REVISTA PRESEI 28.08.2017

• ADEVARUL

• Proteste în mai multe oraşe din ţară

Mai multe manifestaţii au avut loc, duminică seară, în oraşe din ţară şi din străinătate, iniţiatorii precizând că protestele vizează ultimele decizii ale Executivului, privind "Politizarea justiţiei", "Pilonul II de pensii" şi "Supraacciza la carburanţi". Aproximativ 2.500 de oameni au scandat în Piaţa Victoriei împotriva modificării legilor justiţiei. Protestatarilor li s-au alăturat şi Gabriel Liiceanu şi fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu. S-a scandat: "Pilonul 2 nu e pentru voi!".

• Execuţia bugetară: gaura la buget se adânceşte

Execuţia bugetară pe primele şapte luni ale acestui an ilustrează un tablou dezolant. Veniturile cresc, însă cheltuielile cresc mai rapid. Se majorează sumele date pe salarii şi pensii, în timp ce încasările din accize şi TVA scad, în ciuda faptului că avem un motor al consumului turat la maximum. În sens pozitiv, se majorează numai încasările din contribuţii sociale şi impozit pe salarii şi venit, dar asta numai datorită creşterilor salariale, ceea ce înseamnă că statul ia bani dintr-un buzunar şi îi mută în celălalt. Pe de altă parte, investiţiile sunt la pământ. Veniturile au crescut la puţin peste 141 miliarde lei, iar cheltuielile s-au majorat la peste 146 miliarde lei. Ceea ce ne lasă cu o gaură, adică un deficit bugetar, de 5,1 miliarde lei. De trei ori mai mare decât anul trecut, în aceeaşi perioadă.

• Cum a omorât Dragnea opoziţia din PSD dintr-o singură lovitură

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a făcut pace cu Sorin Grindeanu şi astfel a omorât din faşă noi războaie ce se coceau în interiorul partidului. Victor Ponta şi Cătălin Ivan sperau să facă echipă cu fostul premier şi, în toamnă, să înteţească atacurile la Liviu Dragnea. Împăcarea surprinzătoare dintre Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu are efect de domino în PSD, în condiţiile în care fostul premier era văzut drept singurul care-i mai putea face opoziţie lui Dragnea în interiorul partidului.Potrivit unor surse politice, criticii lui Dragnea se pregăteau să strângă rândurile în toamnă pentru a lăsa actuala coaliţie PSD fără majoritate în Parlament. Planul era gândit de Victor Ponta, care, deşi a fost exclus din PSD, are de tranşat o dispută personală cu Liviu Dragnea.

• Câţi bani au scos din Rusia oligarhii ruşi

Biroul Naţional de Cercetări Economice din Statele Unite arată într-un raport publicat recent că 1% din ruşi, cei mai bogaţi, au în proprietate în prezent 25% din bogăţia ţării, un fenomen legat de fuga capitalului, accelerată în ultimii ani. "Există tot atâta bogăţie financiară rusească în străinătate - în Statele Unite, Elveţia, Cipru şi alte zone off-shore - câtă are toată populaţia din Rusia propriu-zisă", spune raportul. Bogăţia depozitată astăzi în afara ţării de ruşii bogaţi este acum de trei ori mai mare decât rezervele oficiale valutare ale ţării. Concentrarea de bogăţie în mâinile procentului de ruşi bogaţi este acum comparabilă cu nivelul din Statele Unite şi mult deasupra celui din Franţa, de exemplu.

• Mihai Tudose anunţă militarizarea Institutului Cantacuzino

Premierul Mihai Tudose a anunţat duminică, pe Facebook, militarizarea Institutului "Cantacuzino", care va trece în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. "Institutul Cantacuzino are un rol strategic naţional şi regional în asigurarea independenţei României în domeniul producţiei de vaccinuri. Tocmai de aceea, revitalizarea şi dezvoltarea activităţii institutului este un obiectiv asumat al Guvernului" comentează Mihai Tudose. Prim-ministrul României consideră că este nevoie şi de o "mână forte" şi de un plan bine pus la punct. "Institutul Cantacuzino trebuie să redevină funcţional, iar pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, am decis ca acesta să fie preluat de către Ministerul Apărării Naţionale şi transformat în unitate militară cu conducere militară" spune acesta.

