REVISTA PRESEI 28.03.2014

• ADEVARUL

• Serviciile secrete americane sunt în alertă: trupele ruse, pregătite să atace Ucraina

Serviciile secrete americane avertizează în legătură cu pregătirea unui atac al forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei. Potrivit CNN, posibilitatea ca regiunile din sud-estul Ucrainei să fie ocupate în viitorul apropiat a crescut mai mult ca niciodată. Rusia a concentrat masiv trupe la graniţa sa cu Ucraina, dispunând de suficiente forţe pentru un atac. Potrivit unor informaţii furnizate de serviciile de informaţii americane, în regiunile ruseşti Rostov pe Don, Kursk şi Belgorod s-ar afla deja 30.000 de militari ruşi. Atacul poate avea loc asupra regiunilor ucrainene Harkov, Lugansk şi Doneţk, după care este posibil un raid în Transnistria, se menţionează în mesajul semnat de membrii Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanţilor a SUA, transmis preşedintelui american Barack Obama. Se mai menţionează că acţiuni similare au precedat atacul ruşilor în Cecenia şi Georgia. Potrivit site-ului "Grani.ru", în regiunile Briansk şi Kursk sunt dislocate în special unităţi militare care au cele mai mari performante din punct de vedere militar. Agenţia rusă Interfax anunţă că aviaţia militară rusă pregăteşte la Kuban acţiuni de lansare de rachete.

• Putin, prins la mijloc între SUA şi China

Anexarea Crimeii ar putea să-l coste scump pe liderul de la Kremlin care n-a luat în calcul mişcările Beijingului. Rusia lui Vladimir Putin a comis o gafă strategică gravă de a călca în picioare acorduri internaţionale fără să se asigure că are şi sprijinul Chinei. Orice speranţă de atragere acum a Beijingului ca aliat, în atenuarea sancţiunile occidentale, pare sortită eşecului şi cu ea şansele Kremlinului de a trece fără prea mari pagube pentru anexarea Crimeei. Putin a avut grijă să mulţumească, în discursul său din faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Biroului Politic al Chinei pentru presupusul sprijinul său în acest demers, iar ministrul de externe, Serghei Lavrov, susţinut că " Rusia şi China au opinii convergente cu privire la situaţia din Ucraina". Dar acesta este o minciună disperată, scrie "The Telegraph". Şi asta s-a văzut şi în Consiliul de Securitate al ONU, când reprezentantul Beijingului s-a abţinut să voteze alături de Moscova.

• Şedinţă CSAT: Băsescu sesizează Parchetul în cazul vaccinului contaminat de la Cantacuzino

Preşedintele Traian Băsescu a convocat, joi, o şedinţă a CSAT, pentru a discuta despre ultimele evenimente petrecute în Ucraina, dar şi despre activitatea Institutului Cantacuzino cu implicaţii în planul securităţii naţionale. În urma şedinţei, preşedintele Traian Băsescu a decis să sesizeze Parchetul în cazul scandalului cu vaccinul contaminat retras de pe piaţă. Membrii Consiliului au evaluat şi situaţia internaţională provocată de evenimentele din Ucraina din ultima perioadă, implicaţiile majore în plan regional şi global ale acestora, precum şi rolul ţării noastre în susţinerea comunităţii româneşti din Ucraina.

• Creditorii Oltchim decid luni soarta combinatului vâlcean

Creditorii combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă, decid luni dacă prelungesc sau nu termenul până la care se pot depune oferte angajante pentru preluarea companiei, a declarat, pentru "Adevărul", avocatul Gheorghe Piperea, administrator judiciar al societăţii. "Până în acest moment sunt interesate de preluarea Oltchim chinezii de la Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum, dar şi SIF Transilvania. Şi Petchem, divizia petrochimică a MOL, a cumpărat caietul de sarcini", a afirmat Piperea. Anterior, la începutul lunii martie, Constantin Niţă, actualul ministru al Economiei, afirma în cadrul comisiilor de specialitate din Parlament că există deja investitori interesaţi să preia la pachet atât Oltchim, cât şi rafinăria Arpechim, aflată în proprietatea Petrom. Aceasta este acum închisă, dar este vitală pentru activitatea Oltchim deoarece produce materii prime pentru combinatul vâlcean.

