REVISTA PRESEI 30.01.2012

• ADEVARUL

• Democrat-liberalii au ajuns la 15,8%

Pe primul loc la capitolul "Opţiuni de vot la alegerile parlamentare" se află, în ianuarie 2012, USL, cu 53,40%, înregistrând o creştere faţă de luna decembrie a anului trecut, când avea 49,20%. Democrat-liberalii par în cădere faţă de sfârşitul anului trecut, când aveau 21,50%. În ianuarie anul acesta, pe fondul protestelor stradale, mai au doar 15,80%. Dacă anul trecut l-au început cu 16,70%, democrat-liberalii au atins pragul de jos în iulie 2011, când ajunseseră la 14,50%. Partidul Poporului (PP) al lui Dan Diaconescu vine puternic în spatele PDL, având 13,90%, în creştere faţă de luna trecută, când avea 11,80%. O uşoară creştere a înregistrat şi formaţiunea condusă de europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, PRM, de la 6,40% cât avea în decembrie, la 6,60%.

• Romgaz, nevoit să importe gaze la preţ triplu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, este nevoit să importe gaze, întrucât gerul din aceste zile a mărit consumul cu peste 30% la nivelul ţării. "Deşi nu are competenţe în echilibrarea pieţei, Romgaz a demarat importuri de gaze din data de 28 ianuarie 2012. Romgaz asigură producţia maximă de gaze naturale din câmpurile de gaze exploatate, gaze comercializate în principal către E.ON România şi GDF Suez România", a precizat directorul general adjunct al Romgaz, Lucian Stancu. Pentru că Petrom a scumpit gazele de producţie internă în octombrie, E.ON şi GDF Suez, care furnizează gaze populaţiei, au primit mai multe gaze de la Romgaz, pentru ca factura pentru populaţie să nu crească. Însă acum, şi Romgaz trebuie să importe, iar problema cea mai mare este preţul uriaş al resurselor ruseşti (500 de dolari pe mia de metri cubi), de trei ori mai mare decât al celor de producţie internă.

• Băsescu:La nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni. Intervenţia şefului statului vine după discuţiile pe care le-a avut la Preşedinţie cu premierul Emil Boc. Principalele declaraţii ale şefului statului: După cum ştiţi, mâine sunt la Bruxelles, plec dimineaţă, am considerat că e bine să fac declaraţia de presă astăzi. Un punct este legată de întâlnirea cu secretarul general al NATO. Sunt pe agendă câteva subiecte. Primul este legat de sistemul de apărare antirachetă. Un alt subiect este legat de conceptul de "smartdefence". România ar putea fi un contributor important la securitatea cibernetică. Avem mulţi hackeri talentaţi pe care i-am putea utiliza în prevenirea atacurilor cibernetice. Nu se pune problema pentru 2012, dar începând cu 2013 vom începe reducerea trupelor în Afganistan. În 2013 ne vom retrage parte a efectivelor. Despre proteste preşedintele Traian Băsescu a declarat: Sunt proteste fireşti, rămâne să plătească şi politicienii preţul plătit de români.

• Liderii UDMR, preocupaţi de anticipate

Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, şi fostul preşedinte al Uniunii, Marko Bela, s-au arătat de acord cu posibilitatea declanşării alegerilor anticipate, în privinţa căreia coaliţia va avea însă ultimul cuvânt, după cum le-a atras atenţia şeful lor politic, Kelemen Hunor. Laszlo Borbely a declarat ieri că Uniunea va analiza în cursul acestei săptămâni oportunitatea declanşării alegerilor parlamentare anticipate, procedură care ar mai "linişti vocea străzii" şi ar asigura un consens cu Opoziţia. "Nu ne temem de alegerile anticipate, sunt convins în capacitatea de organizare a UDMR în acest sens. În opinia mea, s-ar mai linişti vocea străzii, în acelaşi timp am ajunge la un consens şi cu Opoziţia, reprezentanţii lor fiind cei care au lansat ideea alegerilor anticipate.

