REVISTA PRESEI - 29.10.2011

• ADEVĂRUL

• Săptămâna europeană a României: cu ce ne-am ales?

Banii băncilor nu pleacă - să sperăm. "Cheia Consiliului European pentru noi este să ne asigurăm că prin capitalizarea băncilor din zona euro nu se reduce expunerea pe România şi celelalte ţări non-euro", afirma preşedintele, înainte de Consiliul de miercuri. Potrivit declaraţiilor preşedintelui de după reuniune, Bucureştiul a primit garanţii în acest sens. De fapt, a fost obiectivul comun al statelor estice din afara zonei euro. Este de presupus că, în discuţiile dintre cei 27, acestea au făcut front comun pentru a se asigura că recapitalizarea băncilor nu se va face pe seama economiilor mai sărace din Est. Dar o întrebare rămâne: cât de solide sunt garanţiile primite şi cum pot fi împiedicate cu adevărat băncile să-şi retragă banii din economiile din Est, prin diferite metode sofisticate?

• "Summitul ultimei şanse" şi-a ratat ţinta

Summitul ce ar fi trebuit să calmeze pieţele şi să atenueze criza nu a convins nici pieţele, nici politicienii. Lipsa unor detalii esenţiale despre salvarea Greciei loveşte deja Italia şi Portugalia. Anunţul făcut joi de liderii europeni că fondul de urgenţă al zonei euro va creşte la 1.000 de miliarde de euro şi că datoriile Greciei vor fi reduse cu 100 de miliarde de euro a adus, într-o primă fază, un val de optimism pe pieţe. Bursele europene au crescut la maximul ultimelor 12 săptămâni, iar moneda euro a depăşit pragul de 1,4 dolari, urcând la maximul ultimelor şapte săptămâni. Suplimentarea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) prin atragerea de finanţare de la investitori publici şi privaţi se bazează pe ideea că s-ar atrage fonduri de la mari economii, precum China şi Brazilia, ţări care încă nu au spus "Da".

• China pune condiţii europenilor

China, de la care europenii aşteaptă o investiţie în FESF de circa 70 de miliarde de euro, pune însă condiţii pentru ajutor. În primul rând, să i se acorde statutul de piaţă de capital şi să i se ridice embargoul asupra armelor, ceea ce ar marca, aşa cum spune ministrul adjunct de Externe de la Beijing, Fu Ying, sfârşitul "gândirii învechite a europenilor". Beijingul mai vrea şi garanţii clare şi detalii concrete despre cum va funcţiona fondul de urgenţă, a subliniat şi ministrul adjunct de Finanţe al Chinei, Zu Guangyaom.

• Costurile pentru Italia cresc

Primul semnal că deciziile politice nu sunt suficiente să calmeze nervozitatea pieţelor vine din Italia, care, potrivit "Financial Times Deutschland" (FTD), s-a împrumutat ieri de pe pieţe mai scump ca niciodată de la introducerea euro. Pentru investiţii în obligaţiuni de stat italiene cu maturitate de zece ani în valoare de trei miliarde de euro, creditorii au impus, joi, o dobândă de 6,06%. Luna trecută se mulţumiseră cu un procent de doar 5,86.

• Portugalia, pe urmele Greciei

Contracţiile monetare din Portugalia s-au intensificat până la un nivel alarmant şi seamănă tot mai mult cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia înainte ca economia şi finanţele să scape de sub control, atrage atenţia "Telegraph". Datele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) arată, de pildă, că depozitele M1 (masa monetară 1 - numerar aflat în circulaţie şi conturi curente) au scăzut cu o rată anuală de 21% în ultimele şase luni, cu o cădere abruptă în septembrie. "Portugalia pare că a intrat în spirala grecească şi trendul monetar s-a deteriorat şi în Spania, unde căderea a fost de 8,4%", spune Simon Ward, de la Henderson Global Investors. Economistul e de părere că BCE ar trebui să scadă dobânzile imediat.

