REVISTA PRESEI 27.10.2011

• ADEVARUL

• Noapte istorică pentru Euro! Acord pe recapitalizarea băncilor. Restul rămâne în suspans

Liderii UE au ajuns miercuri seară la un acord politic cu privire la recapitalizarea băncilor europene expuse în faţa crizei datoriilor. Restul elementelor cheie considerate "un răspuns cuprinzător la criza din zona euro" au rămas în suspans. Preşedintele Traian Băsescu, după încheierea primei părţi a Euro summit-ului de la Bruxelles: "Prin decizia privind recapitalizarea băncilor nu doar România, ci toate statele au garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor mamă din alte state vor menţine nivelul de capital şi pentru anii următori. Îngrijorarea noastră a primit un răspuns din partea statelor membre. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text care vizează toate statele."

• Liderii UE discută aprins reducerea datoriei Greciei. Consiliul se întinde până în orele dimineţii

Bruxelles, Consiliul European, ora 4 dimineaţa; jurnalişti înveliţi cu paltoane, aţipind - liderii zonei euro încă nu au părăsit masa de discuţii a consiliului european. Nu ajung la un acord în privinţa reducerii datoriei Greciei, conform unor surse UE. La discuţii sunt prezenţi şi bancheri care ar putea fi nevoiţi să accepte, voluntar, pierderi de peste 50% din obligaţiunile lor greceşti. Cancelarul german Angela Merkel a declarat ieri că liderii zonei şi-au propus să reducă datoria Greciei la 120% din PIB până la sfârşitul lui 2019. Cea mai grea decizie, spun diplomaţi cu acces la întâlnirea celor 17 rămâne implicarea investitorilor privaţi în eforturile de reducere a datoriei greceşti.

• Liderii UE negociază un fond de salvare de 1,000 de miliarde de euro

Liderii UE sunt la un pas de a soluţiona criza datoriilor suverane şi de a alunga fricile de pe pieţele financiare. Aceştia şi-au propus să mărească de patru ori capacitatea fondului de salvare european şi să împingă investitorii privaţi deţinători de obligaţiuni greceşti să accepte pierderi de 50%, conform Reuters. Conform unei ciorne a declaraţiei pe care liderii zonei euro o vor face la sfârşitul discuţiilor din noaptea aceasta, document obţinut de agenţia de ştiri Reuters, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară ar fi transformată într-un instrument mult mai puternic de salvare al economiilor lovite de criza datoriilor suverane, folosind două opţiuni.

• Implicarea Chinei si a fondurilor de investitii din Orientul mijlociu

Prima presupune crearea unui de investiţii cu scop special ("special purpose investment vehicle" sau SPIV) care să se finanţeze prin investitori străini suverani sau privaţi, cum ar China sau fondurile de investiţii din Orientul Mijlociu care să poată cumpăra obligaţiuni ale ţărilor din zona euro cu probleme, conform Reuters. Cealaltă opţiune, spune aceeaşi sursă, implică folosirea FESF ca şi garanţie parţială pentru investitorii care sunt interesaţi să cumpere obligaţiuni din statele lovite de criza datoriilor suverane a zonei euro. Cele două opţiuni ar putea fi folosite simultan şi de asemenea, cu sprijin din partea Fondului Monetar Internaţional. Condiţiile unei astfel de soluţii ar urma să fie finalizate în luna noiembrie de către Eurogrup, grupul celor 17 miniştri de finanţe din zona euro (7-8 noiembrie), mai scrie în documentul obţinut de Reuters.

• Un al treilea summit european în mai puţin de şapte zile?

Oficiali ai UE spun că un al treilea summit european, care ar fi convocat pentru weekend-ul acesta este o opţiune. Un oficial al UE care a avut acces la discuţiile din jurul summit-ului UE a spus, pentru publicaţia online Euobserver: "Nu s-a decis nimic încă. Dar ideea a fost prezentată actorilor care iau parte la summit pentru a-i presa să ajungă la un acord astăzi". Un oficial al cabinetului preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy a spus, de asemenea, conform Euobserver: "încă nu s-a anunţat nimic. Avem un summit astăzi. Vom vedea." Preşedintele belgian Yves Leterme nu exclude, de asemenea, posibilitatea unui nou summit european la sfârşitul acestei săptămâni, conform aceleiaşi publicaţii.