• Sarkozy: Europa nu se mai află pe marginea prăpastiei. TVA-ul creşte la 21,2%

Preşedintele Franţei nu ţine neapărat să fie reales, ci mai degrabă să intre în istorie. În această seară, Nicolas Sarkozy a anunţat într-un discurs televizat că criza euro "se calmează", iar "Europa nu se mai află pe marginea prăpastiei". Sarkozy a anunţat creşterea TVA-ului la 21,2% şi introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare. "S-au pus bazele elementelor pentru stabilizarea situaţiei financiare în lume şi în Europa", a declarat preşedintele francez în timpul unui unui interviu acordat în această seară şi transmis de nouă posturi de televiziune din Hexagon. "Europa nu se mai află pe marginea prăpastiei", a subliniat Sarkozy. Potrivit unor surse apropiate Palatului Elysee, Sarkozy va modifica sau, cel puţin, va emite o derogare de la legea care prevede ca francezii să lucreze doar 35 de ore pe săptămână. Astfel, această schimbare va permite companiilor aflate în situaţii dificile să reducă salariile angajaţilor sau să le pretindă acestora să lucreze mai mult pentru acelaşi salariu.

• Şefa FMI, la Davos: Sunt aici cu geanta mea mică să adun ceva bani

Christine Lagarde, şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI), pară că a făcut progrese sâmbătă în eforturile sale de a creşte puterea financiară a instituţiei pe care o conduce pentru a ajuta Europa să prevină ca problemele privind criza datoriilor să se extindă în toată lumea, scrie publicaţie americană "The Huffington Post". Christine Lagarde încearcă să majoreze resursele FMI cu 500 de miliarde de dolari astfel încât să poată ajuta dacă va fi nevoie de mai multe împrumuturi în Europa sau în altă parte. FMI este, în mod tradiţional, creditor de ultimă instanţă al statelor din întreaga lume şi a fost implicat în ultimii ani în salvarea Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei. Insistând că FMI este un "pariu sigur" şi că nicio ţară nu a pierdut vreodată bani contribuind la resursele Fondului, Lagarde a argumentat că majorarea fondurilor instituţiei ar putea ajuta la îmbunătăţirea încrederii în sistemul financiar global.

• Davos 2012: cum a ajuns Germania persona non-grata

Nemţii au fost "loviţi" din toate părţile la Forumul Economic Mondial de la Davos. Modelul lor a fost numit chiar unul dintre motivele care au dus la izbucnirea crizei. Cu cât economia merge mai prost, cu atât liderii mondiali au mai multă nevoie de un personaj negativ. Anul trecut, China s-a achitat "cu brio" de acest rol la Forumul Economic Mondial de la Davos. Intervenţia guvernului în economie şi manipularea cursului de schimb al monedei naţionale, yuanul, pentru încurajarea exportatorilor chinezi au fost subiectele fierbinţi, discutate la orice întâlnire, petrecere sau mic dejun. Acum, toate nemulţumirile europenilor faţă de criza prin care trece blocul comunitar s-au concretizat în atacuri directe şi indirecte la adresa Germaniei. Tonul a fost dat de David Cameron, premierul Marii Britanii. Acesta a criticat modelul economic al nemţilor, vorbind despre dezechilibrele comerciale care au dus la izbucnirea şi escaladarea crizei, făcând aluzie la economia bazată pe exporturi a Germaniei.

• ANALIZĂ Ripostă la CRIZA EURO: Decizii cheie la reuniunea UE de la Bruxelles. De unde vin miliarde de euro pentru datorii, joburi şi creştere economică

Liderii statelor euro şi non euro din UE se întâlnesc luni, la Bruxelles - unde va fi grevă generală - la un aşa numit Consiliu informal, prima reuniune la acest nivel din 2012, pentru a discuta despre soluţiile crizei datoriilor. Problemele cheie care rămân pe agenda liderilor UE se referă la: Grecia şi acordul tensionat cu creditorii săi privaţi pentru iertarea datoriilor, la capacitatea de împrumut a zonei euro şi funcţionarea instrumentelor prin care ţările să poată fi ajutate şi la acordul politic pe tratatul fiscal care introduce reguli drastice privind deficitul şi datoria publică.

• Câţi bani vor să taie ţările bogate din fondurile structurale? Negocieri dure pentru viitorul buget al UE. Cum va fi afectată România

Statele membre UE sunt pe poziţii divergente în privinţa viitorului buget al UE. În timp ce un grup de ţări - în principal cele nou intrate - susţin propunerea Comisiei Europene pentru buget, grupul statelor net contributoare printre care Germania - cer scăderi drastice. Executivul UE a propus un buget pentru 2014 - 2020 cu sume "îngheţate" pe principalele politici - cea de coeziune şi cea agricolă - la care România este unul din principalii beneficiari.

