ROBOR - noul coşmar al clienţilor Prima Casă

Actualizare Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,27%, cel mai mare nivel din martie 2014, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Nivelul atins astăzi, 3,27%, este cel mai mare din 5 martie 2014, când a fost 3,37%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%.

Totodată, indicele Robor la şase luni a crescut astăzi la 3,32%, cel mai mare nivel din 13 mai 2014, când a fost 3,32%.

----------

Raportul CNSM pe 2017: "O vulnerabilitate la adresa stabilităţii financiare se referă la creşterea îndatorării populaţiei"

Indicele ROBOR provoacă fiori tot mai reci împrumutaţilor în moneda naţională, crescând, în mod alert, de la o zi la alta. Ieri, ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile aferente celor mai multe împrumuturi în lei, a urcat la 3,24% pe an, de la 3,15% vineri, un nivel mai mare fiind atins în martie 2014.

Indicele ROBOR la 6 luni s-a cifrat, ieri, la 3,29%, cel la 9 luni - la 3,31%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 3,34%.

În perioada similară a anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni se situa la nivelul de 0,37% pe an, acesta în­cepând să crească în septembrie 2017.

Irina Chiţu, director FinZoom.ro, a explicat: "Creşterea ROBOR indică faptul că băncile au nevoie de lei şi se îm­prumută mai scump între ele. Au nevoie de bani atât pentru a da credite populaţiei şi firmelor, cât mai ales pentru a împrumuta statul", în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice vrea să atragă de la bănci trei miliarde lei în iulie, după ce a atras alte trei miliarde lei luna trecută".

În aceste condiţii, rata unui credit contractat prin Prima Casă a crescut cu 34%, potrivit calculelor FinZoom, care subliniază că o persoană care doreşte să se împrumute prin acest program guvernamental trebuie să ştie că va plăti lunar cu 315 lei mai mult faţă de acum doi ani, respectiv cu 308 lei mai mult comparativ cu anul trecut.

De altfel, pe paginile de Facebook ale debitorilor cu credite în lei au apărut postări în care sunt menţionate creşterile ratelor bancare din ultimele luni: "Din septembrie voi plăti 1100 lei rata la un credit Prima Casă, după ce, în martie, banca mă anunţase că îmi măreşte rata la 1000 lei, de la 860 lei în toamna trecută"; "Nici la mine nu este mai roz situaţia - de la 950 de lei plătesc 1250 lei";

"La fel şi eu - anul trecut pe vremea asta aveam o rată de 970 lei, iar luna aceasta am 1.200 lei".

Specialiştii financiari susţin că trendul ascendent pe care îl urmează indicele ROBOR este unul firesc, întrucât acesta se află în teritoriul unei economii funcţionale, fiind şi influenţat de rata inflaţiei, aflată pe un trend similar, încă de acum câteva luni.

ROBOR se află pe un trend ascendent şi în strictă corelare cu inflaţia, a spus, recent, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), menţionând că, în urmă cu zece ani, 99% dintre credite erau acordate la dobânda băncii, care lua în calcul toţi indicii din piaţă şi stabilea o dobândă, ROBOR reprezentând o mică bucăţică din aceasta.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, subliniază că ROBOR va creşte atâta vreme cât inflaţia se va afla pe un trend ascendent. Tendinţa dobânzilor din piaţă este una de creştere, potrivit lui Ionuţ Dumitru, care opinează că rata dobânzii de politică monetară va ajunge 3%, la finalul lui 2018. În acest context, dobânzile creditelor acordate în lei vor creşte în funcţie de evoluţia indicelui ROBOR, ne-a spus, recent, preşedintele Consiliului Fiscal.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, consideră: "Eu cred că un ROBOR mai mare este şi un regulator de apă rece necesar, care şi temperează puţin aşteptările, mai ales cele de consum. Funcţionează asemenea unui stabilizator economic. Într-adevăr, sarcina celor care au credite a crescut, pentru unii mai mult şi pentru alţii mai puţin. Nu trebuie să pierdem din vedere următorul aspect: nu toţi aceştia au luat credite când acest indice era la cel mai mic nivel, de 0,78%. Oamenii preferă să utilizeze comparaţia care le convine, dar nu este tocmai corect aşa. Dacă privim în perspectivă, peste un an de zile, de exemplu, ROBOR va fi, probabil, 4%, valoarea de acum, va părea mică".