• Dăianu susţine spargerea băncilor care au atât activităţi clasice de creditare, cât şi de investiţii pe pieţele financiare

Modul în care funcţionează acum băncile universale, combinând atât activităţile clasice de creditare şi depozite bancare cu investiţiile efectuate pe pieţele de capital, pune în pericol funcţionarea democratică a societăţilor, a declarat Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Ce fac băncile acum este o problemă pentru că două treimi din veniturile lor vin din trading. S-a denaturat activitatea iniţială şi raţională a băncilor, acum băncile universale fac de toate. Eu cred că trebuie revenit la Glass-Steagal Act", a apreciat Dăianu, care a menţionat că vorbeşte în nume propriu. Glass-Steagal Act a fost o lege din SUA care obligă la separarea totală a băncilor de investiţii de cele comerciale. Legea în cauză a fost abrogată în 1999, iar de atunci o serie de bănci de investiţii au fuzionat sau au fost cumpărate de altele clasice. Astfel de bănci, precum Citigroup, au avut ulterior nevoie de mai multe injecţii de bani pentru a fi salvate de la faliment. Abrogarea acestei legi a fost de mai multe ori dată drept una din cauzele care au dus la criză financiară internaţională din 2007-2008.

• CURENTUL

• Călătoria cu trenul între Bucureşti şi Buzău era mai scurtă cu 21 minute în 1931

Durata călătoriei cu trenul pe ruta Bucureşti - Buzău este cu 21 minute mai mare faţă de acum 80 de ani, iar între Bucureşti şi Constanţa a crescut cu 9 minute după finalizarea modernizărilor, spune Marcel Boloş, şeful managementului fondurilor externe de la Ministerul Transporturilor. "Am întâlnit în statisticile pe care le-am analizat că partea aceasta de călătorii cu trenul de-a lungul timpului a avut diverse forme, impactul investiţiilor a fost diferit. De exemplu, ruta Bucureşti - Constanţa, reabilitată recent pe fonduri ex-ISPA, cel puţin din datele pe care le deţinem, timpul de călătorie nu s-a redus, ci practic a crescut cu încă 9 minute. Dacă privim alte rute, de exemplu Bucureşti - Buzău, cred că era ultima statistică pe care am analizat-o, acolo timpul de călătorie în 1931 era de o oră şi 30 de minute, pentru ca astăzi să crească cu 21 de minute", a declarat şeful direcţiei generale a managementului fondurilor europene din cadrul ministerului Transporturilor şi coordonatorul Autorităţii de Management POST.

• Şova minte. O spune Comisia Europeană

Dan Şova a fost dovedit drept mincinos chiar de către purtătorul de cuvânt al Directoratului General pentru politici regionale al Comisiei Europene, care a declarat pentru hotnews.ro că CE nu a impus nici o perioadă minimă de timp pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Piteşti-Sibiu. Această decla­raţie contrazice unul dintre cele mai folosite argumente ale ministrului Dan Sova pentru a justifica demararea construcţiei autostrăzii Piteşti-Sibiu abia peste 2 ani: "Realizarea efectivă a studiului de fezabilitate va dura 24 luni, o perioadă minimă impusă de către Comisa Europeana". Dan Sova a invocat în mai multe rânduri faptul că autostrada în cauză, cerută cu insistenţă de cei de la Dacia-Renault se va face cândva, numai că lucrările nu au cum să înceapă mai devreme de 2017 din cauza perioadei foarte mari impuse de Comisia Europeană pentru refacerea studiului de fezabilitate.

• CURIERUL NATIONAL

• Cei cu venituri din chirii care nu au primit decizia de impunere cu 5,5% CASS vor trebui să plătească

Persoanele care obţin venituri din chirii şi au primit de la Fisc în prima parte a anului decizii de impunere neactualizate cu contribuţia de 5,5% pentru sănătate, prevedere introdusă din 2014, ar trebui să-şi calculeze procentul din veniturile realizate şi să achite suma, potrivit unui director ANAF. Ştiu că a existat o problemă, o mică întârziere în emiterea deciziilor privind contribuţiile la fondul de sănătate, este într-adevăr neplăcut pentru toată lumea, dar se poate face un calcul aproximativ, adică în momentul când un contribuabil are decizia de impunere poate să-şi calculeze un procent de 5,5% la venitul respectiv şi să se ducă să plătească", a declarat directorul general adjunct al Direcţiei Asistenţă Contribuabili în cadrul ANAF, Mihaela Huţanu. Ea a arătat că, deşi pentru prima tranşă a contribuţiilor procesul de actualizare a deciziilor de impunere a fost puţin întârziat, obligaţia contribuabilului de a plăti este prevăzută în legislaţie.