• Germania ameninţă suveranitatea Greciei şi vrea să-i controleze bugetul

Germania vrea ca Grecia să abandoneze suveranitatea sa în materie de politică fiscală, de care să se ocupe un comisar european, înainte de a beneficia de un al doilea plan de asistenţă financiară, scrie în ediţia sa de sâmbătă cotidianul Financial Times, care a procurat o copie a propunerii Berlinului, relatează AFP. Potrivit cotidianului britanic, un comisar desemnat de miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să dispună de un drept de veto asupra deciziilor bugetare luate de guvernul grec. Acest proiect circulă în timp ce la Atena Guvernul elen poartă negocieri cu creditori privaţi pentru reducerea datoriei publice a ţării cu 50%, iar liderii europeni urmează să se întâlnească luni la Bruxelles pentru a adopta un nou tratat bugetar european.

• CAPITAL

• Şefii băncilor plătesc cu funcţia factura creditelor neperformante

După trei ani în care acţionarii majoritari din sistemul bancar au uitat ce înseamnă încasarea de dividende, primele trei bănci au fost sau sunt pe cale de a fi decapitate. Şefii altor instituţii au avut acelaşi tratament în urmă cu un an Unde au greşit bancherii de top din anii de aur ai creş­terii economice din Est? Începute acum doi, trei sau patru ani, în funcţie de politica fiecărei bănci, contractele de management ale preşedinţilor au expirat la sfârşitul lui 2011 sau vor expira în prima parte din 2012.

• Iranul taie exporturile de petrol către UE şi opreşte importurile de bunuri din ţările duşmane

Membrii parlamentului iranian au finalizat ieri o petiţie care prevede tăierea exporturilor de petrol ale ţării către statele europene ca răspuns la interdicţia pusă de Uniunea Europeană asupra petrolului iranian. "Petiţia are 4 articole, inclusiv unul care susţine că Republica Islamică Iran va tăia exporturile de petrol către statele europene până ce acestea vor renunţa la sancţiunile impuse ţării", a anunţat Nasser Soudani, vicepreşedintele Comisiei de Energie din Parlamentul Iranian, citat de FARS. Cât despre celelalte părţi cuprinse în petiţie, acesta a spus că un alt articol cere guvernului să oprească importurile de bunuri din ţările care sunt parte din sancţiunile împotriva Iranului.

• The Times, Marea Britanie: Scăpaţi de Germania, nu de Grecia, pentru a salva euro

Germania este mai degrabă o piedică decât un ajutor în salvarea monedei europene unice, iar asta pentru că insistă să impună austeritatea când economiştii spun că nu aşa va ieşi zona euro din criză şi se încăpăţânează să nu acorde Băncii Centrale Europene (BCE) un rol mai important sau să sprijine mai hotărât datoriile naţionale, remarcă The Times.

• Mai stabilă ca dolarul, mai sigură ca euro - rubla, o monedă bună de rezervă?

Într-o vreme în care dolarul se depreciază de la o zi la alta, iar euro pare mai fragil ca oricând, monedele ţărilor emergente au toate şansele să devină noile vedete ale economiei mondiale. Unul dintre cele mai bune exemple este rubla. Poate şi datorită exporturilor imense de petrol şi gaze ale Rusiei, viitorul monedei ruseşti este destul de optimist, fapt observat şi de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. "Lucrul bun în Rusia în acest moment este că rata de schimb este flexibilă. Aşadar, este determinată de forţele pieţii şi Banca Centrală a stăpânit situaţia foarte bine. Dar, cu toate aceste rate de schimb flexibile, este greu să facem previziuni, noi nu ne aflăm în jocul previziunilor, dar ne-ar plăcea ca rubla să continue să răspundă forţelor pieţei şi ca intervenţiile să fie evitate", a declarat Juha Kahonen, directorul adjunct al Departamentului pentru Europa al FMI.

