a fost perfecţionat la propunerea Opoziţiei formate din PD-ul lui Traian Bâsescu în anul 2002. Actualul preşedinte era un susţinător şi promotor al acestui tip de ajutor pe care ulterior a ajuns să-l blameze, iar pe beneficiarii acestuia să-i jignească acum prin declaraţiile sale.

• Pericolul impozitării progresive: creşterea fiscalităţii

Social-democraţii readuc în dezbatere revenirea la impozitarea progresivă. Divergenţe pe acest subiect sunt chiar şi în interiorul partidului. Constantin Niţă admite că veniturile de peste 4.000 de lei ar putea să fie impozitate cu 40%, în timp ce Adrian Năstase spune că nivelul maxim nu ar trebui să depăşească 25%, indiferent de venituri, întrucât un procent mai mare ar duce la încurajarea evaziunii. Consultantul fiscal Gabriel Biriş a explicat pentru "Financiarul" că nicio ţară care a adoptat cota unică nu s-a întors la cota progresivă, întrucât impozitarea progresivă nu prea încurajează munca. "Doar veniturile din muncă au fost supuse cotei progresive, în timp ce pentru câştigurile de capital, pentru marile averi s-au găsit întotdeauna excepţii de la lege. Supraimpozitarea muncii împiedică apariţia clasei de mijloc", arată Biriş.

• Piaţa vinului: 350 mil. euro, scădere de 100 mil. euro în doi ani

Peste companiile de profil planează riscul falimentului impus de "aberanta Ordonanţă 54/2010", referitoare la combaterea evaziunii fiscale. În ultimii ani, sectorul vitivinicol românesc cuantifică scăderi progresive în special pe piaţa de consum, unde comercializarea vinului fiscalizat a înregistrat o cotă medie de minus 10%. În declin se află şi producţia de vin, anul acesta înregistrându-se o scădere, de la 6,3 mil. hectolitri obţinuţi în 2009 la 5 mil. hectolitri. În ansamblul pieţei de profil, în 2010, se estimează o scădere cu 12%-13%, până la 350 mil. euro.

• Cine sunt românii recrutaţi de Franklin Templeton

Acestea sunt primele informaţii oficiale care prezintă oamenii recrutaţi de administratorul FP. Cinci români fac parte din echipa de pe pieţele emergente a grupului Franklin Templeton, fiecare dintre aceştia având responsabilităţi în analizarea companiilor atât a celor listate, cât şi a celor nelistate. Poziţia de analist este una dintre cele mai importante în cadrul echipei Templeton, pentru că pe baza analizelor furnizate de aceştia administratorul Fondului Proprietatea (FP) va alege companiile în care să investească pe piaţa locală. Adrian Cighi, Dan Gheorghe, Călin Metes, Daniel Naftali şi Oana Truta sunt românii recrutaţi de Franklin Templeton pentru a analiza companiile de pe piaţa locală, potrivit prezentării publicate de grupul de investiţii în această lună.

• Consiliul Fiscal consideră că strategia fiscală a guvernului are la bază cifre "SF"

Ministerul Finanţelor a luat în calcul date prea optimiste despre mersul economiei. Strategia fiscală pe următorii trei ani a fost construită pe baza unor indicatori care arată că, începând din 2011, România ar trebui să fie un model de relansare economică. Consiliul Fiscal avertizează că este foarte puţin probabil să se întâmple acest lucru, deoarece au fost luate în calcul doar situaţiile cele mai favorabile. Creşterea salariilor cu 5,9% pare utopică, măsurile nu sunt suficient explicate, iar unele date fie nu sunt aprofundate, fie sunt omise.

• GÂNDUL

• Băsescu îi acuză pe cei 6000 de poliţişti că au subminat autoritatea statului şi cere Guvernului să "rezolve imediat" problema

Preşedintele Traian Băsescu şi-a justificat, duminică, decizia de a renunţa la serviciile Poliţiei şi Jandarmeriei prin faptul că, la mitingul neautorizat de vineri, aceştia au încălcat legea şi, drept urmare, Preşedinţia nu mai poate colabora cu ei. Într-o declaraţie de presă ţinută la Cotroceni, Băsescu a susţinut că cei 6.000 de protestari au încălcat cu bună ştiinţă legea şi a explicat de ce s-a supărat şi pe jandarmi: "Ştiu foarte bine că mulţi români au manifestat în Bucureşti în această perioadă, dar toţi au manifestat respectând legea. Singurii care au încălcat legea au fost salariaţii MAI şi nu mă refer numai la poliţiştii care au maniferstat, ci şi la jandarmii care nu au aplicat legea, ci au negociat-o cu sindicaliştii".