• Fiul lui Dinescu declanşează revoluţia manelelor

Andrei Dinescu, fiul scriitorului Mircea Dinescu, face parte din formaţia "Impex", care cântă "neomanele", adică manele reinventate, adaptate la stilurile noi de muzică. Tânărul este un veritabil apostol al muzicienilor romi din România. Weekendul trecut, lângă Timişoara, a avut loc "Câta Festival", un festival inedit de etno-folk-rock-manele, unde a fost invitată şi trupa "Impex", în care cântă Andrei Dinescu, fiul scriitorului Mircea Dinescu. Formaţia, în care se află şi chitaristul Thomas Hofer, fiul lui Hano Hofer de la Nightloosers, reinventează maneaua şi muzica lăutărească, cântând manele în manieră psihedelic-rock.

• Armata viitorului, formată din roboţi autonomi

O periculoasă cursă pentru dezvoltarea roboţilor militari autonomi s-a lansat între ţările importante care produc inteligenţă artificială. Unii dintre aceşti roboţi sunt folosiţi pentru misiuni de supraveghere a unui teritoriu, paza unei baze militare sau infrastructuri critice, dar alţii vor putea fi trimişi în prima linie a frontului. Unităţi de roboţi blindaţi Platform-M şi Uran au fost desfăşurate în Rusia în 2016 pentru a oferi protecţie perimetrică autonomă în jurul unor rachete nucleare intercontinentale. Roboţii armaţi santinelă SGRA1, dezvoltaţi de Samsung, care au fost instalaţi de-a lungul graniţei dintre cele două Corei, au realizat economii semnificative de personal şi îmbunătăţirea fiabilităţii şi calităţii gărzilor.

• Noua senzaţie a internetului şi pericolul din spatele ei

Creată în Arabia Saudită, această nouă senzaţie pe internet se numeşte Sarahah şi permite trimiterea de mesaje anonime. Ameninţă dominaţia americană pe reţelele sociale. Sarahah se clasa în iulie în topul celor mai descărcate aplicaţii mobile. O ascensiune fulgerătoare, dar în acelaşi timp fragilă, din cauza numeroaselor derive. A fost numită "tărâm pentru aţâţarea urii", deşi nu asta şi-a dorit creatorul ei. În noiembrie 2016, dezvoltatorul saudit Zain al Abidin Tawfiq şi-a imaginat un site menit să revoluţioneze lumea companiilor. Permitea superiorilor să ştie ce gândesc despre ei angajaţii, fără ca acestora din urmă să le fie deconspirată identitatea.

• BANCHERUL

• Ce arata calculele: angajatii care au contribuit si la Pilonul II au pensii mai mari decat ceilalti

Scuza ca fondurile de pensii private (Pilonul II) ar avea comisioane prea mari inovocata mai intai de ministrul Finantelor a fost copilareasca, iar argumentul premierului ca randamentul pensiei de stat este dublu comparativ cu cel al pensiei private, un sofism. Ambele lansate, evident, cu scopul de a transfera banii din pensiile private in fondul de pensii al statului, pentru a-i acoperi o parte din deficit. Premierul Tudose a spus ca pensia de stat a crescut cu 80% in ultimii noua ani, fata de doar 40% in cazul pensiei private, aducand ca argument cresterea cu 180% a salariului minim, fata de un avans de doar 100% a salariului mediu.

• CAPITAL

• Datoria României creşte cu 100 de mil. lei pe zi. Creditele au achitat pensii şi salarii

ALARMĂ Datoria publică s-a majorat cu 15 miliarde în primele cinci luni ale anului. Banii nu au ajuns în infrastructură, ci în pensii şi salarii. În acest ritm, nivelul de 40% din PIB ar putea fi depăşit până în decembrie. Calculate ca procent din PIB, debitele guvernamentale au crescut cu circa un procent din produsul intern brut, respectiv de la 37,6% la 38,6% din PIB, în primele cinci luni ale anului. Evoluţia vine după doi ani de scădere continuă a nivelului datoriei statului şi ar putea avea mai multe cauze.