• Decizia lui Bernanke ar putea conduce planeta la haos financiar

Cu anunţul făcut săptămâna aceasta, cum că va păstra dobânda cheie aproape de zero cel puţin până la finalul lui 2014, Rezerva Federală a SUA a mai adăugat o fisură la fundaţia care susţine dolarul american, este de părere Peter Schiff, preşedintele fondului de investiţii Euro Pacific Capital. Într-o încercare eşuată de a oferi claritate şi transparenţă, Ben Bernanke, preşedintele FED, a scos de fapt la iveală un singur drum de urmat pentru economişti şi investitori. Semnele sunt uşor de înţeles, în opinia lui Schiff: FED nu se va opri sub nicio formă de la atingerea ţintelor sale care prevăd crearea unei creşteri fantomă a Produsului Intern Brut, controlarea şomajului, proptirea bursei şi a preţului locuinţelor, şi monetizarea datoriilor guvernamentale.

• CURENTUL

• Infiltrat în Mafia Medicamentelor: şpăgi de miliarde pentru managerii care au falimentat sănătatea

"Curentul" vă prezintă azi un film document în care personajele principale sunt jucători importanţi pe piaţa farma din România. Grupul de firme Relad (Relad Internaţional, Next Pharma şi Relad Internaţional Pharma) au rămas cu datorii imense la furnizorii de medicamente în urma unor afaceri reprobabile desfăşurate cu medicamente reexportate. Acelaşi grup de firme a rămas cu datorii de recuperat. Banii nu au ajuns niciodată la creditori ci în buzunarele managerilor de la Relad.

• Gherghina, MFP: Împrumutul negociat cu Banca Mondială este o nouă centură de siguranţă

Împrumutul pe care autorităţile române îl negociază în prezent cu Banca Mondială (BM), cu o valoare de un miliard de euro, este o nouă centură de siguranţă, iar banii nu vor fi accesaţi decât în condiţii speciale, a declarat explicat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. "Împrumutul negociat cu Banca Mondială este o nouă centură de siguranţă, la fel ca şi în cazul acordului preventiv cu FMI. Vom apela la aceste fonduri doar dacă se deteriorează situaţia în mod accentuat pe pieţele externe, iar România nu îşi va mai putea finanţa deficitul", a declarat secretarul de stat în MFP, Gheorghe Gherghina, într-o emisiune tv.

• CURIERUL NATIONAL

• Jucu renaşte în epoca post-Nokia

Parcul Tetarom III rămâne fără finlandezi, dar DeLonghi şi Bosch vor să vină la Cluj. Italienii vor să investească 30 mil. euro şi să angajeze până la 1.000 de oameni, iar nemţii au în plan o investiţie de două ori mai mare. Aurel Roman (UGIR Cluj): Dacă se vor semna contracte puternice de investiţii cu aceste companii, efectele vor fi benefice nu doar pentru Jucu sau pentru Cluj

• Azi, la Bruxelles, un summit european pentru instituirea disciplinei bugetare

Şefii delegaţiilor naţionale la PE din 8 ţări ale UE (viitoare membre ale zonei euro), între care şi România, i-au adresat preşedintelui Consiliului European, Van Rompuy, o scrisoare. În document protestează faţă de tratamentul discriminatoriu rezervat ţărilor lor în textul tratatului interguvernamental supus astăzi dezbaterii liderilor UE şi îi cer să acţioneze pentru a evita divizarea Uniunii şi, practic, a continentului. Liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene se reunesc azi, la Bruxelles, pentru un Consiliu ce şi-a stabilit drept scop operarea unor remedieri la două cauze principale ale crizei din zona euro. Pe de o parte, este vorba de textul final al unui "Pact bugetar", dorit insistent de Angela Merkel, pact ce ar urma să instituie o disciplină de fier în domeniu, neglijată în ultimii ani în ţările membre ale UE.