• Pariul pe moneda europeană

Liderii europeni trebuiau să anunţe, ieri noapte, cum vor reuşi, concret, să salveze moneda euro. Neînţelegerile erau însă mari pe toate cele trei capitole ale planului: recapitalizarea băncilor, extinderea capacităţii de finanţare a fondului european de salvare şi ştergerea unei părţi din datoriile Greciei. Liderii UE au decis să asigure finanţarea pe termen mediu a băncilor europene şi să crească valoarea economiei reale. Pe viitor, băncile europene vor avea nevoie de mai mult capital decât până acum, iar acesta ar trebui să fie de mai bună calitate, astfel încât să poată suporta şocurile pieţei. Recapitalizarea depinde acum de nivelul datoriei Greciei şi de capacitatea fondului european de salvare. Dispare euro? Pariurile de la Bruxelles erau aseară de 6/5 în favoarea dispariţiei monedei euro până în 2015. În timp ce pieţele financiare aşteptau decizia summitului, divergenţele răsărite din toate părţile înainte de summit au antrenat o scădere puternică a monedei europene.

• Criză pe piaţa oţelului. Soarta ArcelorMittal, dezbătută în Parlamentul European

Europarlamentarul Corina Creţu a atras atenţia, în plenul Parlamentului European, că scăderea abruptă a comenzilor şi a preţurilor pe piaţa oţelului pune în pericol cei 9000 de angajaţi ai ArcelorMittal Galaţi. Creţu a cerut elaborarea unei strategii comune pentru a evita o "catastrofă socială la Galaţi". În cadrul dezbaterilor de la Strasbourg, europarlamentarul Corina Creţu a avertizat ca scăderea abruptă a tranzacţiilor de pe piaţa oţelului şi a preţului acestuia este pe cale să provoace noi restructurări în siderurgie. Intervenţia europarlamentarului pare să aibă şi o oarecare legătură cu recentul scandal privind achiziţionarea de energie electrică de la companii de stat, către ArcelorMittal, la preţuri preferenţiale.

• Cum fentează europenii statul şi criza datoriilor

Cu cât se agravează criza economică din zona euro, cu atât creşte şi ingeniozitatea cetăţenilor de pe Bătrânul Continent. La fentat statul şi criza, grecii şi italienii par să fie campioni. Grecii se grăbesc să-şi scoată banii din bănci de teamă că liderii europeni vor decide ştergerea a 60% din datoria ţării, restructurarea datoriei fiind echivalentă pentru agenţiile de rating cu o recunoaştere a falimentului statului.

• Ţări care au reuşit unde Grecia a eşuat

Estonia, Polonia şi Irlanda pot fi date ca exemplu întrucât au putut să impună reforme dure pentru a se redresa economic. Estonia este ţara care, în urmă cu doi ani, era într-o situaţie disperată. După ce a trecut la reforme dure, cerute de Uniunea Europeană şi FMI, a reuşit să-şi redreseze bugetul public şi să treacă pe creştere economică. Estonia a implementat un program pe care mass-media l-a calificat "ultraliberal". Ţara, care a reuşit să şi intre în zona euro la începutul acestui an, a arătat "o determinare remarcabilă", se arată în ultimul raport al OCDE. În 2009, din cauza gradului ridicat de expunere, economia estonă a avut de suferit de pe urma crizei financiare. PIB-ul scăzuse cu 14% , iar rata şomajului ajunsese la 19%.

• Cât i-a costat criza pe cei de la Erste

Grupul austriac Erste, acţionarul majoritar al BCR, a fost forţat de criză să ia măsuri extraordinare privind reevaluarea activelor, care i-au generat costuri de peste 1,6 miliarde de euro. Anii de boom economic când Europa Centrală şi de Est părea un Eldorado pentru marile grupuri bancare din Vest au apus. Economiile din regiune sunt cel puţin la fel de afectate ca acelea din Occident, iar potenţialul de afaceri a scăzut. Constrânsă de acest context, grupul austriac Erste, acţionarul majoritar al BCR - cea mai mare bancă din România în funcţie de active, a anunţat recent măsuri "extraordinare" de reevaluare a unor active afectate de criză.