• Cameron tună şi fulgeră împotriva directivelor UE

După ce a fost mustrat de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, că dă sfaturi şi critică exagerat zona euro, premierul britanic, David Cameron, a tunat şi fulgerat, ieri, împotriva Uniunii Europene. "Londra - centrul serviciilor financiare din Europa - este ţinta unui atac constant, prin directivele de la Bruxelles. Este o zonă de îngrijorare, este vorba despre un interes naţional esenţial pe care trebuie să-l apărăm", a spus premierul, citat de BBC. David Cameron a făcut apel la toate statele UE, care nu fac parte din zona euro, să se unească, pentru a nu permite transformărilor în curs din cadrul spaţiului comunitar - schimbări cauzate de criza datoriilor - să le pună în pericol economiile naţionale.

• Economist american: Grecia tot va părăsi zona euro

Deciziile adoptate în cadrul summitului de miercuri au provocat reacţii la nivel mondial. Deşi cele mai multe sunt optimiste cu privire la şansele de reuşită ale planului de salvare a zonei euro, există şi sceptici. Printre aceştia se află şi economistul american Kenneth Rogoff care a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Bloomberg, că liderii UE nu au reuşit decât să mai câştige puţin timp pentru că problemele persistă. "Este destul de clar că euro nu funcţionează, că nu este un echilibru stabil. Liderii UE nu au reuşit decât să mai cumpere câteva luni", a declarat fostul economistul şef de la FMI.

• Un oficial elen a plecat în Elveţia, după banii grecilor

Secretarul de stat grec în ministerul Finanţelor este la Berna pentru a recupera o parte din miliardele ascunse de greci în bănci elveţiene. În 2009, Helvea , o filială a băncii Pictet din Geneva, dezvăluia că dintre toţi străinii care îşi plasează banii în Elveţia, grecii sunt, de departe, cei mai mulţi. Doar 1% din sumele depuse de aceştia au fost declarate în ţara natală (faţă de 3% alte naţionalităţi). Măcinată de datorii, Atena şi-a adus aminte acum de aceşti bani, mai ales că valoarea averilor ascunse de greci în băncile elene s-ar putea ridica la 150 - 200 de miliarde de euro. Reamintim că valoarea totală a datoriilor Greciei este de 350 miliarde de euro, iar efortul cerut de liderii din zona euro băncilor europene pentru a compensa o parte din această datorie este de 100 de miliarde de euro, scrie "Le Post" .

• Companiile de asigurări din UE vor transfera pierderile pe Grecia către clienţi

Companiile europene de asigurări, care deţin aproximativ 8% din datoria guvernamentală sud-europeană, ar putea transfera o parte din pierderile suferite din cauza ştergerii datoriei Greciei către clienţi prin scumpirea poliţelor de asigurare. Companiile de asigurări de viaţă din Europa vor suporta aproximativ două treimi din potenţialele pierderi pe obligaţiunile guvernamentale elene, italiene, irlandeze, portugheze şi spaniole, deţinând titluri de acest fel în valoare de 235 miliarde de euro (8% din total), potrivit calculelor Bloomberg, bazate pe datele JP Morgan.

• BNR a aprobat regulamentul de restricţionare a creditului pentru populaţie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a aprobat în şedinţa de ieri Regulamentul privind creditele destinate persoanelor fizice, prin care va limita, printre altele, accesul la împrumuturile în valută. "Regulamentul impune creditorilor definirea unor criterii mai exigente pentru acordarea creditului de consum în valută, însă nu afectează - comparativ cu condiţiile actuale - accesul la creditele în valută pentru care atât destinaţia cât şi garanţiile aferente sunt de natură imobiliară", se arată într-un comunicat al BNR. În plus, precizează reprezentanţii băncii centrale, prin acest Regulament, se îmbunătăţeşte mecanismul de informare şi avertizare a clienţilor cu privire la riscurile aferente împrumuturilor în valută şi consecinţele materializării riscurilor valutar şi de dobândă.