• Insolvenţă nedeclarată la marile companii

Dificultăţile financiare înregistrate de companiile cu active de peste 1 milion de euro, care au un mare impact asupra economiei româneşti, face ca aproximativ 16% dintre cele 19.800 de societăţi să se situeze în categoria insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată încă. Potrivit analizei Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), din totalul celor peste 600.000 de companii active anul trecut, care, potrivit datelor Registrului Comerţului, nu se află în insolvenţă, 19.800 au un rol determinant în economie. "Analiza arată că, în momentul de faţă, 3.200 dintre acestea se află în categoria < insolvenţă inevitabilă > sau < nedeclarată încă >", consideră CITR, precizând că în 2012, cele 19.800 de societăţi au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 156 miliarde euro, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României.

• Daniel Dăianu: Avem un sistem financiar defect

"Avem un sistem financiar defect", a declarat ieri Dăianu la conferinţa cu tema "Uniunea Bancară Europeană şi Noul Model Bancar - efecte pentru mediul de afaceri" organizată de grupul de presă Bursa cu sprijinul Camerei de Comerţ Româno-Britanice. Sistemul bancar funcţionează după "un design defectuos", iar acum cadrul de reglementare european încearcă o corectare a acestuia. Criza financiară din 2008 a arătat că "nu orice inovaţie financiară este bună şi unele inovaţii sunt maligne", dar şi că "interconectivitatea poate aduce stricăciuni" în măsura în care afectează robusteţea sistemului. Expunerile mutuale sunt periculoase şi de aceea se şi vobeşte despre un mecanism comun de garantare a depozitelor bancare. El recomandă un sistem bancar mai simplu şi o separare a activităţilor de bănci de investiţii de cele clasice, după modelul legii Glass-Steagal care a fost introdusă în SUA după Marea Criză din 1929-1933.

• Scandal pe piaţa manualelor şcolare pentru învăţământul primar

La numai o zi de când Uniunea Editorilor din România (UER) critica lipsa de transparenţă a Ministerului Educaţiei şi neimplicarea acestuia în elaborarea unui calendar clar al etapelor de parcurs pentru participarea la licitaţia aferentă manualelor şcolare, ministerul de resort a "lansat apelul pentru selecţia cadrelor didactice care vor evalua manualele şcolare pentru învăţământul primar", valabile începând cu anul şcolar 2014 - 2015. Disciplinele pentru care se organizează sesiunea de evaluare a proiectelor de manuale şcolare pentru învăţământul primar sunt cele cuprinse în planurile-cadru pentru clasele I şi a II-a, respectiv Comunicare în limba română, Comunicare în limba maternă, Matematică şi explorarea mediului, Comunicare în limba modernă 1 şi Religie. Anterior, editorii acuzau MEN că a decis asupra licitaţiei pentru manualele de clasele I şi a II-a, fără niciun fel de dezbateri publice.

• "Impredictibilitatea Rusiei ne obligă să analizăm posibilităţi de reacţie"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a făcut, la bilanţul Ministerului Apărării, o analiză a situaţiei din regiune şi a precizat că impredictibilitatea Federaţiei Ruse "ne obligă să analizăm variante şi posibilităţi de reacţie", informează Mediafax. "Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării până la Braţul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse", a declarat şeful statului, după participarea la bilanţul MApN pe 2013.

• Olteanu: Creditele neperformante vor scădea sub 17%

Rata de credite neperformante din România se va reduce sub 17% după implementarea noului sistem de raportare la nivel european, care prevede includerea titlurilor de stat în portofoliul băncilor, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Anul trecut rata creditelor neperformante s-a situat la 21,87% la nivelul sistemul bancar românesc. "Până acum la nivel european se utilizau instrumente diferite de măsurare. Aceste instrumente nu vor mai fi diferite pentru că Autoritatea Bancară Europeană a stabilit ghidurile de calcul pentru indicatori, astfel că la final de an vom folosi aceeaşi unitate de măsură pentru toate ţările. Din simulările pe care le-am făcut la Banca Naţională, există elemente care vor duce la o scădere a ratei creditelor neperformante, undeva pe la 17% din total sistem", a spus Olteanu la un eveniment de specialitate.