• Elena Udrea: "Monica Macovei, la Primăria Capitalei"

Şefa PDL Bucureşti i-a criticat, într-un interviu pentru "Adevărul", pe cei care s-au înscris deja în cursa pentru Primăria Capitalei -Silviu Prigoană, Theodor Paleologu şi Costică Canacheu -pentru că nu au ieşit la luptă împotriva actualului primar general, Sorin Oprescu, pe care îl vede însă învins de europarlamentarul Monica Macovei, cu mesajul ei anticorupţie. În ceea ce priveşte activitatea Guvernului, ministrul Dezvoltării a spus că premierul Emil Boc ar trebui să vină cu evaluarea miniştrilor şi să-şi reîmprospăteze echipa, în condiţiile în care "sunt miniştri care trebuie să fie împinşi de la spate pentru a mişca lucrurile în domeniul pe care îl coordonează".

• CURENTUL

• Geoană şi Sebastian Ghiţă, tovarăşi de dosar penal la DNA

Mircea Geoană este cercetat într-un dosar penal instrumentat de procurorii secţiei a II-a a DNA, ce vizează fapte de corupţie în legătură cu traficarea de funcţii la vîrful unor ministere şi finanţarea campaniilor electorale din 2008 şi 2009. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi, printre alţii, conform unor surse judiciare, Ionuţ Costea - cumnatul lui Geoană şi preşedintele Eximbank, Sebastian Ghiţă - patronul grupului de firme Asesoft, Bunea Stancu - preşedintele PSD şi al Consiliului Judeţean Brăila, un misterios domn Dorin, a cărui identitate reală nu ne-a fost deocamdată dezvăluită. Mai sunt vizaţi, în plus, deputaţii PSD Nicolae Bănicioiu, Cristian Rizea şi Viorel Hrebenciuc, precum şi Margareta Costea, soacra bogată a lui Geoană, care, potrivit surselor nostre va vizita şi ea, săptămâna viitoare, sediul DNA cu ocazia "porţilor deschise" de acest dosar.

• Franks, FMI: Vulnerabilităţile economiei româneşti au fost redresate

Protecţia României faţă de instabilitatea pieţelor financiare nu trebuie să fie perfectă, ci suficientă pentru ca ţara să nu devină printre cele mai vulnerabile şi următoarea victimă a pieţelor, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. El a spus că, de obicei, pieţele se întreabă care este următorul stat care va cădea şi le vânează pe cele vulnerabile. Un astfel de scenariu s-a întâmplat deja în ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda. În cazul României, pentru a preveni un astfel de scenariu, protecţia faţă de instabilitatea pieţelor nu trebuie să fie perfectă, dar suficientă pentru ca ţara să nu devină cea mai vulnerabilă şi următoarea victimă.

• CURIERUL NATIONAL

• Ce ascunde partea nevăzută a aisbergului financiar

Dimensiunea crizei europene, banii aruncaţi de băncile centrale şi necunoscuta Chinei trebuie luate în calcul de investitori. La finalul crizei vor apărea oportunităţi investiţionale extraordinare, dar acel moment încă nu este aproape. În faţa investitorilor se află un aisberg, avertizează un raport al companiei financiare canadiene IceCap Asset Management amintind că tragedia Titanicului s-a datorat nu existenţei gheţarului lovit, ci deciziilor greşite ale echipajului de la bordul navei. Aisbergul este oglinda perfectă a pieţelor financiare, tentaţiile arătându-se la suprafaţă, în timp ce riscurile rămân nevăzute, sub nivelul apei. IceCap Asset Management recomandă clienţilor săi, înainte de toate, prudenţă. Prezervarea capitalului trebuie să fie prioritară într-o lume financiară plină de riscuri încă necunoscute.

• Franks: România nu trebuie să fie următoarea victimă a pieţelor

Şeful misiunii FMI a spus că pieţele se întreabă care este următorul stat care va cădea şi le vânează pe cele vulnerabile. Protecţia României faţă de instabilitatea pieţelor financiare nu trebuie să fie perfectă, ci suficientă pentru ca ţara să nu devină printre cele mai vulnerabile şi următoarea victimă a pieţelor, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, citat de Mediafax. El a spus că, de obicei, pieţele se întreabă care este următorul stat care va cădea şi le vânează pe cele vulnerabile. Un astfel de scenariu s-a întâmplat deja în ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda.