Economistul Dragoş Cabat susţine că este normal ca indicele ROBOR să crească, urmând să depăşească pragul de 5%, nefiind normal ca acest indice să fie cu mult sub nivelul ratei inflaţiei.

• Raportul CNSM: "În ultimul an, avem un grad mediu de îndatorare de peste 55%"

Raportul anual pe 2017 întocmit de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) arată că "o vulnerabilitate la adresa stabilităţii financiare se referă la creşterea îndatorării populaţiei, ce poate avea efecte negative importante atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creşterii economice viitoare". În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat considerabil, o treime dintre debitorii care au contractat un credit în ultimul an având, în medie, un grad de îndatorare de peste 55%, atrage atenţia lucrarea citată, precizând: "În scopul aprofundării analizelor care să sprijine fundamentarea deciziilor CNSM privind atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare ca urmare a creşterii îndatorării populaţiei, CNSM a recomandat înfiinţarea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României".

Banca Naţională a României (BNR) nu are intenţia să descurajeze creditarea, ci este interesată de o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente şi sustenabilă, a declarat, recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, menţionând: "Căutăm şi noi căi şi aşteptăm şi de la dumneavoastră dezbateri pentru încurajarea creditării. Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă, şi insist pe acest cuvânt chiar dacă el este păsăresc - sus­tenabilă. De ce? Pentru că şi o parte din dezintermediere, din scăderea creditării la care am asistat în ultimii doi ani, chiar trei ani, provine din faptul că unele credite nu au fost sustenabile. Deci s-au dus în direcţii care nu aveau cum să continue. Discuţiile acum sunt următoarele: cum să echilibrăm pe componente creditarea pentru ca ea să dureze, să contribuie ani buni de acum înainte la creşterea economică. Practic, să preia, să devină unul dintre motoarele principale ale creşterii economice".

Potrivit Guvernatorului BNR, banca centrală intenţionează ca în lunile de vară să discute cu Asociaţia Româ­nă a Băncilor şi cu autorităţile române nebancare despre cum să devină creditarea un motor al creşterii economice durabile.

Isărescu a reamintit faptul că, deşi gradul de intermediere financiară din România se plasează la cel mai scăzut nivel din ţările membre ale UE, se menţine pe un trend descendent, res­pectiv la 27% din PIB la finele anului 2017, faţă de vârful 40% atins în 2011.

În opinia acestuia, declinul intermedierii financiare s-a produs în condiţiile în care s-au constatat creşteri ale creditului acordat sectorului privat, de 5% în 2017 şi de peste 6% în termeni anuali, în perioada ianuarie - aprilie din anul acesta.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a menţionat, la rândul său: "Dacă ne uităm cum merge şi cum a mers în anii din urmă şi în anii aceştia creditul ipotecar, o să vedem că schimbările în bine le-au adus creditele din Programul Prima Casă. Până la Programul Prima Casă, românii s-au împrumutat foarte puţin prin credite ipotecare şi şi-au cumpărat locuinţe pe credite. (...) În acelaşi timp, este o cerinţă de la Uniunea Europeană şi este o înţelegere foarte clară în România a situaţiei de fapt, de fond şi de drept: nu putem să ne permitem să riscăm o supraîndatorare a populaţiei care ar afecta întreaga economie. Şi atunci, aceasta este problema în legătură cu creditele. Să evităm în orice caz o supraîndatorare a populaţiei. Deci nu limitarea creditării, ci măsuri pentru evitarea supraîndatorării populaţiei".

La jumătatea lunii iunie, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a spus, referitor la documentul privind limitarea gradului de îndatorare: "Într-adevăr, au loc analize, discuţii, este în lucru - şi nu de ieri, de azi. Este de mai bine de un an de zile în lucru analiza gradului de îndatorare în special a populaţiei şi a sustenabilităţii acesteia. A fost şi o prezentare în urmă cu câteva luni în Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială. Este un efort în lucru, însă nu aş intra mai ales în detalii de cifre sau de a comenta un anume proiect sau altul. Repet, când vom avea ceva de comunicat, comunicăm în mod direct. Scopul nu este de a limita creditarea, ci de a o orienta către direcţii sustenabile şi într-o măsură rezonabilă".

Acesta a menţionat că BNR doreşte să susţină creditarea, în special cea în monedă naţională, pe termen lung, pentru investiţii şi cu dobândă fixă.