• Peste 62.000 de investitori pe piaţa de capital, la finalul trimestrului II

Numărul total al investitorilor pe piaţa de capital raportaţi de membrii Fondului de compensare al investitorilor era de 62.149, la finalul trimestrului II, reiese dintr-un într-un raport al Fondului. "În perioada martie - iunie 2017 numărul membrilor Fondului nu s-a modificat faţă de sfârşitul trimestrului trecut. De menţionat că societăţile SSIF Super Gold Invest şi SAI Atlass Asset Management sunt în proces de retragere. Numărul total al investitorilor raportaţi de membrii Fondului la sfârşitul trimestrului II al anului 2017 era de 62.149, în scădere faţă de sfârşitul trimestrului anterior (minus 3,48%). În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o scădere de peste 5%", se arată în document.

• O firmă norvegiană, «păstorită» de fiica lui Isărescu, mai face un pas spre lichidarea afacerii din România

Investitorul imobiliar cu capital norvegian Romreal, de soarta căruia se ocupă şi Lăcrămioara Isărescu - în calitate de membru al consiliului de administraţie, a mai vândut trei bucăţi de teren din cele 120 de hectare pe care compania le-a cumpărat în România înainte de criză cu zeci de milioane de euro. Compania se află în proces de restructurare. Ileana Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este membră în Consiliul de Administraţie al Romreal de câţiva ani. Ea a lucrat în trecut în Viena şi New York, iar acum ocupă funcţia de Governmental Programs Executive pentru IBM în Europa de Sud-Est. Ea are un MBA făcut la Harvard şi un master la ASE în Bucureşti.

• COTIDIANUL

• Orchestra naţională anti-PSD - Cornel Nistorescu

Din ziua în care Tudorel Toader a ieşit la TV cu propunerile sale de modificări ale legilor Justiţiei, s-a declanşat o campanie furibundă. Orbi, surzi şi bezmetici să fim, tot nu putem să nu sesizăm că ne aflăm în faţa unei hore. Cică propunerile ministrului ar fi un atac la statul de drept (enormitatea aceasta aparţinînd oamenilor preşedintelui Iohannis, dacă nu chiar preşedintelui). Comunicatul Preşedinţiei a dat tonul, arătîndu-ne care este poziţia şefului de orchestră. În acelaşi timp, din respectiva comunicare ne putem da seama cît de mult ţine Klaus Iohannis la rolul său în numirea şefilor DNA, Parchet, numirea preşedintelui ÎCCJ, a şefilor SRI, SIE, SPP şi STS. Dacă propunerile ministrului Toader ar fi declanşat o discuţie, un dialog, o dezbatere, atunci am fi fost obligaţi să subliniem comportamentul democratic al preşedintelui.

• "Circ ieftin" de câteva sute de milioane de dolari

Rudel Obreja a comentat în termeni duri, pe pagina sa de Facebook, meciul dintre pugilistul Floyd Mayweather şi irlandezul Conor McGregor, campion la artele marţiale mixte. "Întâlnirea (şi nu "meciul") dintre Mayweather şi McGregor pe un ring de box in văzul întregii Planete mi-a reconfirmat convingerea asupra nivelului de inteligenţă la nivel planetar. Pearl Harbour, Războiul din Golf, din Iran, Nicaragua, Revolutiile din Estul Europei, cele Arabe, 9/11 şi încă (prea) multe manipulări petrecute de-a lungul vremurilor (Dumnezeu ştie ce ne mai aşteaptă...) demonstrează că omenirea merge in direcţia bună... Păpuşarii consumismului mondial şi ai Noii Ordini Mondiale n-au a se îngrijora, "Are balta peşte"...

• Criza imigranţilor. Merkel, afirmaţie controversată

Cu o lună înaintea alegerilor, cancelarul german Angela Merkel, a declarat că nu regretă deloc decizia politicilor flexibile în materie de imigraţie. Merkel a negat, într-un interviu, că a făcut vreo eroare. "Aş lua în acelaşi fel deciziile din anul 2015. A fost o situaţie extraordinară şi am luat deciziile în funcţie de ceea ce am considerat că era corect din punct de vedere politic şi umanitar. Situaţii extraordinare se întâmplă din când în când în istoria unei naţiuni, iar şeful Guvernului trebuie să acţioneze, ceea ce eu am făcut", a explicat Merkel. Formaţiunea Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), se clasează pe primul loc în intenţiile de vot, cu 38%, iar Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), este cotat la 23%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Emnid.