• Efectele isteriei cauciucurilor de iarnă

Cererea mare pentru anumite tipuri de anvelope a dus la lipsa acestora de pe piaţă, afectând transportatorii de persoane. În acest context, preţul final al pneurilor a crescut şi cu 40 la sută, dublându-se în unele cazuri faţă de tariful de anul trecut. Hagiu (FORT): Există companii multinaţionale care produc în România la un preţ mic, trimit produsele în afara ţării şi le importă ulterior. Isteria achiziţionării anvelopelor de iarnă de către persoanele fizice, coroborată cu preţul aproape dublat al acestora, poate perturba grav activitatea transportatorilor de persoane, a declarat ieri Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Tot Vîntu conduce Realitatea TV! Bogdan Chireac a povestit cum şi-a luat SOV înapoi televiziunea de la Ghiţă

Într-o înregistrare video, analistul Bogdan Chireac a fost surprins povestindu-i Corinei Drăgotescu o discuţie telefonică în care îl felicita pe SOV pentru modul în care şi-a luat televiziunea înapoi de la Sebastian Ghiţă. Discuţia a avut loc în studioul Realitatea TV chiar în 23 octombrie, la scurt timp după ce Realitatea TV s-a scindat. Mişcarea lui Vîntu a fost catalogată de Chireac drept genială. Înregistrarea video este făcută în culisle Realitatea TV la câteva minute de la momentul în care televiziunea s-a rupt. Un filmuleţ prezentat de hotnews.ro şi realizat de operatorul regizorului Florin Iepan, aflat duminica trecută în studioul Realitatea TV ca invitat la emisiunea moderată de Corin Drăgotescu a surprins momentul scindării televiziunii.

• SUMMITUL DECISIV din zona euro. Statele au ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor

Liderii zonei euro s-au întâlnit în această seară pentru a pune la punct un plan de măsuri menit a stăvili criza datoriilor din zona euro. Vestea bună este că liderii celor 27 state din Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra recapitalizării băncilor. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel intenţionează să meargă ei înşişi să negocieze în timpul nopţii cu băncile creditoare ale Greciei pentru a le convinge sa accepte o pierdere de aproximativ 50%, a anunţat miercuri o sursă guvernamentală europeană, transmite AFP. Aceasta iniţiativă intervine în timp ce negocierile dificile purtate în acest sens de mai multe zile între guvernele europene şi reprezentanţii sectorului bancar progresează greu. Zona euro este pregătită să multiplice forţa acţiunii Fondului European de sprijin pentru ţările aflate în dificultate (EFSF). Însă cifrele nu vor fi anunţate la sfârşitul summitului de astăzi, potrivit unui proiect de acord obţinut de AFP.

• Grecia plăteşte scump jocul de-a războiul cu turcii

"Grecia a purtat mereu pe umeri o povară uriaşă, aceea a cheltuielilor militare. Cursa înarmării în care a intrat alături de Turcia a dus la alocarea unor bugete enorme înzestrării militare, comparativ cu produsul intern brut", a declarat pentru EVZ Christos Ringas, jurnalist freelancer şi locotenent în rezervă în aviaţia militară elenă. "Aceste sume arată în mod clar că, în faţa ameninţărilor percepute la adresa securităţii naţionale, guvernul grec este dispus să sacrifice bunăstarea societăţii în favoarea unui mediu stabil de securitate", a adăugat jurnalistul. "Grecia a fost în perioada 2005-2009 în primele cinci ţări din lume, după China, India, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite, ca volum al achiziţiilor de armament convenţional. Acestea au reprezentat 38 la sută din valoarea importurilor de-a lungul celor cinci ani", a subliniat Christos Ringas.

• Grecia şi România: Un dezastru în pregătire sau efect de domino?

Exista un singur mare "daca" in tot acest articol, asupra restului mecanismului nu exista indoieli majore. Daca datoria suverana a Greciei se dovedeste nesustenabila sau restructurarea datoriei se face intr-un mod neglijent, Romania va suporta consecinte dramatice, indirecte, cel putin pe termen scurt, dar cel mai probabil pe termen mediu. Acesta este si mesajul de alarma al presedintelui, in recenta declaratie: "Romania nu poate plati la nesfarsit indeciziile liderilor din zona euro". Declaratia politica a suprins pe multi din cei care nu au inca toate detaliile cu privire la ce se discuta in aceste zile la Bruxelles, in spatele usilor inchise.