• Cum se uită investitorii la navele goale din porturi

Indicele Baltic Dry, care măsoară costul de contractare a transporturilor maritime de materii prime, s-a apropiat de minimele din decembrie 2008. Acesta a consemnat 28 de zile consecutive de scădere, ajungând la nivelul de 726 puncte. Indicele ar putea indica însă mai degrabă supracapacităţi navale decât un recul puternic al comerţului global. "Neîndurătoare" şi "extremă" a fost caracterizată de compania Macquarie Research, potrivit publicaţiei Market Watch, căderea indicelui Baltic Dry, care măsoară costul transporturilor martime. Vineri acesta a atins nivelul de 726 puncte, după 28 de zile consecutive de scădere faţă de 12 decembrie 2011, când se situa la 1.930 puncte, potrivit datelor furnizate de Bloomberg. Picajul l-a adus în apropierea minimului de 663 puncte, consemnat în decembrie 2008, pe fondul reculului economic care a însoţit criza financiară globală.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce miniştri ar trebui să plece din actualul guvern

Analiştii politici au evaluat oportunitatea unei remanieri şi activitatea demnitarilor. În ultimul timp, tot mai multe voci vorbesc despre o remaniere iminentă în cadrul Guvernului condus de Emil Boc. De-a lungul ultimelor luni, au fost vehiculate mai multe liste cu miniştri care urmează să fie remaniaţi, iar subiectul a devenit şi mai acut în contextul mişcărilor de stradă din ultimele două săptămâni. Deocamdată, singurul care şi-a pierdut funcţia a fost ministrul de Externe, Teodor Baconschi, revocat de premierul Emil Boc din fruntea MAE, în timpul şedinţei extraordinare a Parlamentului.

• Ion Ţiriac: Dacă Boc şi-ar da demisia, ar fi de respectat, pentru că ce a făcut, a făcut bine

Omul de afaceri Ion Ţiriac consideră că actualul guvern a luat multe măsuri care se impuneau a fi luate. "Acest guvern a făcut ce trebuia să facă, chiar dacă ceva mai târziu. Dacă domnul Boc şi-ar da demisia ar fi de respectat, pentru că ce a făcut. a făcut ca lumea", a declarat Ion Ţiriac, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată la ProTv. Potrivit acestuia măsurile luate au erodat, aşa cum era de aşteptat, încrederea populaţiei în guvern. Acesta critică Opoziţia, care, potrivit acestuia, nu a reuşit să vină cu nimic constructiv, ci doar cu acuze şi jigniri. Ţiriac atrage atenţia că 2012 este un an blestemat, fiind an electoral. "Toţi politicienii înainte de a alegeri îţi promit ce vrei să auzi. Detest să mă gândesc că începem iar cu sacoşa cu ulei, făină, cârnaţi în fiecare sat din ţară", a declarat omul de afaceri.

• Grecii l-au pus cu botul pe labe şi pe "gurul" finanţelor

Mitul premierului tehnocrat se clatină, după ce Lucas Papademos a ratat startul în încercarea de a recredibiliza Grecia, astfel că germanii au cerut iar ca elenii să renunţe la suveranitate. A doua încercare a Germaniei de a "fura" suveranitatea Greciei a eşuat ieri. După ce presa a aflat, vineri, pe surse, că nemţii vor ca elenii să predea controlul finanţelor, forurile europene au intervenit ieri şi au zis "pas". Un alt plan al nemţilor a răsuflat lunile trecute. S-a vorbit atunci despre vânzarea bunurilor publice ale elenilor, sub controlul europenilor, aşa încât grecii să-şi permită să achite datoria. La nivel oficial, niciunul dintre demersuri nu a fost confirmat.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Procedurile constituţionale sunt greoaie, iar Guvernul, responsabil cu organizarea scrutinului, poate lungi termenele. La mitinguri, în Parlament, în conferinţe de presă şi negocieri cu Pu­terea, protestarii şi opoziţia au cerut şi cer alegeri anticipate. PDL în frunte cu premierul Boc s-a opus so­li­citărilor USL şi ale protestatarilor, argumentând că termenele fixate de Constituţie fac ca alegerile anticipate să aibă loc undeva prin august-septembrie, cu două luni înainte de alegerile parlamentare la termen, deci nu ar avea rost. În faţa acestui refuz, USL caută soluţii pentru a forţa mâna Puterii să declanşeze anticipatele: fie demisia din Parlament, fie blocarea activităţii Legislativului. Cum doar demisia Opoziţiei nu ar rezolva pro­blema, copreşedintele Victor Ponta a anunţat că parlamentarii USL vor renunţa la mandate doar în baza unui acord în care şi Puterea se obligă să facă acelaşi lucru. Între timp, UDMR şi-a declarat disponibilitatea de a susţine declanşarea procedurilor pentru alegeri anticipate.