• CURIERUL NATIONAL

• Liviu Dragnea, despre Klaus Iohannis: A avut o reacţie greşită şi exagerată referitor la modificările legilor justiţiei

Preşdintele PSD, Liviu Dragnea, susţine că mulţi politicieni, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis au avut reacţii exagerate, chiar greşite, cu privire la modificările propuse la legile justiţiei, informează Ştiripesurse.ro. "Să încercăm să înţelegem ce a produs cea mai mare supărare şi reacţia preşedintelui: numirea procurorilor şefi, care în aceste propuneri, nu sunt proiecte de legi... Se propune acolo ca procurorii şefi să fie numiţi de CSM. CSM e instituţia care veghează la independenţa justiţiei. Am văzut şi alţi actori politici şi nepolitici care asta afirmau că prin asta se subminează independenţa justiţiei şi statul de drept. L-am auzit şi pe domnul Lazăr. Şi dumnealui, şi şefii parchetelor sunt numiţi politic. Se joacă cu chestia asta, cu numiri politice", a spus el.

• "România îi rezistă lui Macron în problema muncii detaşate"

Publicaţia franceză "Challenges" a publicat, sub titlul de mai sus, o scurtă relatare a declaraţiilor făcute de Emmanuel Macron şi gazda sa, preşedintele român Klaus Iohannis. Este subliniat în mod special faptul că "preşedintele român a estimat că directiva europeană privind munca detaşată trebuie ameliorată, fără însă să-şi exprime clar acordul cu şeful statului francez asupra necesităţii ca acest lucru să aibă loc până în luna ianuarie şi în termenii exprimaţi de preşedintele francez". Emmanuel Macron, remarcă de asemenea "Challenges" citând Reuters, şi-a exprimat convingerea - la conferinţa de presă comună cu Klaus Iohannis - că un acord privind munca detaşată va fi totuşi realizat înainte de sfârşitul acestui an.

• Primăria Bucureşti: scumpirea gigacaloriei nu îi va afecta pe consumatorii casnici

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va dezbate, în şedinţa din 30 august, un proiect de hotărâre privind avizarea de principiu a majorării cu peste 30% a tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice practicat de RADET. Primăria susţine că bucureştenii nu vor plăti mai mult pentru apa caldă şi căldură - creşterea de preţ va fi suportată de PMB sau prin scăderea cotei de TVA la 5%, conform modificării legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006. Actualizarea preţului la gigacalorie este imperios necesară, fiind impusă de mai mulţi factori, printre care modificarea preţurilor de cumpărare la materiile prime şi materiale, aplicarea preţurilor diferenţiate pe categorii de consumatori la gazele naturale, majorări ale preţurilor la electricitate, apă sau combustibili.

• Surprize, surprize... din partea Finanţelor

Programul informatic în baza căruia s-au calculat obligaţiile de plată este conceput greşit! Serioase neclarităţi şi controverse cu privire la "ziua în care se sfârşeşte perioada de prescripţie". Şoc pentru o categorie de contribuabili. Este vorba despre contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 din Codul fiscal valabil în anul 2012 (prevederi care s-au aplicat din 1 iulie 2012), obligaţi la plata contribuţiilor la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Lia Olguţa Vasilescu SPULBERĂ speranţele salariale ale ROMÂNILOR

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat la Antena 3 că nu este luat în calcul un al 13-lea salariu sau a 13-a pensie. Lia Olguţa Vasilescu spune că se va merge pe legea salarizării care nu include cele două fonduri suplimentare. Aceasta a declarat pentru Antena 3 că "Este exclus sa acordam al 13-lea salariu, pentru ca avem deja o lege a salarizarii in vigoare care are ca si termen de implementare definitiva anul 2022 si pana atunci nu se pune problema sa fie al 13-lea salariu, desi cresterile sunt foarte mari. In ceea ce priveste a 13-a pensie, a fost ceruta in spatiul public de cateva organizatii de pensionari, preferam insa ca banii pe care ii avem sa ii impartim pe 12 luni pentru toata lumea, nu sa incepem cu astfel de discutii, gen a 13-a pensie."