• JURNALUL NATIONAL

• Ideile de la Bucureşti adoptate în zona euro. Propunerea făcută de ţara noastră a folosit tuturor statelor UE

Liderii zonei euro s-au întâlnit ieri pentru a finaliza un plan cu ajutorul căruia să se pună capăt crizei şi să fie salvată moneda comună, în contextul neliniştii crescânde în privinţa Italiei, transmite AFP. Ideea centrală a fost ca băncile creditoare să accepte ştergerea unei părţi a datoriilor, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro şi, în contrapartidă, să fie recapitalizate instituţiile financiare care au nevoie de o astfel de mă­sură. Cea mai mare expunere pe datoria suverană a Greciei o au băncile franceze (37 de miliarde de euro), nemţeşti (25 de miliarde de euro) şi britanice (9 miliarde de euro), conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Expunerea totală (privată şi suverană) a băncilor europene pe Grecia este de 165 de miliarde de euro, în trimestrul al treilea din 2010, băncile franceze având cea mai mare parte, cu 68 de miliarde de euro, urmate de cele germane, cu 50 de miliarde de euro.

• Demitere la INS pe motiv de CNP. Ordonanţa dată de Guvernul Boc privind recensământul permite interpretări în privinţa obligativităţii declarării CNP-ului

Scandalul "obligativităţii care nu-i de fapt obligativitate" a declarării codului numeric personal la recensământ a făcut ieri o victimă la nivelul Institutului Naţional de Statistică: purtătorul de cuvânt al INS şi director adjunct Vladimir Alexandrescu a fost demis din funcţia de comunicator al instituţiei fiind acuzat de preşedintele Vergiliu Voineagu că a dezinformat atunci când a susţinut că nu este obligatorie declararea CNP-ului şi că a fost "insuficient pregătit". Mai mult, Voineagu a anunţat că recenzorii se vor întoarce la persoanele care nu şi-au declarat CNP-ul şi, în cazul în care vor refuza, acestea vor fi amendate.

• Executivul a aprobat Acordul de împrumut, de tip preventiv, între UE şi România, în valoare de maximum 1,4 miliarde de euro

Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între Uniunea Europeană şi România, în valoare de maximum 1,4 miliarde de euro, şi a memorandumului de înţelegere între UE şi România. Potrivit unui comunicat al Executivului, Acordul de împrumut constă în alocarea de asistenţă financiară pe termen mediu, de tip preventiv, în valoare de până la 1,4 miliarde de euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi, complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, acord considerat tot de natură preventivă de autorităţile române. Prin programul agreat în cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv, suma totală a împrumutului poate fi disponibilizată, dar România va putea solicita activarea şi tragerea sumelor numai în cazul unei deteriorări neprevăzute a pieţei din punct de vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităţilor.

• NATIONAL

• Basescu isi baga "P"-ul in USL

Gabriel Oprea a varat in coasta USL-ului o platforma civica, USP. Respectiv "Uniunea Social Progresista", pe numele sau intreg. Luata din pripa, mai ales in cazul in care USP ar nimeri prima pe buletinul de vot, o parte din electorat va distinge greu diferenta dintre "L" si "P" din numele prescurtate ale celor doua formatiuni. Iar confuzii de acest gen s-au facut chiar si in perioade stabile, cand nici politica si nici economia nu erau marcate de incertitudini, prin urmare strategia nu este de lepadat. Din start, Gabriel Oprea a anuntat si ca noua platforma civica (la care au aderat niste sindicalisti ramasi fideli lui Marian Sarbu, plus cateva asociatii de pensionari) este una de stanga, gandita ca o alternativa curata la coruptul PSD.

• Vezi de ce se prabuseste sistemul bancar mondial

Specialistii de la Financial New World Order au ajuns la concluzia ca este doar o problema de timp pana ce schema Ponzi mondiala se va prabusi. Semnale exista. Ca in orice joc de tip piramidal (Caritas), inainte de scufundarea piramidei, initiatorii se infrupta din ultimele sume aflate pe tava. De aceea se aude tot mai des ca bancherii isi acorda prime de milioane de dolari sau euro, ca unii deturneaza fonduri pentru a le cheltui "iminent", iar investitorii stau cu valuta care le arde palmele si cauta cu disperare un loc sigur unde s-o transforme in ceva mult mai concret. Semintele distrugerii sistemului bancar mondial se gasesc in acele rezerve care permit bancilor sa imprumute de multe ori capitalul propriu.