• Băsescu: "Încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze la nivelul anului 2020"

Preşedintele Traian Băescu a declarat că Guvernul va încerca să propună FMI un nou termen privind liberalizarea preţurilor în sectorul energetic, cu cinci ani mai târziu decât este prevăzut în actualul acord. O delegaţie FMI este prezentă în România, în aceste zile. "La nivelul FMI, aprecierea pentru România este pozitivă. Singurul lucru care va trebui modificat în scrisoarea Guvernului pentru FMI va fi o nouă strategie de liberalizare a preţurilor în sectorul energetic. În actualul acord pe care îl avem, liberalizarea este prevăzută pentru agenţii economici în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze la nivelul anului 2020, iar pentru agenţii economici, 2015 - 2017. Să vedem dacă vom reuşi.

• ACTA, Marea Teroare pe internet. Cum ne-a aruncat Guvernul în braţele dictaturii şi cenzurii online

Scandalurile internaţionale se ţin lanţ după semnarea în secret, la Tokyo, a controversatului document ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contrafacere), care va instaura cenzura online: utilizatorii de internet ajung la cheremul organizaţiilor care pretind că deţin drepturi de autor, vor fi presiuni şi controale fără mandat judecătoresc, inclusiv pe aeroporturi. Raportorul PE al ACTA, francezul Kader Arif, a demisionat vineri denunţând negocierile cu privire la acest text controversat pe care l-a cali­ficat drept o "mascaradă", afirmând că lansează "un semnal de alarmă".

• NATIONAL

• Planuri secrete la Bruxelles

Libertatea circulatiei valutare se apropie de sfarsit. Diverse surse anunta ca la Bruxelles se discuta in mare secret introducerea controalelor valutare si de capital. Ministrul elvetian al Finantelor, Eveline Widmer-Schlumpf, a confirmat, poate din greseala, poate nu, existenta unor planuri secrete in cazul intensificarii crizei euro. Conform domniei sale, Ministerul elvetian de Finante, Banca Nationala Elvetiana si Finma (Autoritatea Financiara de Supervizare a Pietelor) lucrau la un proiect de introducere a controalelor asupra capitalului. Se vor introduce restrictii ale miscarii de capital, initial pentru sase luni", dezvaluie KOPP. Urmatorul pas il constituie expropierile. Acestea se refera la cetatenii din state UE care au facut avere intr-o alta tara decat cea nativa si care nu pot justifica provenienta capitalului.

• Basescu si Boc, doar gaze

Premierul Emil Boc a fost convocat de urgenta, ieri la Cotroceni. Unde seful Guvernului s-a dus singur si a stat patru ore. Vizita a dat apa la moara unui lung sir de vorbe si de ipoteze, ceea mai populara varianta fiind aceea in care Traian Basescu ar fi cerut demisia actualului premier. Optimistii de serviciu au sustinut in schimb ca discutia s-a invartit doar in jurul FMI. Dincolo de speculatiile inerente, cert este ca intalnirea a avut loc in timp ce tot mai multi pedelisti dau la toti dracii disciplina de partid si cer la scena deschisa remanierea Guvernului, dar cu Boc cu tot, de aceasta data.

• Elita globala a pitit in offshore-uri 18.000 de miliarde de dolari

18.000 de miliarde de dolari au fost ascunsi de catre elitele financiare mondiale in paradisurile fiscale. Caci bancherii sunt prea mari sa cada in "plase"! La Forumul Economic de la Davos s-a admis ca a trecut vremea capitalismului in forma lui actuala. Dar si pentru unul cu fata umana e nevoie tot de bani. Dupa cum estimeaza FMI, cam 80% din toate tranzactiile bancare internationale au loc prin "bancile insulare"! 1.400 de miliarde de dolari se afla doar in Insulele Cayman. Cine are de pierdut? Guvernele ai caror cetateni prefera sa-si plaseze banii in insule decat la "ciorapii" nationali. SUA pierde astfel taxarea cam a 100 de miliarde anual. In timp ce bancherii mondiali pun jugul pe state sa plateasca datoriile si pe cetateni sa-si plateasca taxele, ei sunt cei mai mari evazionisti.