• Băncile văd o îmbunătăţire a vânzării activelor lichidate

Băncile văd o îmbunătăţire a activităţii de vânzare a activelor aflate în lichidare şi susţin restructurarea companiilor în afara insolvenţei, pe care o consideră mai simplă şi mai puţin costisitoare, decât în procedura de insolvenţă. "În ultima perioadă vedem mai multe cereri pentru activele în lichidare, asta înseamnă că pe piaţă există nu doar lichiditate, ci şi cumpărători la preţuri bune. Este o îmbunătăţire faţă de anul trecut, iar diferenţele între preţurile cerute de lichidatori şi cele oferite de cumpărători s-au mai redus în ultima perioadă", a declarat, într-o conferinţă, Jurgen de Ruijter, director executiv senior remediere, restructurare şi recuperare din cadrul BCR. El a menţionat că multe bănci preferă să păstreze această activitate intern având în vedere că cele mai multe platforme specializate pentru vânzarea activelor lichidate sunt orientate mai mult spre retail, decât spre sectorul corporate.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Bătălia internaţională de la Obor. Urzicile şi leurda bunicii au învins andivele olandeze

Loboda, ştevia şi urzicile autohtone din Vidra, Băleni, Jilavan, Balaciu sau Sineşti au dovedit, în postul Paştelui, ardeii greceşti, roşiile turceşti şi pomelo-ul chinezesc. Fix după ce a trecut echinocţiul de primăvară, cea mai mare şi de tradiţie piaţă a Capitalei a devenit un furnicar. Pe cei care vin să se gospodărească în spatele primăriei lui Neculai Onţanu îi identifici repede. Mulţi cară trolere ieftine sau sacoşe de rafie pe care, după târguieli aprinse, le umplu cu trufandalele anotimpului. Asta, spre bucuria zarzavagioaicelor şi precupeţilor oboreni, care toată iarna s-au uitat chiorâş la colegii tarabagii ce vindeau legume plasticate din Grecia, Turcia, Bulgaria sau chiar din ţările Orientului Mijlociu, factor constant în propăşirea evaziunii fiscale. Astfel, bananele, citricele, merele şi celelalte legume de import care făceau concurenţă neloială prazului şi guliilor autohtone stau acum şi mai că se usucă pe tarabele "producătorilor" noştri.

• Blaga riscă mazilirea după metoda Boc

Dacă PDL nu va atinge 20%, obiectivul anunţat de el la europarlamentare şi va respinge un candidat unic al Dreptei cu şanse la prezidenţiale, Vasile Blaga are şanse mari să piardă funcţia de preşedinte al partidului. În PDL, după alegerile europarlamentare, sunt mari şanse să se repete istoria de la alegerile locale din 2012. Emil Boc, deşi câştigase Primăria Clujului, şi-a dat atunci demisia din fruntea partidului şi, împreună cu el, întreaga conducere PDL, urmare a rezultatelor obţinute la nivel naţional. Pericolul de a fi tras la răspundere după europarlamentare îl paşte şi pe Vasile Blaga. Potrivit unor surse din PDL, în acest moment există un val de nemulţumire faţă de încăpăţânarea lui Blaga de a considera PDL principalul reprezentant al Dreptei.

• Cloşca cu puii de aur pleacă în China cu un milion de euro, Sibiul aşteaptă încă bani de la Guvern

Guvernul a dat peste un milion de euro pentru organizarea expoziţiei "Comorile României" în China, dar nu găseşte resurse pentru susţinerea proiectelor care aduc garantat bani în ţară. Odată cu sosirea lui Kelemen Hunor la şefia Ministerului Culturii s-au deblocat din fondul de rezervă al Executivului aproape cinci milioane de lei, echivalentul a peste un milion de euro, pentru expoziţia "Comorile României" în China, cel mai mare eveniment de acest tip organizat vreodată de România peste hotare. Decizia poate fi pusă pe seama dorinţei autorităţilor de la Bucureşti de a reintra în graţiile omologilor de la Beijing. În schimb, o sumă mai mică faţă de cea alocată pentru expoziţia din China, care va avea loc în toamnă, ar fi dat o gură de aer organizatorilor Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), eveniment programat în iunie. Aceştia au cerut fonduri de la Ministerul Culturii şi de Educaţie, însă până acum nu au primit un răspuns favorabil.