• In SUA nu se pariaza impotriva euro

Desi analistii financiari americani si britanici au pornit o ofensiva impotriva politicii UE de a salva moneda euro, la Bursa de pe Wall Street nu s-a inregistrat niciun pariu pe dezastrul euro. Nici macar Soros n-a manipulat nimic! Indicele VIX, numit si "indicele de teama" al investitorilor, arata ca, pe o perioada de cel putin 30 de zile, exista speranta ca liderii europeni vor preveni adancirea crizei.

• PUTEREA

• Ambasadorul SUA: Nu veţi atrage investiţii dacă nu liberalizaţi complet piaţa de energie

"Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi", a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.

• "Băieţii deştepţi", greu de deconectat

"Băieţilor deştepţi" din energie li se pregăteşte o viaţă deloc uşoară. După ce Comisia Europeană a început să se intereseze de contractele cu dedicaţie, autorităţile române se gândesc la măsuri care să ducă la o piaţă după reguli comunitare. Rezultatul ar fi dezastruos pentru anumite companii abonate la energie ieftină, dar restul consumatorilor ar plăti preţul corect.

• Grecia nu mai crede în Uniune

Criza financiară izbucnită în Grecia şi extinsă ulterior în mai multe state din Uniunea Europeană a provocat discuţii aprinse despre viitorul comunităţii europene. Dacă la început semnalele date de Germania şi Franţa privind hotărârea de a acţiona pentru salvarea Greciei au fost apreciate atât în cadrul UE, cât şi de către ceilalţi actori internaţionali, nerezolvarea problemelor a alimentat tot mai mult un curent eurosceptic, cu preponderenţă antigerman. Trecutul întunecat al Germaniei a fost adus recent din nou în discuţie prin comentarii tot mai virulente care aseamănă atitudinea fermă a administraţiei conduse de cancelarul Angela Merkel cu ofensiva militară din timpul celui de-al Treilea Reich condus de Fuhrerul Adolf Hitler, scrie Reuters.

• Mischie, doi ani de închisoare

Fostul şef al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, a fost condamnat definitiv, prin decizia Curţii de Apel Alba Iulia, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost judecat pentru folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, dispunând totodată anularea respectivelor documente. Mischie a fost trimis în judecată în acest dosar fiind acuzat că, în perioada în care a fost preşedintele Consiliului Judeţean Gorj şi lider al PSD Gorj, a introdus ilegal în ţară două autoturisme pe care le-a înregistrat pe o firmă care nu exista la acea vreme.

• ROMANIA LIBERA

• Senat. Legea asistenţei sociale va fi adoptată tacit pe 3 noiembrie. Guvernul, sabotat de propriii senatori

În ciuda mobilizării încercate de premierul Emil Boc, inclusiv prin sms-uri, senatorii puterii nu s-au înghesuit nici ieri să vină la serviciu pentru a dezbate şi adopta Legea asistenţei sociale, cerută de FMI. Opoziţia boicotează şi ea, în continuare, proiectul, deşi este vorba de o fraudă anuală cu ajutoare sociale de peste un milion de euro. De ce se întâmplă acest lucru, iar Legea asistenţei sociale, înregistrată la Senat încă din iunie, va ajunge să fie adoptată tacit? Pe de o parte pentru că nici senatorii puterii nu se înghesuie să-şi asume reducerea drastică a ajutoarelor sociale gândită de Guvern, iar pe de altă parte pentru că autoritatea premierului Emil Boc în propriul partid continuă să fie în picaj liber de la Congresul PDL încoace.