• Uite cu ce cara chinezii petrolul iranian

China e pe cai mari. Face turnee prin tari bogate in petrol si semneaza contracte de abia daca mai are cerneala in stilourile de aur, dar cara si petrolul iranian. Arabia Saudita, Qatar, Emiratele Arabe Unite isi arata bunavointa, invitand China sa participe la infrastructura petroliera. Nu ca ar avea nevoie de experienta chinezilor in domeniu - ca nu au - dar spera ca va renunta la petrolul iranian, al carui importator principal este, dupa India. China, insa, joaca la doua capete. Tocmai a pregatit doua supertancuri pentru transportul petrolului iranian, dupa cum a anuntat Clarkson Research Services Ltd., cel mai mare grup de brokeraj din lume in domeniul petrolier.

• PUTEREA

• Decoraţii de un milion de euro la Cotroceni

În timp ce lumea umple pieţele din marile oraşe protestând la adresa preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului Boc, chiriaşul de la Cotroceni îşi vede liniştit de treabă şi îşi face planul la medalii. Preşedintele Traian Băsescu pare hotărât să depăşească planul la acordarea de medalii şi însemne. Încă un milion de euro se va duce pe realizarea de ordine, medalii şi semne onorifice în perioada 2012-2015. Informaţia a fost publicată, ieri, pe site-ul ce conţine date despre toate licitaţiile publice, e-licitaţii.ro, contractul fiind atribuit Monetăriei Statului încă din data de 24 ianuarie anul curent. De altfel, probabil pentru "drepturile de autor" Regia Autonomă Monetăria Statului este instituţia care câştigă constant aceste licitaţii pentru realizarea de gablonţuri prezidenţiale.

• Ce ne aduce furtuna din Golful Persic. Un nou guvern?

Surse complementare sugerează un posibil scenariu, bazat pe conexiuni vizibile între situaţia politică internă din România şi tensiunea din Golful Persic. Agenţia de ştiri Fars a informat că parlamentarul iranian Naser Sudani, adjunctul şefului Comisiei Energetice din Majlis, forumul legislativ de la Teheran, a anunţat, la 28 ianuarie, că a fost finalizat proiectul legii menit a opri exportul de petrol către statele europene, în urma sancţiunilor decise de UE. Conexiunea României cu încordarea din zona Golfului Persic? Baza militară americană de la Constanţa ar putea fi escala utilă podului aerian necesar aeronavelor de luptă şi de transport ale SUA, ce vor decola din Germania spre Iran. Context în care poate fi devansată şi aducerea interceptoarelor americane la Deveselu. Dar, pentru asta este nevoie de stabilitate în România, detensionarea situaţiei politice interne implicând şi un nou executiv la Palatul Victoria.

• Roubini: "Zona euro se află într-un accident de tren ce se desfăşoară cu încetinitorul"

Economistul de la Universitatea New Yorkcare a prezis criza financiară Grecia, Nouriel Roubin a declarat că "Grecia va ieşi probabil din zona euro în următoarele 12 luni şi ar putea fi urmată în curând de Portugalia". "Zona euro se află într-un accident de tren ce se desfăşoară cu încetinitorul. Nu numai Grecia, ci şi alte ţări sunt insolvente", a spus Roubini în timpul unor dezbateri organizate la Davos, citat de Money.ro. Roubini a precizat că vede o recesiune severă în Europa şi o probabilitate de 50% "ca uniunea monetară să se destrame în următorii 3-5 ani". "Nu toţi membrii pot să rămână. Grecia şi Portugalia ar putea ieşi din zona euro - Grecia în următoarele 12 luni. În cazul Portugaliei ar putea dura mai mult", a adăugat el.

• ROMANIA LIBERA

• Virgil Măgureanu: "Protestele nu sunt spontane"

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) Virgil Măgureanu este convins că protestele din ultimele săptămâni au fost provocate, dar consideră că ele reprezintă, în acelaşi timp, gradul de nemulţumire al românilor şi că ar trebui să prefigureze o schimbare la nivelul puterii. Există în mod cert o legătură între nemulţumirile din România şi acele forme de protest care s-au manifestat peste tot în lume, atât în statele dezvoltate - SUA, Marea Britanie, Franţa -, cât şi în statele din lumea arabă. Cred că există o legătură între toate acestea, fiindcă oamenii nu mai suportă sărăcia, incompetenţa şi corupţia. "Nu este atât de important dacă Traian Băsescu îşi va termina sau nu mandatul pentru ceea ce urmează să se întâmple. Nu mai depinde de o singură persoană ceea ce se va întâmpla major în România. Şi chiar dacă ar rămâne, nu cred că Traian Băsescu mai dispune de pârghiile necesare pentru a redresa situaţia într-un sens benefic."