• Atentat la siguranţa naţională, de Cristian Tudor Popescu

Nici nu ştiu ce e mai groaznic: poliţiştii care strigă la Cotroceni "ieşi afară, javră ordinară!" şi îşi aruncă cascheta pe asfalt sau preşedintele care se pişă pe autoritatea Poliţiei în statul român. (Folosesc acest verb pentru că orice exprimare academică în descrierea comportamentului lui T. Băsescu ar fi un fals.). Ambele atitudini sunt grave atentate la siguranţa naţională.

• PDL: Cresc salariile bugetarilor. Ale tuturor bugetarilor. Cu 14% şi de la data de 1 ianuarie 2011

Salariile tăiate cu 25% ale angajaţilor la stat vor creşte cu 14% în 2011. Măsura "este certă" şi are girul FMI, susţin reprezentanţii PDL. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a anunţat sâmbătă că Guvernul ia în calcul creşterea salariilor de la 1 ianuarie 2011, dar că nu a fost stabilit încă un procent clar, potrivit declaraţiilor făcute într-un i nterviu acordat hotnews.ro. Ulterior, reprezentanţii PDL au precizat şi nivelul majorării, de cel puţin 14%, creştere de care ar urma să beneficieze întregul sistem bugetar.

• Ce primării continuă reabilitarea termică a blocurilor şi în 2011 fără să vă ceară niciun ban. Vezi aici dacă primăria ta a intrat sau nu în "recesiune"

Din 2011, reabilitarea termică a blocurilor se face pe credite interne şi externe. Primăriile din Capitală se împrumută la BEI iar asociaţiile de proprietari sunt trimise la bănci. În Bucureşti, cele mai multe fonduri pentru reabilitarea termică a imobilelor le are primarul sectorului 2, Neculai Onţanu. Potrivit site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), acesta a primit 21,5 milioane de lei pentru reabilitarea termică, în 2010, a 144 de blocuri. În top, Onţanu este urmat de primarul sectorului1, Andrei Chiliman, care are alocate fonduri de 11,24 milioane de lei pentru reabilitarea termică a 29 de imobile, şi de edilul de la sectorul 5, Daniel Marian Vanghelie, care cu 11,4 milioane de lei ar trebui să anvelopeze 25 de blocuri.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Băsescu - singur şi gol

Atenţie! Pericol public! Trece coloana oficială fără pro-tecţia Poliţiei şi a Jandarmeriei, excluse de preşedinte! Terfelitorul Constituţiei face pe victima şi pretinde legalitate. După ce a renunţat la profesori şi la medici, obligându-i să ia calea pribegiei prin tăierea salariilor cu 25%, a îngenuncheat oamenii de cultură şi a etichetat ţara drept una de mâna a doua, Traian Băsescu face încă un gest de excludere şi umilire a instituţiilor statului, care reprezintă de fapt încă un pas în instaurarea dictaturii personale.

• 450.000 euro risipiţi la Shanghai

Numai deplasarea delegaţiei de 140 de participanţi la Ziua Naţională a României a costat aproape 160.000 de euro. În luna în care salariile bugetarilor au scăzut cu 25% iar TVA a crescut de la 19% la 24%, România a cheltuit aproape jumătate de milion de euro pentru Organizarea Zilei Naţionale a României şi lansarea brandului tu-ristic la Shanghai la 29 iulie. Zaiafetul rămas în memoria opinei publice pentru chinezii costumaţi în Ştefan cel Mare şi scandalul uriaş legat de plagiatul frunzei din brandul de ţară a costat costat circa 450.000 de euro.

• Udrea vrea să-şi bage picioarele în vin

După eşecul cunoscut de lansarea brandului turistic de ţară de la Shanghai, Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului vrea să atragă turiştii străini în România la culesul viei. "Turiştii vor avea posibilitatea să participe la culesul viei cu toate tradiţiile, mustitul strugurilor în mod tradiţional şi nu cu utilajele moderne, căci farmecul este să musteşti cu picioarele goale, aşa cum se mustea pe vremea când culegeam eu via", a explicat Udrea, potrivit Mediafax.