• JURNALUL NATIONAL

• Cui i-e frică de Mircea Diaconu? Armata lui GIUMBIX împotriva independentului

Mircea Diaconu a reuşit performanţa de a trece pragul celor o sută de mii de semnături necesare pentru candidatura la europarlamentare. A fost o cursă contracronometru, în care Diaconu s-a luptat nu doar cu presiunea timpului ci, mai ales, cu obstacolele ridicate de sistemul băsist de represiune. De ce s-a declanşat spaima isterică a propagandei băsiste faţă de perspectiva ca Mircea Diaconu să reuşească în gestul lui de a sparge blocada incompatibilităţii? Toată liota de trompeţi plătiţi din fonduri obscure aveau grija statului de drept, vezi Doamne, răpus de un actor, sprijinit de fiica lui şi de o mână de voluntari necunoscuţi. Iată-i pe cei mai speriaţi dintre speriaţi. Sinistrul Giumpix riscă să fie trimis în ridicol de candidatura pe care a avut ordin să o împiedice. Mircea Diaconu poate da peste cap combinaţiile din interiorul partidului care l-a rejectat din listă, aranjamentele găştilor care sugrumă concurenţa adevărată în rândul liberalilor.

• Consilierii municipali vor să crească atractivitatea turistică a Cimitirului Bellu

Consilierii municipali au adoptat joi un proiect de peste 3.500.000 de lei , finanţat din fonduri nerambursabile, vizând cercetarea patrimoniului funerar al Cimitirului Bellu pentru creşterea atractivităţii sale turistice. "Proiectul 'Repertoriul patrimoniului funerar - Ansamblul Cimitirului Şerban Vodă-Bellu' iniţiat de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane are drept scop cercetarea patrimoniului funerar din cadrul ansamblului în vederea realizării unei baze de date cu utilizări multiple. Acest studiu va ajuta la creşterea atractivităţii turistice, conştientizarea valorii la nivelul comunităţii, la cunoaşterea monumentelor istorice din cadrul ansamblului şi a valorii peisajere", relevă proiectul de hotărâre. Activităţile incluse în proiect au ca obiectiv studiul amănunţit asupra componentelor patrimoniului funerar şi utilizarea informaţiilor obţinute pentru crearea bazei de date ce va putea fi folosită atât în scopuri de cercetare, cât şi de către publicul larg.

• NATIONAL

• Radu Nemes il repatriaza pe Codrut Marta!

La DNA se fac pregatiri intense, asa cum nu au mai avut loc niciodata pana acum. Vestea ca, la rugamintea expresa a unei inalte oficialitati de la Bucuresti, FBI-ul a reusit o spectaculoasa operatiune de extragere a fugarului Radu Nemes si a sotiei acestuia din sanul unei izolate secte americane, a fost primita cu entuziasm de anchetatorii romani. La adapostul milioanelor de dolari pe care apucase sa le scoata din tara si avertizat ca DNA il va infunda, Radu Nemes si-a pregatit temeinic "exilul" pe pamant american. Unde, alaturi de sotia sa, a trait vreme indelungata ascuns in sanul unei restranse comunitati religioase din Yelm, loc unde, dupa cum recunosc chiar anchetatorii romani, era aproape imposibil de gasit. Adevarata lovitura pe care o va da DNA-ul dupa anchetarea lui Radu Nemes va fi, dupa cum sustin sursele National, repatrierea ulterioara a lui Codrut Marta, in lunile urmatoare. A carui aducere in tara va fi "surpriza anului"!

• PUTEREA

• Georgică Cornu, regele asfaltului din Banat, a ţepuit bugetul statului

Georgică Cornu, supranumit regele asfaltului din Banat, membri ai mafiei facturilor de la Strehaia şi o serie de alţi complici ai acestora, au fost vizaţi ieri de 20 de percheziţii derulate în judeţele Timiş, Mehedinţi şi Gorj. Cunoscutul om de afaceri, care este şi preşedinte al Camerei de Comerţ Timiş, este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de DIICOT Timişoara, cu un prejudiciu de 60 de milioane de lei. Georgică Cornu este acuzat că a înregistrat în contabilitatea firmei sale facturi fictive, emise de către firmele deţinute de romii din Strehaia. Aceştia returnau banii, după ce îşi reţineau un comision, şi, astfel, Cornu nu plătea taxe la buget. Prejudiciul în acest caz este estimat la 61 de milioane de lei, bani care, potrivit surselor citate, ar fi fost încasaţi de Georgică Cornu.

