REVOLTE ÎN ÎNCHISORI Statul român are în plan construirea a două noi penitenciare

• Norvegienii ne ajută la modernizarea locurilor de detenţie

Deşi Administraţia Naţională a Penitenciarelor susţine că a modernizat, în ultimii ani, mii de locuri de detenţie, deţinuţi din zece penitenciare şi-au exprimat nemulţumirile prin revolte, în această săptămână. Principalele aspecte semnalate de către deţinuţi vizează îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Ei reclamă supraaglomerarea, aspecte legate de participarea la activităţi lucrative şi educative, programul tv, serviciile medicale, micşorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea şi termenele stabilite de comisia pentru eliberare condiţionată.

"Având în vedere implicaţiile medicale, accentuate şi de perioada caniculară, Administraţia Naţională a Penitenciarelor îşi exprimă public îngrijorarea faţă de protestele exprimate sub forma refuzului de hrană. Subliniem că, la nivelul tuturor unităţilor, angajaţii au purtat discuţii individuale şi colective cu persoanele implicate în această formă de protest şi au încercat identificarea unor soluţii care să răspundă problemelor semnalate", declară ANP. Administraţia Naţională a Penitenciarelor mai susţine că respectă dreptul la libertatea de exprimare a deţinuţilor, atâta vreme cât nu sunt puse în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea acestora. În acest sens, personalul monitorizează îndeaproape situaţia, fiind în dialog permanent cu deţinuţii nemulţumiţi: "În situaţia în care deţinuţii vor încălca prevederile legale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, precum şi pe cele ale regulamentului de ordine interioară, administraţia locului de deţinere va acţiona gradual pentru restabilirea ordinii. De asemenea, este menţinută, în permanenţă, legătura cu structurile locale ale Ministerului Afacerilor Interne".

Statul român are în plan construirea a două noi penitenciare. Anul trecut, au fost realizate două studii de prefezabilitate pentru construirea acestora şi, în perioada 2020 - 2023, în funcţie de prevederile bugetare aprobate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) doreşte realizarea a două penitenciare noi şi transformarea a două unităţi militare în locuri noi de deţinere. Totodată, potrivit Memorandumului privind "Aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune", începând cu anul 2021 se are în vedere promovarea a altor două noi obiective de investiţii privind construirea a două penitenciare.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) vrea să creeze în acest an 659 locuri noi de detenţie, din care 352 locuri prin lucrări de transformare a diferitelor spaţii în spaţii detenţie (Penitenciar Craiova 24 locuri, Penitenciar Gherla 60 locuri - printr-un proiect cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 - 2014, Penitenciar Satu Mare 60 locuri, Penitenciar Găeşti 208 locuri) şi 307 locuri prin lucrări de reparaţii curente (Penitenciar Slobozia - 4 locuri, Penitenciar Rahova - 53 locuri, Penitenciar Târgşor - 8 locuri, Penitenciar Tulcea - 40 locuri, Penitenciar Botoşani - 18 locuri, Penitenciar Oradea - 32 locuri, Penitenciar Tg. Mureş - 5 locuri, Penitenciar Timişoara - 50 locuri, C.R. Buziaş - 69 locuri, Penitenciar Spital Dej - 6 locuri, C.E. Tg. Ocna - 18 locuri, Penitenciar Bacău - 4 locuri), potrivit unui răspuns al ANP transmis ziarului BURSA.

Tot în anul 2016 vor fi modernizate 200 locuri de detenţie la Penitenciarul Bacău, printr-un proiect cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Mecanismul Financiar Norvegian 2009 - 2014, conform ANP.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) administrează, în prezent, 34 penitenciare, 6 penitenciare-spital, 2 centre de detenţie şi 2 centre educative, cu un efectiv de deţinuţi de 28.135, la data de 15.06.2016.

În anul 2012, ANP a dat în folosinţă un număr de 1.201 locuri noi de cazare: Penitenciarul Iaşi - 200 locuri, Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti - 312 locuri; Penitenciarul Vaslui - 259 locuri, Penitenciarul Găeşti - 370 locuri, Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova - 60 locuri. În anul 2013 au fost date în folosinţă 1421 locuri de cazare obţinute prin lucrări de reparaţii curente: 210 de locuri la Penitenciarul Găeşti, 60 de locuri la Penitenciarul Botoşani, 28 de locuri la Penitenciarul Bistriţa, 60 de locuri la Penitenciarul Craiova, 46 locuri la Penitenciarul Târgşor, 90 de locuri la Penitenciarul Poarta Albă, 25 de locuri la Penitenciarul Miercurea Ciuc, 247 de locuri la Penitenciarul Pelendava, 53 de locuri la Penitenciarul Slobozia, 100 de locuri la Penitenciarul Timişoara, 60 de locuri Centrul de Detenţie Craiova, 96 de locuri la Penitenciarul Tulcea. Tot în anul 2013 au fost date în folosinţă 346 de locuri la Penitenciarul Vaslui prin lucrări de investiţii.