• Dispute. Tranziţie dificilă, cu divergenţe tribale şi multe facţiuni. Cine a preluat puterea în Libia

Anunţul eliberării Libiei de către Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT) la trei zile după moartea lui Muammar Gaddafi deschide calea spre un proces politic ce ar urma să se încheie cu alegeri generale în termen de 20 de luni. CNT, noua putere în Libia, rămâne încă o nebuloasă cu multe necunoscute. Mustapha Abdeljalil, preşedintele CNT, organismul politic al ex-rebelilor, alcătuit din 40 de membri, a fost cel care a proclamat duminică eliberarea Libiei şi a început discursul printr-un ritual musulman, promiţând zecilor de mii de persoane adunate la Benghazi că legea ţării va fi sharia, legea islamică. Promisiune care a provocat îngrijorare şi în rândul libienilor dar şi al occidentalilor. UE, Franţa şi SUA au cerut respectarea drepturilor omului, în special în ce priveşte diversitatea culturală şi religioasă sau egalitatea sexelor.

• Sarkozy vrea să ceară Chinei să participela finanţarea unui fond european anti-criză

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy vrea să îi telefoneze joi preşedintelui chinez Hu Jintao pentru a discuta despre o contribuţie a Chinei la un fond european care ar putea fi înfiinţat de liderii zonei euro pentru creşterea capacităţii de combatere a crizei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, potrivit Mediafax. Acest vehicul special de investiţii este una dintre opţiunile luate în considerare de liderii europeni la summit-ul de miercuri seara, pentru extinderea capacităţii de finanţare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), în valoare de 440 miliarde de euro, transmite Bloomberg. Apelul lui Sarkozy va avea loc cu o zi înaintea unei vizite la Beijing a lui Klaus Regling, directorul general al EFSF, care are ca obiectiv atragerea investitorilor.

• Merkel şi Sarkozy au încheiat împărţeala la masa credală a Greciei

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel au stabilit că băncilor care au de încasat bani de la Grecia li se va cere să accepte pierderi "puţin mai mari de 50 la sută", iar cei doi oficiali negociază personal, în noaptea aceasta, cu bancherii, spune o sursă citată de AFP. Semnificaţia expresiei "puţin mai mari" este mai puţin financiară şi mai mult politică: se poate spune că Germania tocmai a câştigat "pachetul majoritar" în tandemul care dă tonul deciziilor în zona euro. Discuţiile au început la scurtă vreme după ce liderii zonei euro au hotărât să crească capacitatea financiară a fondului de urgenţă - Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară - la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, potrivit unor surse citate de Reuters şi să ajungă la un acord privind recapitalizarea băncilor europene, anunţat de premierul Poloniei, Donald Tusk.

• ZIARUL FINANCIAR

• Băsescu, Finanţele şi BNR cer în cor ca UE să convingă băncile să nu retragă capital

România are nevoie în 2012 de până la 20 mld. euro pentru finanţarea unui deficit de 3% din PIB şi refinanţarea datoriei publice. Riscul ca băncile străine să înceapă să repatrieze capitaluri a alertat într-atât de tare autorităţile încât pre­şedintele Traian Băsescu, Finanţele şi BNR vorbesc la unison despre necesitatea unui angajament că băncile din Vest nu vor tăia fluxurile de finanţare pentru Est din cauza crizei care macină zona euro. "Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare, adică nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta. "Un nou acord de tipul celui de la Viena este necesar pentru toate ţările din zonă. Îmi doresc ca decizia finală a liderilor Uniunii Europene să includă o formulare de angajament precum cel din acordul de la Viena", a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.

• Germania arată că este cea mai puternică din Europa. BCE nu mai este obligată să salveze ţările din zona euro

Germania a obţinut retragerea din proiectul comunicatului final al summit-ului zonei euro de miercuri a unei fraze prin care se cerea Băncii Centrale Europene (BCE) să continue achiziţiile de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei, a declarat o sursă diplomatică citată de AFP. "Această frază a fost retrasă din textul care va fi prezentat şefilor de state şi de guverne din uniunea monetară în timpul summit-ului pe tema crizei datoriilor", a subliniat sursa. În versiunea iniţială a proiectului de comunicat se arăta că liderii ţărilor din regiune susţin pe deplin BCE în acţiunile de asigurare a stabilităţii preţurilor în zona euro, inclusiv măsurile non-convenţionale întreprinse în actualul mediu excepţional al pieţei.

• Economia are nevoie de bănci puternice cu capital românesc. Poate bursa să susţină antreprenorii locali în dezvoltarea lor?