• Cât câştigă Andreea Esca din afaceri?

Andreea Esca a reprezentat mereu o enigmă când a venit vorba de salariul pe care îl încasează de la Pro TV. Dacă din acest punct de vedere, misterul pare greu de elucidat, în ceea ce priveşte afacerile vedetei de televiziune, situaţia este alta. Recent, jurnaliştii de la Kanal D au aflat câteva cifre legate de veniturile generate de afacerile Andreei Esca. Mai exact, ar fi vorba de un profit de 300.000 de lei anual, suma generată de firma înfiinţată în anul 1998 şi care se ocupă cu activităţi de producţie cinematografică, video şi programe de televiziune. Deşi câştigurile companiei au fost modeste în primii ani de activitate, acestea au crescut substanţial, ajungând în 2016 la 334.105 lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

• Iohannis a fost CRITICAT DUR în presa străină, după vizita lui Macron

Celebra publicaţie Deutsche Welle a criticat în termeni aspri prestaţia preşedintelui Klaus Iohannis în timpul vizitei la Bucureşti a şefului statului francez, Emannuel Macron. Iohannis s-a supus pur şi simplu cerinţelor preşedintelui Franţei în ceea ce priveşte modificarea Directivei referitoare la statutul muncitorilor şi nu a apărat drepturile românilor care lucrează în străinătate, potrivit DW.Potrivit articolului din Deutsche Welle, semnat de jurnalistul Horaţiu Pepine, preşedintele Iohannis a evitat să vorbească deschis cu Emmanuel Macron despre muncitorii români care lucrează în Europa. Astfel, preşedintele Franţei a obţinut ce a vrut de la omologul român, în timp ce Iohannis nu a apărat drepturile propriilor cetăţeni care lucrează în strănătate.

• JURNALUL NATIONAL

• După 8 luni de guvernare, PSD îşi face ANALIZELE

Evaluarea a opt luni de guvernare şi proiectul de buget se află pe agenda discuţiilor reuniunii Comitetului Executiv Naţional al PSD, care va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare, la Constanţa, a declarat duminică liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, adăugând că temele vor fi discutate şi în şedinţa grupurilor parlamentare şi cu miniştrii cabinetului Tudose. Potrivit acestuia, din cauza faptului că guvernul a fost instalat târziu nu s-au putut lua ''nişte măsuri'' până la 31 decembrie. Dragnea a susţinut că s-au pierdut 7 miliarde de lei pentru că bugetul a fost aprobat târziu, arătând că ''cel puţin două luni şi ceva de zile unele măsuri'' nu au putut fi implementate.

• Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut la 16% în luna iulie

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în luna iulie, la 16%, cu 0,9 p.p. mai mult decât în mai 2017, arată datele Novel Research. Conform unui comunicat al companiei, este vorba de prima majorare înregistrată din septembrie 2016, iar cea mai substanţială creştere a pieţei negre se înregistrează în partea de vest a ţării (plus 6,3 p.p. comparativ cu mai, până la 24,5%). Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, câinii rămân cel mai eficient mijloc de combatere a contrabandei, în condiţiile în care aparatele scanner nu funcţionează, iar numărul agenţilor vamali e insuficient. La rândul său, Alexandra Olaru, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania, consideră că piaţa neagră a tutunului distorsionează mediul de business şi are implicaţii serioase la nivel social şi economic.

• "Famiglia" discretă a BNR. Fondul în care un director câştigă 750 de salarii minime

Există în România o instituţie financiară publică în care un simplu director câştigă lunar echivalentul a 750 de salarii minime pe economie. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) este condus de un Consiliu de Supraveghere în care Banca Naţională a României (BNR) are cinci reprezentanţi, iar Ministerul Finanţelor Publice (MFP) alţi doi. De asemenea, există un directorat alcătuit din trei membri. Protejaţi de lege, şefii FGDB îşi ţin la secret veniturile care provin din cotizaţiile obligatorii ale tuturor băncilor din România. Sunt însă şi persoane obligate să-şi declare averile, prin prisma altor funcţii publice pe care le deţin. Aşa am aflat că Vasile Bleotu, un fost deputat PSD din Drăgăşaniul guvernatorului Mugur Isărescu, raporta în 2014 venituri de pe urma FGDB în valoare de 636.036 lei.