În 2014 s-au creat 145 locuri noi de detenţie (Penitenciar Spital Tg. Ocna- 45 locuri şi Penitenciar Găeşti- 100 locuri), iar în 2015 au fost modernizate 300 locuri (Penitenciarul Mărgineni - 200 locuri şi Penitenciarul Codlea - 100 locuri).

ANP ne-a menţionat că toate lucrările prin care au fost realizate locurile de detenţie, cu excepţia celor de la Penitenciarul Gherla şi Penitenciarul Bacău, au fost realizate din fonduri de la bugetul de stat, fonduri alocate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

• Veniturile deţinuţilor se împart: 40% revine persoanei condamnate, 60% este destinat administraţiei penitenciarului

În ceea ce priveşte contractele încheiate de penitenciare în vederea scoaterii deţinuţilor la muncă, ANP ne-a spus că închisorile au contracte de prestări servicii cu societăţi comerciale, instituţii publice şi persoane fizice, dar şi contracte de voluntariat cu persoane juridice de drept public sau privat, fără scop patrimonial, precum şi contracte cu organele administraţiei publice locale.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor precizează că, potrivit legilor în vigoare, veniturile obţinute din activităţi lucrative se repartizează astfel: 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate; 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

De asemenea, veniturile realizate din prestări de servicii nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă şi, după caz, gradul de realizare a normei de lucru determinate prin probele de lucru efectuate în prezenţa persoanelor delegate de ambele părţi contractante.

Deţinuţii pot lucra şi în cadrul penitenciarelor, potrivit ANP, fiind de asemenea remuneraţi, pe bază de tarife diferenţiate pe categorii de activităţi, dar nu mai puţin decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, în raport cu programul de muncă şi, după caz, gradul de realizare a normei de lucru.

• MINISTRUL JUSTIŢIEI, CĂTRE DEŢINUŢII CE PROTESTEAZĂ ÎN MAI MULTE PENITENCIARE:

• "Nu voi lua măsuri sub presiune; am aşteptat 20 de ani, mai putem aştepta 2 luni"

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a declarat miercuri, referitor la protestele deţinuţilor din mai multe penitenciare din ţară, că nu va lua măsuri sub presiune, cerându-le condamnaţilor să mai aibă răbdare pentru ca societatea să poată fi consultată în legătură cu problemele din închisori.

"Nu serveşte nimănui, nici deţinuţilor nici societăţii, escaladarea acestor tensiuni. Aşteptăm cu toţii, ca societate, soluţii de mai bine de 20 de ani. Înţeleg nerăbdarea, îi asigur că lucrăm la aceste soluţii. Există o responsabilitate a întregii societăţi, a Guvernului, a mea ca ministru, a Parlamentului şi a publicului, care trebuie să fie informat corect şi nepărtinitor şi trebuie să fie consultat. Escaladarea tensiunii în penitenciare nu va genera adoptarea de măsuri grăbite. Nu voi adopta nicio măsură sub presiune. Avem nevoie de măsuri bune. Dacă am aşteptat 20 de ani, mai putem aştepta două luni ca să consultăm întreaga societate românească. Îi rog (n.r pe deţinuţi) să aibă puţină răbdare să putem face această dezbatere şi consultare. Scopul este un pachet de măsuri care va fi pus pe masa Parlamentului în sesiunea de toamnă", a spus Raluca Prună, ministrul Justiţiei, într-o declaraţie de presă.

Ministrul Justiţiei a făcut precizările în condiţiile în care Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunţat miercuri că sunt revolte în opt din cele 45 de închisori din ţară.

"Am luat cunoştinţă de evenimentele recente din mai multe penitenciare. Potrivit datelor ANP, în opt din 45 de penitenciare există evenimente tensionate, între timp fiind şi alte unităţi de penitenciar, Tulcea, spre exemplu, care s-au alăturat", a mai declarat ministrul.

Ministrul Justiţiei a precizat că a avut discuţii cu mai mulţi deţinuţi şi că ştie care sunt problemele acestora. Raluca Prună a precizat că la preluarea mandatului a "moştenit" o serie de documente, fără nicio măsură concretă, referitoare la situaţia din penitenciare, menţionând că acestea sunt probleme "restante" ale sistemului judiciar.

"Am spus public că există alternative la detenţie. Probaţiunea este o soluţie. Am suplimentat numărul de posturi, am reuşit prin ordonanţa de urgenţă privind drepturile salariale să asigur o creştere salarială pentru colegii din probaţiune. Vom lansa în a doua parte a lunii iulie o dezbatere privind problemele din penitenciare", a mai declarat Raluca Prună.