• Perversitatea inflaţiei şi teoreticienii ei, de Adrian Vasilescu

Motivele Băncii Naţionale de a ţine politica monetară la distanţă de presiunile pentru deprecierea forţată a leului în raport cu euro se conjugă cu refuzul de a turna gaz peste focul inflaţiei. Pentru că ar da frâu liber dezlănţuirii preţurilor dacă, cedând presiunilor din dezbateri publice, ar reduce agresiv dobânda de politică monetară.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Poliţiştii şi Băsescu: "Ce, o să ne desfiinţeze?!"

Siguri pe ei. Organizatorii mitingului de protest nu se tem de posibilele repercusiuni. Sindicaliştii din Poliţie recunosc că gesturile lor au depăşit limitele conduitei profesionale, însă sunt pregătiţi să-şi asume efectele: statul nu poate desfiinţa Poliţia. Unii analişti cred că s-a creat un precedent periculos între forţele care trebuie să apere statul şi că ministrul de Interne a reacţionat slab. Acuzaţi că au mărşăluit ilegal la Palatul Cotroceni şi că şi-au dezonorat uniforma şi profesia, poliţiştii protestatari sunt dispuşi să-şi asume consecinţele, spunând că au ajuns la disperare.

• România, în epoca de plastic

Marea curăţenie. 150.000 de voluntari au strâns gunoaiele din toată ţara. Cea mai mare curăţenie din istoria României a avut loc sâmbătă. Totul a fost organizat de la zero de un grup de tineri din Bucureşti. Peste 150.000 de oameni au mers la 6.500 de mormane de gunoaie din toată ţara şi le-au strâns pe toate într-o singură zi. Am fost unul dintre voluntarii care au curăţat pădurea Cornetu de lângă Bucureşti. Echipa mea de cinci oameni a strâns 70 de saci în câteva ore.

• Cum disponibilizează Cuba 500.000 de anagajaţi de stat

Comunism privat. Revoluţia lui Fidel Castro descoperă valoarea banului. Havana anunţă măsuri fără precedent de liberalizare a economieie pentru a crea alternative economice cubanezilor care nu vor mai lucra la stat din martie anul viitor. Regimul cubanez a aprobat vineri plata chiriilor în valută şi angajarea de personal în firmele comerciale mici - reforme fără precedent care urmează deciziei de desfiinţare a 500.000 de locuri de muncă în sectorul de stat, informează AFP. Conform unor documente comentate de presa cubaneză, guvernul speră că 465.000 dintre cei 500.000 de angajaţi ai sectorului public care vor fi concediaţi până în martie să îşi deschidă mici afaceri comerciale individuale sau cooperative.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Guvernul, la mila FMI!

Finanţarea deficitelor de peste 6% din 2010 şi 2011 şi refinanţarea unei datorii de 40% din PIB, din care jumătate este pe termen scurt, sunt imposibile fără ajutorul instituţiilor internaţionale. După repetate negări în ceea ce priveşte semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), oficialii români au decis să anunţe, în sfârşit, declanşarea negocie-rilor. Politicienii, sindicatele, patronatele, dar şi cetăţenii au reacţionat imediat, exprimându-şi dezacordul.

• Oamenii de afaceri vor ca populaţia să finanţeze deficitul

Nu numai politicienii, aflaţi în căutare de voturi, şi sindicaliştii, aflaţi în căutare de majorări salariale şi de pensii, se împotrivesc semnării unui nou acord, ci şi patronatele. "Nu susţinem contractarea unui nou împrumut de la FMI/CE/BM de tip stand-by; la limită, se poate accepta un acord de împrumut de tip < preventiv >. În acest caz, susţinem realizarea de împrumuturi comerciale la finanţatorii instituţionali (BEI, BERD, BM ş.a.), sumele împrumutate urmând a fi utilizate exclusiv pentru realizarea unor proiecte naţionale, bine pregătite şi corect dimensionate financiar şi tehnologic", susţine Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

• Ipoteza acordului preventiv - nerealistă

Preşedintele Traian Băsescu susţine că "dacă discutăm de problema defici-ului bugetului de stat, este clar că România nu va trebui să ia bani de la FMI. Dacă discutăm de partea de credibilitate, România trebuie să fie într-un acord cu FMI". Cu alte cuvinte, în opinia preşedintelui, România se împrumută doar de ochii lumii. De unde ar fi luat guvernul Boc banii necesari finanţării deficitului pe 2009 şi refinanţării datoriei publice dacă nu ar fi fost semnat actualul acord cu FMI? Banii atraşi de BNR au avut ca destinaţie tot bugetul de stat, banca centrală eliberându-i băncilor comerciale, care, la rândul lor, au împrumutat statul.