• NATIONAL

• Mică remaniere de toamnă in Deltă

După ce a făcut frumos in fata naţiei, îmbrăcat in ie si aclamat de amazoanele pesediste, Liviu Dragnea s-a retras discret in Delta, însoţit de Ciolacu si Tănase si Tăriceanu. Conform unor ziceri din PSD, Liviu Dragnea, Marcel Ciolacu, Mihai Tudose si Calin Popescu Tăriceanu ar fi avut sâmbătă, înainte de deplasarea pesediştilor la Sinaia, o întâlnire ferita de urechi străine. Motiv pentru care nici nu a avut loc la malul aglomerat al mării, ci pe canalele discrete ale Deltei. Deşi sursele nu au detaliat subiectele abordate, coincidenţa face ca pe piaţă să se vehiculeze, in paralel, un zvon legat de iminenţa unei mici remanieri de toamnă - programate se pare pentru jumătatea lunii septembrie.

• Floyd Mayweather, mai tare ca Rocky Marciano

Boxerul american Floyd Mayweather a câştigat prin KO tehnic, in repriza a 10-a, învingându-l pe luptătorul irlandez de UFC Conor McGregor pe T-Arena din Las Vegas. Astfel, Mayweather a depăşit recordul marelui Rocky Marciano, acela de 49 de meciuri câştigate, unul după celălalt. Floyd a părăsit ringul luând cu el "Centura Banilor". Box n-a prea fost, dar circul a încântat pe toata lumea. Meciul secolului a început ca o glumă, si a ajuns evenimentul sportiv cel mai mediatizat in 2017.

• PUTEREA

• DRAGNEA contraatacă: "Suntem foarte aproape să avem POLIŢIE POLITICĂ în România!"

"România este foarte aproape - încă nu e -, este foarte aproape de a ne trezi într-un timp rezonabil cu o poliţie politică. Asta este o noţiune foarte grea. Nu suntem în situaţia în care să avem poliţie politică, dar suntem foarte aproape de a avea aşa ceva. Am mari speranţe în Eduard Hellvig, directorul SRI, îl ştiu, are o concepţie destul de modernă, sper să reziste la orice tentaţie, pentru că tentaţiile sunt foarte mari. Prin ceea ce a făcut până acum se pare că lucrurile sunt în regulă ca şi abordare", a declarat Dragnea, la Antena 3, potrivit News.ro. Potrivit liderului PSD, în România există foarte multă manipulare şi influenţă asupra unor instituţii care ar trebui să fie total independente.

• MACRON, prăbuşire fără precedent în sondaje

Popularitatea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a scăzut în august cu 14 procente, la 40%, arată un sondaj IFOP pentru ziarul Journal du Dimanche, citat de AFP. Evoluţia negativă continuă, după ce procentajul celor satisfăcuţi de prestaţia şefului statului a scăzut cu 10% şi în iulie, informează Agerpres. Premierul Edouard Philippe este şi el mai puţin apreciat; proporţia francezilor care îl apreciază pozitiv a scăzut de la 56% în iulie la 47% în prezent. De la primul barometru IFOP, publicat în urmă cu trei luni, imediat după alegeri, Macron a pierdut 22% în sondaje, menţionează AFP.

• ROMANIA LIBERA

• Reîncep lucrările la centura de est a Bucureştiului

Compania de drumuri a primit 12 oferte pentru terminarea şantierului. Printre firmele doritoare se află şi Delta ACM, care se află, în schimb, în întârziere pe un alt tronson al Centurii Bucureştiului. Lucrările de lărgire la patru benzi a Şoselei de Centură, sectorul cuprins între DN2 şi A2, ar putea începe în primăvara viitoare, iar termenul pentru finalizare este de 15 luni, aşa că în vara lui 2019 ar trebui să fie gata, a declarat pentru "România liberă" directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă.