• VISA: Românii au pe carduri 32 miliarde de euro

Românii deţin, pe carduri, 32 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o treime din valoarea de consum la nivel naţional, a declarat Cătălin Creţu, director regional Visa România şi Croaţia. "Există 30% dintre români care plătesc cu cardul, 40% care consideră acest instrument unul de excepţie - adică atunci când nu mai am bani sau când fac o cumpărătură mai mare - şi alţi 40% care pur şi simplu trag de manetă la bancomat o singură dată pe lună şi pe urmă îl pun în sertar şi îl mai iau luna viitoare. Românii au pe carduri, la ora actuală, 32 miliarde de euro, din care doar 6 miliarde de euro reprezintă plăţi. Deci, potenţial există. Valoarea de 32 miliarde de euro reprezintă o treime din consumul personal al românilor, adică 90 miliarde de euro", a spus Creţu.

În pragul anticipatelor, Ucraina împrumută o sumă uriaşă de la FMI şi măreşte preţul gazului

Presate de situaţia dezastruoasă în care se află economia naţională, autorităţile ucrainene au semnat un nou acord economic cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Înţelegerea a fost condiţionată de majorarea preţului la gaz atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei privaţi. În luna aprilie, acordul urmează să fie supus aprobării conducerii Fondului. Alegerile prezidenţiale anticipate vor fi organizate pe 25 mai. Guvernul Arseni Iaţeniuk a convenit cu FMI contractarea unui împrumut în valoare de 14-18 miliarde dolari care ar urma să fie acordat pe o perioadă de doi ani. Ajutorul financiar dat de FMI va permite deblocarea altor finanţări, ceea ce va oferi Executivului de la Kiev posibilitatea de a împrumuta din surse externe până la 27 de miliarde dolari.

• ROMANIA LIBERA

• Cazul Mircea Diaconu, precedent pentru "rotaţia cadrelor"?

Mircea Diaconu şi-a depus miercuri seara dosarul de candidatură pentru Parlamentul European, deşi are interdicţie de a ocupa funcţii publice pe o perioadă de trei ani. În cazul în care candidatura i-ar fi acceptată, s-ar crea un precedent ce ar permite şi altor politicieni incompatibili să facă acelaşi lucru. În schimb, Ecaterina Andronescu (PSD) a preferat un procedeu mai rafinat, scăpând de incompatibilitate în urma unei ordonanţe de urgenţă la care era cosemnatară. Potrivit documentului trimis de ANI către BEC, Mircea Diaconu nu poate candida la alegerile europarlamentare din 25 mai pentru că a fost declarat incompatibil în 2012 şi are interdicţie la ocupare unor funcţii publice până în 2015.

• Rusia împinge România la schimbări de strategie militară

Mobilizarea continuă de trupe ruseşti la graniţa de est a Ucrainei preocupă tot mai mult NATO. În acelaşi timp, presiunile la adresa Moldovei au crescut. Pe acest fond, Traian Băsescu a cerut alocări suplimentare Armatei şi mutarea priorităţilor de apărare. Ieri, 27 martie, ziua Unirii Basarabiei cu România, soarta Moldovei părea mai incertă ca oricând. Ruşii continuă să maseze trupe la graniţa de est a Ucrainei, atingând un nivel care să le permită o invazie de proporţii. Potrivit Washington Times, care citează surse din cadrul NATO, fereastra de oportunitate pentru un atac este până la alegerile ucrainene de pe 25 mai, când va fi ales un guvern nou, a cărui legitimitate nu va mai putea fi contestată. Potrivit generalului Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), pregătirile sunt avansate, iar ruşii au adus trupe de paraşutişti care se antrenează pentru a prelua controlul asupra aeroporturilor şi aerodromurilor din Ucraina, astfel că întrebarea nu pare a fi "dacă", ci "când şi unde" va lovi Rusia data viitoare.