• Statul sugrumă "găina cu ouă de aur" de la Petromidia

Rompetrol Rafinărie contestă acţiunea ANAF de instituire a unui sechestru asigurător asupra unor terenuri şi instalaţii ale companiei, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale. Pasul următor, reprezentat de executarea rafinăriei Petromidia, ar afecta grav interesele României de operator pe piaţa petrolieră sud-est europeană. În timp ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) justifică sechestrul printr-o "măsură de precauţie împotriva înstrăinării de către companie a unor active în perioada imediat următoare", reprezentanţii Rompetrol susţin că măsura este abuzivă. În primul rând, trebuie spus că este vorba de o creanţă comercială, şi nu una bugetară, fapt pentru care sechestrul nu se justifică.

• ZIARUL FINANCIAR

• Inflaţia de "patronate fără patroni" subminează reprezentatarea businessului românesc

Douăsprezece patronate, dintre care jumătate nu sunt în stare să listeze măcar cinci firme înscrise în organizaţia lor, se calcă pe picioare pentru a reprezenta businessul autohton. Nicăieri în Europa nu există atâtea uniuni, federaţii, confederaţii sau consilii patronale care să susţină că reprezintă mediul de business în dialogul cu autorităţile. Totodată, niciun antreprenor român, director de multinaţională sau proprietar al unei companii mari nu se află la conducerea unuia din cele 12 patronate româneşti reprezentative la nivel naţional. Dacă liderii patronatelor nu mai cred în credibilitatea organizaţiilor pe care le reprezintă în Consiliul Economic şi Social, oamenii de afaceri se plâng adesea că nu au o organizaţie care să aibă un cuvânt greu de spus în deciziile care implică business-ul.

• Comenzile pentru Duster s-au dublat. Şi românii stau la coadă

Automobile Dacia, principalul constructor auto de pe piaţa locală, are în derulare peste 60.000 de comenzi pentru Duster, primul SUV al mărcii autohtone, potrivit declaraţiilor lui Mihai Bordeanu, directorul de marketing al mărcilor Dacia şi Renault în cadrul Group Renault România. Astfel, numărul comenzilor s-a dublat în mai puţin de două luni în condiţiile în care la nivelul lunii iulie numărul acestora urcase la 35.000. Bordeanu, care la începutul anului 2008 devenea primul român care deţinea conducerea unei mărci auto la nivel regional, Lexus, a preluat conducerea departamentului de marketing pentru mărcile Dacia şi Renault de la francezul Rafael Treguer.

• Consiliul fiscal: Strategia Finanţelor are ipoteze nerealiste sau insuficient fundamentate

România are în premieră o strategie fiscal-bugetară pe trei ani, însă aceasta include numeroase estimări fie susceptibile a nu fi realiste, fie insuficient fundamentate, şi îi lipsesc detalieri şi menţiuni esenţiale precum cota de TVA avută în vedere pe perioada 2011-2013, consideră Consiliul fiscal, organismul independent înfiinţat vara trecută pentru a evalua politica fiscală a guvernului. Cu o întârziere de trei luni, Ministerul Finanţelor a publicat în urmă cu o săptămână prima sa strategie pe trei ani, Consiliul fiind împuternicit prin lege să o analizeze. Consiliul cataloghează drept optimiste estimările de creştere a salariului mediu brut pe economie cu 5,9% şi a numărului total de salariaţi cu 0,5% în 2011.

• De ce românii plătesc la fel pe benzină ca şi occidentalii, deşi salariile sunt de 5 ori mai mici şi România are rezerve de petrol?

De la începutul anului, au fost aproape 20 de majorări de preţ la benzină şi motorină, de fiecare dată fiind invocate cotaţiile internaţionale, chiar dacă cererea internă scade constant. În tot acest context, de ce un român plăteşte mai mult decât un luxemburghez pe litrul de motorină, când salariul lui minim este de zece ori mai mic? La mijlocul lunii septembrie, un litru de carburant din România reprezenta circa 90% din preţul mediu practicat la nivelul Uniunii Europene. În acelaşi timp, salariile minime ale românilor reprezintă cam 20% din media statelor membre.

