RISC DE DECOMITERE ANULAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN Sumele neabsorbite în perioada 2014-2020 - eligibile pentru realocare pe RePower EU

Pe baza Regulamentului ce va fi adoptat săptămâna viitoare de plenul Parlamentului European, Guvernul ar putea să solicite Comisiei Europene introducerea, în planul naţional pe RePower EU, sumelor rămase din alocarea pentru politica de coeziune 2014-2020 (+3) care riscă să fie pierdute din cauza necheltuirii lor până la 31 decembrie 2023, au afirmat, ieri, co-raportorii pe RePower EU, Dragoş Pîslaru şi Siegfried Mureşan, într-un briefing cu reprezentanţii mass-media din ţara noastră.

"Am avut o abordare comună pe lucrurile cele mai importante care au determinat un beneficiu adiţional pentru România. Pe lângă cheia de alocare, care ne-a mărit suma alocată de la 800 milioane euro la 1,39 miliarde euro, dorim să deblocăm mai multe resurse prin flexibilizarea fondurilor. Astfel, Regulamentul ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare de plenul Parlamentului European permite statelor membre să aloce în RePower EU banii necheltuiţi din perioada 2014-2020. În măsura în care Guvernul vine pe RePower cu un plan de cheltuieli ambiţios, el poate folosi toţi banii necheltuiţi pe alocarea 2014-2020 (+3). În acest moment există 6 miliarde euro ce trebuie cheltuiţi de România până la 31 decembrie 2023. Probabil că nu toată această sumă va rămâne necheltuită. Discutăm despre o alocare cuprinsă între 3 şi 5 miliarde euro cu risc de decomitere şi de aceea am creat această extraordinară supapă care va permite cheltuirea sumelor respective până la 31 decembrie 2026, dar în cadrul mecanismului RePower EU. Dacă Guvernul constată, până la 30 aprilie, când va trebui să trimită planul pe RePower Eu Comisiei Europene, că nu poate cheltui sumele aflate în risc de decomitere pentru perioada 2014-2020 (+3), poate să ceară introducerea lor în RePower EU. Această flexibilitate de 100% este prinsă în regulamentul pe care îl vom adopta săptămâna viitoare", a declarat deputatul european Dragoş Pîslaru (Renew Europe).

Sumele suplimentare s-ar adăuga astfel alocării iniţiale din RePower EU pentru ţara noastră, de 1,39 miliarde euro.

"Ne aşteptăm la vot pozitiv, la o largă majoritate, după care acest mecanism va intra imediat în vigoare. După intrarea în vigoare, Guvernul trebuie să prezinte un plan naţional pentru a atrage suma de bani alocată ţării noastre. Totul va funcţiona ca la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Comisia Europeană va aproba planul Guvernului, după care va primi unda verde de la Ecofin şi finantarea va începe. Dupa aprobarea planului naţional pe RePower EU, România va primi o prefinanţare de 20%, adică 280 milioane euro, ceea ce reprezintă un sprijin important în actuala situaţie în care ne confruntăm cu o inflaţie dificilă şi cu cheltuieli crescute cu energia. Ministerul care negociază cu Comisia Europeană este Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene unde va fi integrat totul, pe baza colaborării cu alte ministere. România trebuie să spună cât din cele 1,4 miliarde euro alocate iniţial va distribui pe fiecare domeniu, ce tipuri de proiecte vor fi finanţate, iar după aprobare se va trece la apeluri de proiecte. Guvernul însă trebuie să precizeze ce tipuri de proiecte doreşte să finanţeze", a spus deputatul european Siegfried Mureşan (PPE).

El a arătat că, pe lângă cele 1,39 miliarde euro şi restul sumelor ce pot fi incluse din perioada 2014-2020, Guvernul ar mai putea beneficia şi de sumele nesolicitate de alte state membre din componenta de împrumut a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

"În componenta de împrumut, la nivelul Uniunii Europene au rămas 200 miliarde euro ce reprezintă credite nefolosite din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Noi cerem acum ca, după intrarea în vigoare a Regulamentului pe RePower EU, statele ce nu au accesat aceste credite să notifice în termen de 30 de zile Comisia Europeană dacă vor mai accesa aceste credite total sau parţial ori dacă nu. Sumele neaccesate vor fi puse într-un coş comun şi vor putea fi accesate de statele membre care au optat şi pentru componenta de împrumut în PNRR-uri. De aceea, consider că Guvernul trebuie să aibă un portofoliu de investiţii pregătit pentru accesarea acestor credite netrase de alte state, credite suplimentare ce sunt puse la dispoziţie pe principiul «primul venit, primul servit». Cred că aici ar trebui să intre investiţiile mai mari pe care Guvernul doreşte să le facă în domeniul energetic", a precizat Siegfried Mureşan.

Cei doi deputaţi europeni din partea ţării noastre au arătat că RePower EU nu urmăreşte doar finanţarea investiţiilor mari din domeniul energetic, ci şi investiţiile realizate de consumatorii casnici şi de IMM-uri pentru a-şi eficientiza energetic imobilele şi a-şi reduce facturile la energie.

"Din păcate, din ce am văzut până acum din partea Guvernului, pregătim doar proiecte de infrastructură monumentale, care să fie făcute pe terenuri de la ADS prin companii publice cum sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica. Or scopul RePower EU era să deblocăm aceste resurse financiare şi pentru consumatorii casnici şi antreprenorii mici. Până pe 30 aprilie Guvernul trebuie să depună acest plan, întocmit în urma consultărilor cu toţi partenerii sociali. Întrebarea care se pune este dacă avem o situaţie cu câţi bani vor ajunge la IMM-uri şi la prosumatori pentru reducerea costurilor cu energia şi pentru eficientizarea energetică. RePower EU are un scop direct legat de actuala criză energetică cu care ne confruntăm. Regulamentul pe care îl vom aproba în Parlamentul European săptămâna viitoare nu spune că Guvernul este obligat să aibă un echilibru în plan între investiţiile mari şi investiţiile făcute de consumatorii casnici şi antreprenori. Aşa că Guvernul nu e forţat să facă acest lucru. Şi de aceea, pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a apărut în transparenţă decizională un proiect de ordonanţă de urgenţă care ia terenuri de la ADS, le trânteşte acolo, face o listă de proiecte, care, din estimările mele, se ridică la peste 3 miliarde euro. Dacă va fi aprobat acest proiect de act normativ, companiile de stat vor primi nu doar cele 1,4 miliarde euro din RePower EU, ci şi alte sume din fondurile europene, chit că vorbim despre realocarea celor necheltuite în perioada 2014-2020 sau despre cele din perioada 2021-2027. Ar fi foarte trist pentru România ca să se întâmple acest lucru, deoarece cu cele 1,4 miliarde euro am fi putut moderniza 10% din fondul de locuinţe din ţara noastră", a afirmat Dragoş Pîslaru.

Regulamentul prevede şi transparenţă în cheltuirea fondurilor europene, astfel că statele membre sunt obligate să publice de două ori pe an lista cu cei mai mari 100 beneficiari ai fondurilor europene. Prima listă pe PNRR trebuie publicată de Guvern în aprilie 2023, iar a doua în luna octombrie.