• Recesiunea se întoarce, capitalismul se schimbă

Forumul Economic Mondial, reunit la Davos ca în fiecare an, a fost plasat sub semnul unei necesare reinventări a capitalismului. Tarele au fost analizate de reprezentanţii elitei mondiale economice şi politice şi, deşi nu toţi sunt de acord cu diagnosticul, ori cu soluţiile, fiecare consideră că sistemul nu poate ieşi neschimbat din actuala criză.

• ZIARUL FINANCIAR

• Turul de forţă al lui Treichl: remaniere la BCR, buget aprobat cu profit de 422 mil. lei şi întâlnire cu Băsescu

O întâlnire oficială cu preşedintele Traian Băsescu în care a dat asigurări că va continua să-şi susţină afacerile din România, dar a şi pus pe masă o listă de solicitări, plus remanierea amplă a conducerii executive a BCR începând cu postul de CEO au marcat turul de forţă făcut vineri la Bucureşti de Andreas Treichl, şeful Erste Group. Tot vineri, AGA BCR, unde Erste deţine aproape 90% din acţiuni, a aprobat un buget pe 2012 care prevede un profit anual net de 422 mil. lei pentru bancă, respectiv de 288 mil. lei pentru întregul grup financiar din cauza pierderilor preconizate la unele subsidiare.

• România acceptă regulile de deficit ale UE, dar pune condiţii: să fie primită la discuţiile membrilor zonei euro

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut aseară, înainte de plecarea la summit-ul Uniunii Europene, care are pe agendă drept principal punct ajungerea la un acord privind regulile de deficit (deficit structural de maximum 0,5% din PIB şi deficit bugetar de maximum 3% din PIB) în Uniunea Europeană, că Bucureştiul va accepta documentul, dar cere să fie primită la discuţiile membrilor zonei euro. Preşedintele nu a fost foarte explicit, nu a spus dacă România va adera la acest pact chiar şi în condiţiile în care, în final, nu va fi acceptată ideea ca ţările semnatare din afara zonei euro să participe la summitul zonei euro.

• Întrebarea de 100 de puncte: De unde se pot elibera două miliarde de euro pentru consum?

Nici nu a început bine anul, că prognoza economică pentru 2012 este schimbată de FMI de la circa 2% spre 1%. Paradoxul este că tocmai situaţia mai bună decât estimările în 2011, pentru care se aşteaptă o creştere economică de 2,5-2,8%, determină revizuirea în jos a prognozei pentru acest an. Problema este ca ajustarea pe care a anunţat-o FMI să nu fie urmată de o alta la fel de curând, aşa cum ne-a obişnuit instituţia de la Washington din 2009 încoace, când a estimat iniţial creştere pentru ca PIB-ul să se prăbuşească în realitate.

• Polonia învinge din nou criza: creştere economică de 4,3%

Economia Poloniei a înregistrat anul trecut cel mai rapid ritm de creştere din ultimii trei ani, de 4,3%, în condiţiile în care companiile au majorat investiţiile, iar zlotul slab a impulsionat exporturile, scrie Bloomberg. În 2010, Produsul Intern Brut a avansat cu 3,9%. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a reuşit să evite recesiunea în timpul crizei economice mondiale din 2009. Pentru anul în curs guvernul ia în calcul o încetinire a ritmului de creştere, din cauza problemelor din zona euro. "Va avea loc în mod cert o încetinire în acest an, dar dacă nu ar exista criza din zona euro încetinirea nu ar avea loc", a declarat ministrul de finanţe Jacek Rostowski. Zlotul s-a depreciat cu 11,2% anul trecut faţă de euro. Tot în 2011, creşterea investiţiilor fixe a accelerat la 8,7%, comparativ cu o scădere de 0,2% în anul anterior. Avansul consumului privat a încetinit însă de la 3,2% la 3,1%. Exporturile au crescut cu 13%, la 12,5 miliarde de euro, în noiembrie, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.