• Şeful Erste: BCR este cea mai mare bancă din România, dar nu şi cea mai bună

BCR este cea mai mare bancă din România, dar nu şi cea mai bună, astfel că grupul Erste va aloca toate resursele pentru a creşte eficienţa, a declarat Andreas Treichl, directorul general al grupului Erste, acţionarul majoritar al BCR. "Suntem cea mai mare bancă din România, dar nu si cea mai bună. Vrem să facem tot posibilul pentru a creşte efienţa foarte curând. Vom dedica toate resursele pentru ca şi într-un climat mai puţin bun să creştem rezultatele. Vrem sa devenim şi cea mai bună bancă. Acesta este obiectivul nostru", a spus Treichl. Şeful Erste a menţionat că în ultimii ani eficienţa BCR a crescut.

• Topul celor mai bune 25 de multinaţionale în care e bine să lucrezi

Gigantul software Microsoft se află în fruntea unui top al celor mai bune companii multinaţionale la care poţi lucra, top în care pe primele zece poziţii se clasează numai companii americane. "Microsoft se află pe primul loc deoarece crede că a împărtăşi o cultură bazată pe încredere este o bună modalitate de a face afaceri, independent de mărime, cultură naţională sau industrie", a declarat Jose Tolovi, de la "Great place to work". Microsoft este urmat de dezvoltatorul software SAS şi de compania de IT NetApp, în timp ce gigantul Google se află pe locul patru şi firma de curierat FedEx Express este pe locul cinci în lista celor mai bune 25 de locuri de muncă în multinaţionale. "Aceste companii sunt exemple foarte bune de afaceri profitabile construite în colaborare cu angajaţii şi nu împotriva lor", a spus Tovoli, citat de Sidney Morning Herald.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Recapitalizarea băncilor-mamă amână reluarea creditării

Băncile private din România nu au nevoie de recapitalizare, spune Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor. Însă nevoia acestora de bani ar putea menţine îngheţul împrumuturilor în valută. Ultimele evoluţii din Europa conturează o nouă realitate. Unii economişti văd chiar o reducere semnificativă a sumelor îndreptate către populaţie şi firme. Alţii spun că, în sfârşit, structura financiară din România - calificată ca nesănătoasă, având în vedere raportul credite-depozite - are şansa să se corecteze. Spaimele autorităţilor noastre sunt legate acum de efectele pe care recapitalizarea băncilor-mamă, prezente prin filiale în România, le-ar avea asupra economiei, respectiv asupra creditării. Pentru a risipi orice temere, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, a declarat pentru "Capital" că în România este exclusă o recapitalizare, cel puţin a unei bănci private.

• Reînnoirea acordului de la Viena

Liderii europeni au decis, miercuri, să ridice limita până la care băncile trebuie să dispună de capital propriu la 9% din active, de la 8%. "Băncile din România sunt bine plasate în raport cu acest prag, sunt destul de solide şi au un risc scăzut în comparaţie cu băncile europene", consideră economistul Aurelian Dochia. Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a afirmat şi el că instituţiile de credit de la noi sunt bine capitalizate şi deţin, în media sistemului, aproximativ 14% capitaluri de rangul întâi. Şi-atunci care este îngrijorarea cu privire la recapitalizarea instituţiilor de credit străine, exprimată inclusiv de şeful statului? Aurelian Dochia este de acord: o reînnoire a acordului nu ar strica. "Dar nu cred că băncile străine s-ar lega de mâini cu un asemenea acord", crede el. Altfel spus, acestea nu vor fi dispuse să se angajeze la înţelegeri care să le îngrădească libertatea de a lua unele decizii, în caz de forţă majoră.

• Creditele în valută, pe cale să se restrângă

Dorinţa veche a lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, de încurajare a creditării în lei ar putea să se materializeze în contextul crizei financiare europene. Tocmai acum însă, Mugur Isărescu pare să bată în retragere, după ce a declarat, recent, că împrumuturile în valută trebuie păstrate, pentru că nu există resurse în lei pe termen lung. "Problemele băncilor-mamă se vor vedea într-o restrângere a ofertei de credite în România, în special a celor în valută, care va antrena cunoscuta spirală. Va creşte costul împrumuturilor, inclusiv al celor contractate de stat, iar toate astea vor afecta activitatea economică aflată încă, în mare parte, în criză de lichidităţi", spune economistul-şef al ING, Nicolaie Chideşciuc.

