România anunţă noi obligaţii pentru emitenţii de criptomonede, un domeniu cu tranzacţii suspecte de miliarde de dolari anual

Uniunea Europeană extinde domeniul de reglementare asupra furnizorilor de servicii din domeniul criptomonedelor şi a furnizorilor de portofele digitale, în încercarea de a asigura un cadru care să poată preveni spălarea banilor, după ce fenomenul a atins cote îngrijorătoare la nivel mondial. Posibilitatea de a deschide rapid conturi anonime şi de a converti numerar în mod ilicit, precum şi existenţa mijloacelor de tranzacţionare a veniturilor de origine ilicită peste graniţe sunt doar câteva dintre argumentele care au stat la baza deciziei UE, potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie.

Date fiind numeroasele modificări aduse de Directiva Uniunii Europene 2018/843 privind tranzacţionarea cu monede virtuale, precum şi folosirea tot mai frecventă a criptomonedelor în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 111 din 1 iulie 2020 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Una dintre modificările aduse de Ordonanţa 111/2020 este includerea furnizorilor implicaţi în servicii de schimb între monedele virtuale şi monedele fiduciare (adică monedele şi bancnotele unei ţări desemnate ca având curs legal şi moneda electronică acceptată ca mijloc de schimb în ţara emitentă) în categoria entităţilor care vor avea, de acum încolo, noi obligaţii legate de identificare a activităţilor suspecte.

Miliarde de dolari, spălaţi prin tranzacţii cu Bitcoin

Potrivit unui raport efectuat de o firmă americană de specialitate care foloseşte analiza datelor pentru a urmări tranzacţiile prin intermediul criptomonedelor, organizaţiile criminale au transferat în anul 2019 nu mai puţin de 2,8 miliarde de dolari în Bitcoin prin intermediul caselor de schimb, o creştere semnificativă faţă de 2018, când suma a fost de aproximativ 1 miliard de dolari.

De asemenea, un grup specializat în analiza tranzacţiilor cu criptomonede a urmărit 45 de milioane de astfel de tranzacţii efectuate prin intermediul a 20 de case de schimb aflate în top la nivel global, în perioada ianuarie 2009-septembrie 2018. Din analiza efectuată reiese faptul că 97% din criptomonedele Bitcoin spălate prin intermediul schimburilor ajung în ţări cu reglementări relaxate privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. În plus, datele arată că entităţile criminale au spălat aproximativ 380.000 de monede Bitcoin (echivalentul a 2,5 miliarde de dolari), iar 97% dintre tranzacţii au fost efectuate prin intermediul caselor de schimb care nu intră sub incidenţa legii.

Este foarte important să nu confundăm monedele virtuale cu monedele electronice. Acestea din urmă reprezintă varianta electronică a bancnotelor fizice şi se supun unui regim reglementat. Este de menţionat şi că operaţiunile cu monede virtuale presupun un anumit nivel de cunoştinţe pentru titularii acestora, nefiind printre preferatele infractorilor obişnuiţi. Pe de altă parte, acestea conferă titularilor un nivel ridicat de anonimitate, fiind preponderent nedetectabile. Din acest motive, sunt atractive pentru activităţi infracţionale complexe, precum spălarea banilor sau finanţarea terorismului.

Noi obligaţii pentru emitenţii de criptomonede

Potrivit Legii nr. 129/2019, cu modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2020, furnizorii de monede virtuale şi portofele digitale, instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României au obligaţia de a asigura respectarea prevederilor legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului pentru activităţile prestate. Noile obligaţii ale acestor furnizori variază de la măsuri privind cunoaşterea clientelei, pentru identificarea riscului asociat acestor servicii şi utilizarea acestora în scopuri criminale, identificarea beneficiarului real, până la monitorizarea şi raportarea către autorităţi a anumitor tranzacţii. Persoanele juridice care oferă astfel de servicii digitale sunt aşadar puse în faţa unei noi provocări.

De asemenea, potrivit noilor modificări legislative, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale vor trebui să urmeze un proces de autorizare şi de înregistrare, care urmează a fi coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Mai mult, instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată au obligaţia de a impune contractual agenţilor şi distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la prevederile Legii nr. 129/2019 şi din reglementările emise în aplicarea acesteia şi de a se asigura că sunt implementate procedurile şi sistemele necesare şi sunt respectate obligaţiile ce le revin acestora, inclusiv prin efectuarea unor verificări.

Însă o întrebare pare a nu-şi găsi momentan răspuns: sunt furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi fiduciare şi furnizorii de portofele digitale pregătiţi pentru a se conforma cu schimbările aduse de noile reglementări legislative?