• Broker Cluj încearcă să-şi transforme acţionarii în clienţi

Broker Cluj (BRK), singura firmă de brokeraj listată pe Bursă, a trimis o scrisoare către toţi acţionarii proprii care au conturi deschise la alte firme de brokeraj, prin care le oferă o reducere de comision de 0,1% faţă de cele plătite în prezent dacă devin clienţi ai societăţii şi de 0,15% dacă mai determină o cunoştinţă să-şi deschidă cont la firma de intermediere. În cadrul anunţului, acţionarilor Broker Cluj li se explică procedura prin care pot să-şi mute portofoliul deţinut pe Bursă de la societatea cu care lucrează în prezent la firma de intermediere listată pentru a beneficia de respectiva reducere a comisionului de tranzacţionare.

• Statul a dat drumul la robinetul cu acţiuni Fondul Proprietatea înainte de dividende

Participaţia statului la Fondul Proprietatea a scăzut la 44,7% din capital, după ce în ultimele trei săptămâni foştii proprietari au primit despăgubiri în acţiuni la Fond de circa 5% din capital.

Astăzi este data de înregistrare pentru stabilirea acţionarilor care vor primi dividende la FP. Toţi cei care vor cumpăra sau vor primi acţiuni de la Ministerul Finanţelor după această dată nu vor mai beneficia de dividende. Acţiunile cedate au scăzut cu aproape 50 mil. lei valoarea dividendelor pe care le are de încasat statul de la fond, aceste dividende urmând să ajungă la noii proprietari ai acţiunilor. Dividendul brut la FP este de 0,0816 lei/acţiune, astfel că cine a primit un milion de acţiuni va încasa 81.600 de lei, din care va plăti un impozit de 16%.

• Grupul Rompetrol îşi consolidează poziţia la Petromidia

Grupul Rompetrol a cumpărat vineri pe Bursă 2,62% din acţiunile Rompetrol Rafinare - Petromidia (simbol bursier RRC) de la Rompetrol Downstream, una dintre subsidiarele RRC. Tranzacţia vine la câteva zile înainte de termenul la care datoriile Rompetrol Rafinare către stat, în valoare de 571 mil. euro, ajung la scadenţă şi vor fi rambursate sau transformate în acţiuni. Statul încearcă recuperarea întregii sume pe care kazahii o mai au de plătit, de circa 517 mil. euro, în timp ce Rompetrol a anunţat că va converti restul obligaţiunilor în acţiuni şi a convocat o adunare generală a acţionarilor pentru data de 30 septembrie pentru a aproba operaţiunea.

• Tăierile de salarii şi majorările de preţuri lasă tot mai puţini bani pentru economii

Majorarea preţurilor după creşterea TVA din vară a lăsat oamenilor tot mai puţini bani de economisit, iar în condiţiile în care nici băncile nu mai sunt dispuse să plătească dobânzi foarte mari la depozite, economiile populaţiei au călcat puternic pe frână. La sfârşitul lunii august populaţia avea depozite în lei de aproape 62 de miliarde de lei (echivalentul a 14,5 miliarde de euro). Dacă excludem impactul inflaţiei, suma este cu 3,9% mai mică decât în urmă cu un an, potrivit datelor BNR. Aceasta este a treia lună la rând în care variaţia anuală este în teritoriul negativ şi, mai mult, scăderea devine din ce în ce mai mare.

• Un grup secret de politicieni trebuia să protejeze euro. Ce i-a dezbinat?

La două luni după falimentul Lehman Brothers în toamna lui 2008, un grup restrâns de lideri europeni a pus bazele unui grup de lucru secret, unul atât de secret încât a primit numele "grupul care nu există". Alcătuit din politicieni de renume, acest grup trebuia să vegheze de departe la bunăstarea zonei euro. Grupul avea o singură misiune, însă aceasta era una extrem de dificilă: să găsească o soluţie care să nu lase niciunul dintre statele zonei euro să intre în incapacitate de plată, scrie The Wall Street Journal. Anul trecut, când Grecia a dat primele semne de slăbiciune, comitetul, a cărui existenţă nu era cunoscută, înscrisă în niciun document important sau raportată cuiva, trebuia să vină cu o strategie plauzibilă. Cu ochiul liber s-a putut observa o continuă dezbatere publică.