• Finanţările vor fi reduse

"Ieşirile de capital sunt oarecum implicite, în sensul că nu vor mai fi extinse anumite linii de finanţare în următorii ani. De ce? Pentru că băncile-mamă au probleme la ele acasă", spune Chideşciuc. Şi Dochia crede că liniile de finanţare vor fi reduse. "Unele vor fi chiar fluxuri inverse, adică retrageri de capital, pentru a compensa volumele afectate ale băncilor-mamă", arată el. Băncile din Grecia prezente în România au tras deja bani, chiar dacă cele din Austria şi Franţa nu au făcut-o încă. 1,3 miliarde de euro este suma cu care au fost recapitalizate băncile din România în ultimii doi ani.

• Un moment oportun pentru CEC Bank

Propunerea privind recapitalizarea băncilor-mamă şi urmările pe care această decizie le-ar avea asupra creditării autohtone pot împinge, în sfârşit, decizia de capitalizare a CEC Bank în direcţia dorită de mult timp de Executiv. "Guvernul român are anumite angajamente faţă de CEC Bank şi Eximbank, iar acolo lucrurile sunt în curs de găsire a unor soluţii pentru o majorare de capital", spune Radu Gheţea, şeful ARB. Ce spun autorităţile? Gheorghe Ialomiţianu, ministrul de finanţe, a lăsat să se înţeleagă că lucrurile s-ar putea mişca, după aproape trei ani de discuţii cu Comisia Europeană. "Nu se pune problema unei recapitalizări, dar s-ar pune problema de majorare a capitalului Eximbank, pentru a acorda credite şi pentru a suplini creditarea acolo unde restul băncilor nu o vor mai face", a declarat şeful Finanţelor, pentru "Capital". Mai mult, infuzia de capital la CEC Bank şi capitalizarea dividendelor s-ar putea produce în acest an.

• Război total în PSD. Mircea Geoană: Victor Ponta nu e bun de premier

Mircea Geoană consideră că PSD ar trebui să desemneze un candidat pentru postul de premier sau de preşedinte al ţării numai după ce va câştiga alegerile parlamentare. Cât despre varianta Ponta prim-ministru, el este de părere că "tot timpul găseşti pe cineva mai bun, mai experimentat". După ce a tulburat Consiliul Naţional al PSD atacându-i pe Ion Iliescu şi Miron Mitrea, fostul preşedinte al PSD recidivează, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi. Pe lângă aprecierile despre Ponta, Geoană a mai spus că nu i-a fost uşor să lucreze cu Iliescu şi Năstase şi s-a oferit să candideze încă o dată la Preşedinţia României.

• De frică să nu ia amendă, bucureştenii îşi lipesc CNP-ul pe uşă

Locuitorii Capitalei au început să-şi lipească CNP-ul pe uşă, de frica faptului că nu vor fi acasă când recenzorii se vor întoarce pentru a colecta informaţiile nefurnizate la prima întâlnire. Bucureştenii îşi scriu CNP-ul pe uşă de frica amenzilor, potrivit lui Ştefan Trică, directorul Direcţiei de Statistică şi Recensământul Populaţiei din cadrul Institutului Naţional de Statistică. Conform informaţiilor furnizate de acesta, Bucureştiul are cel mai mic procent de locuinţe recenzate, 51,34%. Întreaga isterie a pornit după ce miercuri, şeful INS, Vergiliu Voineagu, a anunţat că declararea CNP-ului este obligatorie, în caz contrar aplicându-se amenzi. Pentru a îmbunătăţi procentul locuinţelor recenzate, în această dimineaţă, Institutul Naţional de Statistică a anunţat autorizarea unei noi proceduri, aceea de autorecenzare, valabilă doar pentru locuitorii Capitalei.