• Dacian Cioloş în Vama Veche

Ultima zi a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale "Vama Sub Lumini de Oscar", desfăşurat în Vama Veche, a adus numeroase surprize pentru participanţi. Una dintre acestea a fost prezenţa fostului premier Dacian Cioloş la vernisajul expoziţiei de fotografie "Un an. Un om. O provocare", în care este personaj principal. Imaginile prezentate cu acest prilej au fost realizate de Steluţa Popescu, fosta fotografă a guvernului Cioloş, care a susţinut şi un seminar cu tema "Fotografia oficială", în care a prezentat mai multe imagini realizate în perioada în care a ocupat această funcţie. "Vama sub lumini de Oscar" este cel mai mare festival de arte vizuale din România şi adună an de an sute de pasionaţi, atât din ţară cât şi din străinătate.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unde sunt banii din creşterea economică?

Ceva nu se leagă: economia României creşte cu 5,9% pe an, de 4 ori mai mult decât Europa, industria are cel mai bun trimestru din ultimul deceniu, numărul de salariaţi este la un maxim de un deceniu - 4,8 milioane de angajaţi (în criză au scăzut la 4,1), creşterea salariului minim a adus mai multe locuri de muncă - 500.000 - decât a desfiinţat, dar Guvernul caută să facă rost de bani pentru a acoperi bugetul. Deşi economia merge din plin, şi nu numai pe bază de consum ci şi pe industrie, tensiunile cresc şi ele, în special la nivelul companiilor româneşti: numărul de zile pentru încasarea facturilor a crescut la 105, faţă de 60 de zile în 2008, firmele mici şi mijlocii au capital de lucru negativ, deci pot intra în insolvenţă oricând, iar toată lumea se bazeză pe furnizori şi mai puţin pe bănci în a-şi continua activitatea, ceea ce înseamnă că dacă cineva nu-şi plăteşte factura, un lanţ întreg cade.

• O cameră de hotel de cinci stele, evaluată între 120.000 şi 150.000 de euro

Tot mai mulţi investitori străini au început să se uite la activele de pe piaţa hotelieră locală, complexul hotelier Radisson Blu fiind deja la vânzare (acţionarii au anunţat pe bursa Nasdaq din SUA că au semnat un acord pentru vânzarea hotelului). O cameră de hotel de cinci stele are o valoare cu­prinsă între 120.000 şi 150.000 de euro, potrivit datelor din piaţă, numărul de camere fiind un element ce se ia în considerare când se face evaluarea unui activ hotelier, potrivit consultanţilor din piaţă. Indicatorul de bază însă în stabilirea valorii de piaţă rămâne profitul operaţional (EBITDA). Complexul hotelier Radisson Blu de pe Calea Victoriei a primit o ofertă neangajantă de la un fond de investiţii. Preţul se ridică la 177,5 milioane de euro, ceea indică faptul că preţul pentru o cameră de lux se ridică la 140.000 de euro, luând în considerare cele 718 de camere.

• Semnalele de revenire abundă în economia mondială, însă liderii financiari ai lumii sunt prudenţi: îi sperie protecţionismul şi îmbătrânirea populaţiei

August a fost pentru fabricile din zona euro cea mai bună lună din ultimii şase ani, în pofida aprecierii euro. În Franţa, "omul bolnav al Europei", optimismul din industrie este la cel mai ridicat nivel de după criză. Companiile îşi vor majora investiţiile cu 7% anul acesta. Din Germania, firmele exportă mai mult ca oricând. Încrederea predomină nu doar în zona euro, ci mai peste tot în lumea dezvoltată. A rămas însă loc şi pentru prudenţă, aşa reiese din atmosfera reuniunii de la Jackson Hole, SUA, a şefilor celor mai importante bănci centrale şi instituţii financiare din lume. Mulţi analişti sperau ca la Jackson Hole Draghi şi preşedinta Fed Janet Yellen să dea indicii despre viitorul politicilor monetare ale celor mai puternice bănci centrale ale lumii. Speranţele nu le-au fost împlinite.