Ţările din Europa de Est trebuie să încurajeze băncile locale, iar acolo unde nu există ar putea fi nevoite să le creeze de la zero, pentru a avea o alternativă la finanţarea oferită de băncile străine, este concluzia unei analize publicate pe site-ul celui mai important cotidian de business din lume, The Wall Street Journal. Acest model a funcţionat cu rezultate bune în România, în perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial, când au fost înfiinţate zeci de bănci locale, multe dintre ele prin subscripţie publică, adică prin vânzarea de acţiuni către populaţie. Aceste bănci, care au fost listate la bursă, au susţinut dezvoltarea agriculturii şi industriei româneşti, mai ales în perioada interbelică. Atunci, însă, băncile străine erau foarte puţin prezente la nivel local, iar piaţa de capital era mult mai dezvoltată decât acum.

• Cel mai bun indicator al revenirii economice: piaţa de logistică şi transporturi anunţă ieşirea din criză

Aşa cum vânzările de camioane au anunţat în vara anului 2008 începutul recesiunii, acum aceeaşi piaţă anunţă o dez­gheţare a retail-ului şi implicit revenirea pe un trend ascendent a economiei. Mai mult, această revenire a pieţei de logistică şi transporturi are loc în condiţiile în care la nivel european se discută deja de un nou val al crizei. Cu toate acestea, în condiţiile în care retaileri precum Billa anunţă o nouă campanie de extindere a reţelei de la 60 la 80 de unităţi în 2012 în urma unor in­vesti­ţii între 35 şi 40 mil. euro, şi piaţa de logistică se anunţă a fi una "pe plus".

• Finanţele au selectat opt bănci pentru emisiunile de obligaţiuni de 7 mld. euro

Société Générale, UniCredit, Barclays, BNP Paribas, Citigroup, Deutsche Bank, Erste şi HSBC au fost selectate ca dealeri ai emisiunilor de obligaţiuni din programul cadru de finanţare pe termen mediu în valoare de 7 miliarde euro, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi. Secretarul de stat a reiterat, într-un interviu pentru Bloomberg, planul de a vinde obligaţiuni până la sfârşitul anului pe pieţele internaţionale. În acelaşi timp contractul-cadru de prestare servicii de asistenţă juridică pentru emiterea de titluri de stat în dolari pe pieţele internaţionale a fost atribuit consorţiului Linklaters LLP - PeliFilip şi consorţiului DLA Piper UK LLP, DLA Piper LLP US şi DLA Piper Dinu. Guvernul a aprobat la mijlocul anului trecut un program de emisiuni MTN (Medium Term Notes) pe piaţa internaţională pe o perioadă de trei ani, cu un plafon maxim de 7 mld. euro.

• Premierul italian Silvio Berlusconi renunţă la putere de dragul Europei

Umberto Bossi, preşedintele Ligii Nordului, spune că a ajuns la un acord cu premierul italian Silvio Berlusconi în privinţa unei reforme a pensiilor, în contextul în care ţara încearcă să reducă presiunea venită din partea Europei pentru accelerarea ritmului de relansare a economiei. Premierul italian Silvio Berlusconi a fost de acord să demisioneze până în ianuarie. Acesta şi Bossi au convenit să se organizeze alegeri anticipate în martie 2012 în schimbul implementării re­formelor privind legea pensiilor, liberalizarea anu­mitor sectoare econo­mice şi birocraţia, precizează cotidianul La Repubblica, citat de Bloomberg.

• Britanicii nu mai suportă euro: premiu de 250.000 de lire sterline pentru o soluţie de ieşire din zona euro

Simon Wolfson, un om de afaceri britanic şi membru al Camerei Lor­zilor din parlamentul Marii Britanii, oferă un premiu de 250.000 de lire sterline (286.000 de euro) celui care va găsi o soluţie elegantă de ieşire din zona euro pentru mai multe ţări, scrie Les Echos. "De un asemenea premiu ar putea fi interesaţi până şi economiştii eurofili: doar Premiul Nobel mai oferă o recompensă în bani atât de importantă", scrie publicaţia franceză. Concurenţii ar trebui să răs­pundă cel puţin la patru întrebări: cum putem să ne asigurăm că noile monede naţionale vor fi stabile? Care este domeniul lor de acoperire? În ce monedă va trebui plătită datoria suverană a unei ţări care a făcut parte din zona euro? Şi ce se va întâmpla cu datoriile persoanelor particulare?