România are 3 noi staţiuni turistice de interes local în judeţele Bihor şi Mehedinţi

Guvernul României, la iniţiativa Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a adoptat vineri, 04 decembrie 2020, Hotărârea pentru aprobarea atestării unor localităţi ca staţiuni turistice de interes local şi pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, conform unui comunicat de presă.

În urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, totodată, ţinând cont de potenţialul turistic, dar şi resursele naturale şi antropice, localităţile Bala (jud. Mehedinţi), Beiuş (jud. Bihor) şi Mădăraş (jud. Bihor) au fost atestate ca staţiuni turistice de interes local.

· Comuna Bala, judeţul Mehedinţi

Situată într-un cadru depresionar, comuna Bala este o veche aşezare, atestată documentar încă din vremea lui Mircea cel Bătrân, din 10 iunie 1415. Datorită izvoarelor mezotermale slab sulfuroase oligometalice şi a nămolului sapropelic, a obţinut în urmă cu patru ani statutul de staţiune balneoclimaterică. Prin valorificarea acestor resurse, existând aici şi o bază termală de tratament, zona se bucură de o afluenţă turistică impresionantă, fiind cea mai căutată din acest colţ de ţară. Mai mult decât atât, Bala este inclusă în Ruta Naţională a Oraşelor şi Staţiunilor Balneare Istorice din România. Însă, în localitate se pot practica şi turismul cultural-istoric, de tranzit, sportiv sau de agrement. Printre principalele obiective turistice din comuna Bala se numără Biserica din Bala de Jos, Biserica de Lemn din Comăneşti, Biserica din Crainici, Biserica de Lemn din Dâlma, Casa-Muzeu Petre Scurtu, Castrul roman Cârşu, Dealurile "Mormântul Jidovului", Moara de apă de la Molani, Râpa Dracului, Staţiunea Bala Băi şi ruinele tunelului Bejna de la Rudina.

· Municipiul Beiuş, judeţul Bihor

Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic "Ţara Beiuşului", cu străveche rezonanţă istorică, având o atestare documentară de aproape 750 de ani. Alături de frumuseţile antropice, localitatea dispune şi de factori naturali de cură, precum apa geotermală şi bioclimatul. Principalele locuri în care turiştii se pot recrea sunt cele două piscine publice şi ştrandul termal, parcurile amenajate, zona centrală a oraşului şi zona Văii Nimăieşti, unde ambele maluri au fost amenajate ca loc de promenadă. Astfel că, în Beiuş se pot practica turismul de agrement, turismul cultural-istoric, dar şi de tranzit. Spre exemplu, printre cele mai importante obiective de interes cultural, amintim Muzeul Municipal de Istorie şi Etnografie, Monumentul Martirilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, Bustul lui Avram Iancu sau Biserica Ortodoxă din centrul oraşului.

· Comuna Mădăraş, judeţul Bihor

Comuna Mădăraş este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Concentraţia de minerale a acesteia şi temperatura sunt factorii care oferă efectele binefăcătoare pentru tratarea anumitor afecţiuni. Însă, cei care vizitează localitatea, pe lângă turismul curativ şi de relaxare, se pot bucura şi de turismul cultural-istoric, de tranzit, de agrement şi recreere, fie de turismul de vânătoare şi pescuitul sportiv, ori să îşi creeze experienţe unice prin intermediul turismului rural, agroturismului, turismului religios, dar şi gastronomic, care se află într-o faza incipientă de dezvoltare în comună. Se remarcă, astfel, obiective turistice precum Monumentul eroilor şi Biserica Ortodoxă "Naşterea Maicii Domnului" din Homorog, Biserica din Ianoşda, Muzeul de icoane din Homorog, Ştrandul Termal Mădăraş, Balta Mărţihaz sau Pădurea Rădvani.

Pe termen lung şi mediu, atestarea celor trei localităţi ca staţiuni turistice de interes local va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut şi astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influenţând şi creşterea circulaţiei turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste staţiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic şi, în egală măsură, va contribui creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de staţiuni turistice de interes naţional şi 90 de interes local.