• La noapte, dăm ceasurile cu o oră înapoi

Mâine va fi cea mai lungă zi din an. La noapte, toate ceasurile se dau cu o oră înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00. Odată cu această schimbare, se va întuneca mai repede, în jurul orei 17.00. Cei care sunt pe drum, pe calea ferată, trebuie să ştie că trenurile vor staţiona un ceas în prima gară, începând cu ora 4.00. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în ţările vecine: Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina. Potrivit specialiştilor, ora de iarnă şi cea de vară sunt folosite pentru a profita cât mai mult de lumina soarelui. Românii umblă la ceasuri de la sfârşitul anilor "70, când s-a semnat o convenţie europeană. În anul 1997, printr-o ordonanţă de guvern, orarul a fost corelat cu cel care era în ţările din Uniunea Europeană. Astrologii spun că această schimbare ar putea afecta rezultatele astrogramelor personale.

• "Toamnă Islamistă", după "Primăvara Arabă"

Alegerile din Tunisia, câştigate de un partid islamist, riscă să influenţeze şi scrutinul din Egipt, din noiembrie, avertizează analiştii. Alegerile din Tunisia, primul astfel de scrutin democratic organizat în ţările arabe răscolite anul acesta de "Primăvara Arabă", nu au produs nicio surpriză, confirmând previziunile analiştilor: o victorie a islamiştilor. Ennahda, o formaţiune islamistă interzisă de precedentul regim dictatorial de la Tunis, a obţinut 40 la sută din voturi şi a început deja negocierile pentru formarea unei alianţe. Occidentul este preocupat de posibilitatea ca alegerile tunisiene să le influenţeze pe cele din Egipt, programate pentru 28 noiembrie. Libertate şi Dreptate, aripa politică a mişcării islamiste Frăţia Musulmană, este creditată cu prima şansă în alegerile legislative egiptene. Un Egipt controlat de un partid islamist, cu o agendă mai radicală decât cea a formaţiunii tunisiene, riscă să destabilizeze regiunea, îngrijorând mai ales statul evreu care se teme că Frăţia Musulmană ar putea anula tratatul de pace semnat de Ierusalim cu regimul Hosni Mubarak în 1979.

• Victor Ciorbea l-a iertat pe Băsescu: "Şi o faptă penală se prescrie în cincisprezece ani, darămite o frustrare"

Victor Ciorbea nu-i poartă pică lui Traian Băsescu pentru conflictul în urma căruia, în 1998, şi-a pierdut funcţia de prim-ministru. "Orice faptă penală se prescrie în cincisprezece ani, darămite o frustrare. Nu putem trăi doar în baza unor frustrări din trecut", a declarat pentru EVZ liderul ţărănist. El nu crede că Băsescu a fost principalul vinovat pentru evenimentele care au dus la demiterea sa, deşi la baza întâmplărilor a stat, într-adevăr, un conflict între el şi fostul Ministru al Transporturilor, astăzi preşedinte al României. "Ceea ce a contat atunci a fost faptul că nu am avut un preşedinte care să mă sprijine aşa cum susţine dânsul (Băsescu - n.n.) actualul guvern şi că n-am avut o susţinere puternică din partea partidului", a spus el, cu trimitere la Emil Constantinescu, şef al statului între 1996 şi 2000.

• Ce poţi face de Halloween şi cât te costă distracţia

Monştri, vin sângeriu şi muzică tenebroasă. Acestea vor fi accesoriile distracţiei din acest sfârşit de săptămână, fie că rămâneţi în Capitală, fie că daţi o fugă până la Castelul lui Dracula. Sărbătoarea americană de Halloween, cu dovleci luminaţi, costume de vrăjitoare şi bomboane din belşug, care se sărbătoreşte peste Ocean pe 31 octombrie, devine din ce în ce mai populară şi printre români. Nu este de mirare, astfel, că proprietarii de cluburi sau pensiuni se întrec în oferte pentru a-i atrage în acest weekend, pe românii dornici de distracţie şi umor negru. În toate recomandările privind destinaţiile de Halloween, castelul Bran, cunoscut, mai ales de străini, ca fiind Castelul lui Dracula, ocupă un loc de cinste. Cei care vor să petreacă Halloween-ul aici vor avea parte de multe surprize, promit administatorii unităţii turistice.