• ZIARUL FINANCIAR

• Drogul de la 1 aprilie: guvernul arată că intră în sevraj dacă nu introduce o nouă taxă în fiecare an

De la 1 aprilie, neputinţa guvernului de a strânge taxe şi impozite are un nume: acciza specială pe benzină de 7 eurocenţi pe litru, de pe urma căreia aşteaptă să încaseze venituri suplimentare de 400 milioane de euro. Indiferent de luările de poziţie politice din jurul acestei măsuri, faptul este simplu: guvernul are nevoie de noi taxe pentru a-şi acoperi cheltuielile. Instalat la putere pe un val uriaş de aşteptări, guvernul Ponta demonstrează că nu poate guverna decât prin introducerea de noi taxe. În februarie 2013, a anunţat un pachet de noi taxe pe resurse, agricultură şi microîntreprinderi, iar în iulie 2013 a majorat accizele la o serie de bunuri considerate "de lux". Slabă compensare: în septembrie 2013 a redus TVA la pâine. Cu toate taxele nou introduse, evoluţia economiei de anul trecut a fost de aşa natură încât ponderea în PIB a veniturilor la bugetul consolidat a scăzut la 31,7%. Aproape la fel ca în 2009, cel mai greu an din ultimii zece, când PIB-ul a scăzut cu 6%.

• După patru ani de stagnare, bursa ar trebui să intre, teoretic, într-o nouă fază a ciclului. Este acesta ultimul tren înainte ca bursa să decoleze?

Studiile realizate în ultimii ani la nivelul pieţelor bursiere au evidenţiat faptul că acestea au o evoluţie puternic ciclică, respectiv perioade de scăderi abrupte dar şi reveniri la fel de spectaculoase, presărate cu perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare (consolidare). Ciclurile bursiere tind să se repete la anumite intervale de timp şi de obicei se suprapun peste ciclul economic (ultimul cu o durată de 12 ani, intervalul 1997 - 2008). De aceea conştientizarea fazei din ciclul bursier în care ne aflăm în prezent poate să furnizeze informaţii preţioase unui investitor cu privire la perspectivele perioadei următoare. La momentul actual bursa de la Bucureşti pare că este spre finalul celei de-a doua faze a ciclului bursier, respectiv cea în care publicul general începe să conştientizeze că bursa aduce randamente atractive dar nu suficient de ridicate ca să-i îndemne într-un număr mare pe bursă.

• NATO va consolida prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la criza din Ucraina

Alianţa Nord-Atlantică va spori prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la operaţiunile Rusiei în Ucraina, anunţă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. "Noi nu căutăm calea confruntării, dar nu vom ceda dacă suntem sfidaţi", a declarat Rasmussen după întâlnirea cu Obama. "Susţin apelul preşedintelui Obama de luare a unor măsuri suplimentare pentru consolidarea apărării colective după acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina", a continuat Rasmussen, citat de AFP. "NATO este o forţă de pace, dar şi o putere militară incomparabilă", a insistat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. În contextul în care Polonia şi Lituania au exprimat preocupare în legătură cu posibilele efecte ale crizei din Ucraina, preşedintele SUA a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu va avea o atitudine "oscilantă". "Ţările NATO nu sunt niciodată singure", a subliniat Obama.

• Câştig de 8,6% din dividende pentru primii investitori de la Romgaz

Romgaz Mediaş (SNG) cea mai valoroasă companie din portofoliul statului care extrage jumătate din gazele Ro­mâniei, îşi va recompensa în acest an acţionarii cu dividende în valoare de 990 mil. lei, cele mai mari de pe bursă după cele acordate de Petrom. Investitorii care au participat în toamna anului trecut la oferta de listare pe bursă a companiei la un preţ de 30 lei/acţiune vor obţine un randament din dividende de circa 8,6%, dividendul brut fiind de 2,57 lei/acţiune. Cumpărătorii din oferta Romgaz au câştigat până în prezent 10,3% din aprecierea cotaţiei Romgaz pe bursă. Faţă de preţul actual, de 33,1 lei/acţiune, randamentul brut din dividende al Romgaz ajunge la 7,7%, peste cel al Petrom, de 7%, dar sub câştigurile din dividende ale celorlalte "perle" energetice ale statului listate pe bursă, Transelectrica şi Transgaz, unde câştigurile din dividende ajung la 13% şi respectiv 9% din preţul de pe bursă.