România la vreme de ciumă

În paralel cu lupta pe frontul medical, se insinuează cu putere alte fronturi şi provocări care se vor deschide dureros în faţa întregii omeniri.

La vremuri de restrişte, oamenii se duc la cei înţelepţi să capete lumină. Instinctul acesta ancestral ar trebui redescoperit. Parcă nu mai e suficient să ştim doar ce ştim sau ce credem că ştim. Ţara, societatea românească au nevoie acum de minţile cele mai luminate - nu doar din medicină, ci din toate domeniile care au atingere cu viaţa oamenilor de azi şi de mâine încolo.

"Pandemia de coronavirus este un fenomen social total, nu există niciun palier al vieţii sociale care să nu fie, într-un fel sau altul, afecta de aceasta", scria Dan Dungaciu nu demult, într-un comentariu din adevărul.ro ("Coronavirusul şi bătălia pentru viitoarea ordine mondială"). "Prin pandemia de astăzi, periclitată nu este o parte sau alta a societăţii, ci toate părţile ei", afirmă şi profesorul Andrei Marga, într-un comentariu publicat duminică pe cotidianul.ro ("Criza predicţiei?").

Criza predicţiei nu se referă doar la trecut, la surpriza uriaşă, dramatică şi copleşitoare cu care omenirea s-a trezit dintr-o dată prin această pandemie. O criză a predicţiei se manifestă şi despre ce va veni.

Este sigur doar că omenirea de după pandemie va fi cu totul alta decât aceea de dinaintea acestei nenorociri. O scrisoare imaginată de un scriitor italian ca venind din partea Coronavirusului şi adresată omenirii a devenit...virală pe internet şi este plină de învăţăminte. Nu este vorba despre un lirism ieftin, ci despre învăţăminte pe cât de simple pe atât de profunde pe care orice om le-ar putea desprinde din această dramatică experienţă.

Prin ceea ce trăim acum, omenirea s-a lovit cu capul de pragul de sus şi abia începe să-l vadă pe cel de jos. Pe care, în îngâmfarea ei, îl uitase, îl ignorase şi aproape uitase că mai există.

Cu o altă elocinţă a cuvintelor, este ceea ce spunea şi Papa Francisc, vineri seara, când, într-un excepţional moment de rugăciune solitară pe esplanada bazilicii San Pietro, a legat furtuna în care suntem de atâtea trecute "ceasuri de întuneric" ale omenirii: "Am mers înainte cu cea mai mare viteză, simţindu-ne tari şi în stare de orice. Lacomi după câştig, ne-am lăsat absorbiţi de lucruri şi distraţi de grabă. Nu ne-am oprit în faţa rechemărilor Tale, nu ne-am deşteptat în faţa războaielor şi a injustiţiilor planetare, nu am ascultat strigătul celor săraci şi al planetei noastre, grav bolnavă. Am mers mai departe nepăsători, crezând că rămânem sănătoşi într-o lume bolnavă", s-a spăşit Sfântul Părinte în numele muritorilor din noi.

Poate că rugăciunea este calea către care abia acum, la ananghie, ne înghesuim cu toţii. Instinctul ne spune că suntem descoperiţi în faţa provocărilor imense care ne aşteaptă pe fiecare şi pe toţi la un loc. Lumea se va întoarce pe dos.

Încercând o sistematizare laică a noilor fronturi care abia se deschid, Dan Dungaciu descria în articolul citat "palierele" pe care se vor desfăşura, aproape simultan, mutaţiile provocate de coronavirus. Subscriind respectivei analize, le reiau întocmai.

"Primul este palierul medical, cel cu care ne confruntăm acum. Al doilea, concomitent, este palierul psihosocial (efectele izolării şi ale carantinei) - respectiv, cel al relaţiilor interumane şi intrafamiliale; de asta nu vorbim mai deloc, dar vom vedea consecinţele în mai puţin de un an de zile (creşterea numărului divorţurilor, a problemelor de familie, a modului de a relaţiona cu alţii etc.). Al treilea este palierul economic - respectiv, criza sau recesiunea economică care stă să vină. Al patrulea este cel politic - respectiv maniera în care aceste crize, în special cea medicală şi cea economică, subsecventă, vor afecta profilul politic al societăţilor noastre, fie că vorbim despre state naţionale, entităţi precum UE sau chiar la nivelul global. Ultimul, şi cel mai important pe termen lung, chiar dacă astăzi mai greu de întrezărit, este palierul global, respectiv bătălia dintre două sisteme, reprezentate de China şi Occident (în particular America), care îşi vor developa virtuţile şi eficienţa în lupta cu coronavirusul. Palierele crizei sunt, unele, concomitente, altele, succesive şi cu influenţe reciproce. Grila finală va fi însă configurarea viitoarei ordini mondiale".

Tabloul prezentat de cunoscutul politolog la vremea echinocţiului este copleşitor. Dar întru-totul credibil. Nu putem ocoli întrebările despre cât de capabilă este România să înţeleagă sensurile şi conţinuturile schimbărilor din lume. Să ne punem aceste întrebări măcar noi, cei care am ales să trăim aici, care suntem interesaţi de destinul naţiunii române şi care nu suntem indiferenţi unde se va afla şi ce se va întâmpla cu ţara noastră în viitor.

Deocamdată, un lucru este cert: o ţară aflată, în asemenea vremuri, la cheremul lui alde Cîţu Vasile Selfi, Iohannis Normaaalu, Orban Mandolină, ministrul Grindă ori ministra Liftieră se îndreaptă spre sărăcie, penibil şi derizoriu. Valorile pe care se bazează aceştia nu sunt elitele culturale ale naţiei, ci burdujanii şi caramitrii, danileţii şi mălinboţii, sigfrizii şi brancardierii, haştagiştii şi tefeliştii...Politica lor este una a urii, discursurile lor sunt din dicţionarele nazismului, priceperea lor nu depăşeşte genunchiul broaştei...Stâlpii puterii lor sunt procurorii şi noua securitate; dar procurorii nu pot produce viitor, după cum nici noua securitate nu poate fi purtătoare de idealuri. "Manipulărilor din partea ^statelor paralele^, a securismului renăscut (sau niciodată mort în anumite locuri!) trebuie să li se pună capăt. Ele costă infinit şi pregătesc noi impasuri!", spunea profesorul Marga.

"Dependenţele societăţilor sunt mai adânci şi mai complicate decât abordările înregistrate de istorie. Aceste dependenţe se cer explorate şi găsite. Este nevoie de teorii cuprinzătoare ale societăţii de azi, aduse la zi", adăuga domnia sa. Cine să facă asemenea teorii?

Cine se poate angaja, în numele României, să exploreze căile de urmat ale ţării noastre pe toate palierele - medical, psihosocial, economic, politic şi internaţional - în care vom fi obligaţi să vieţuim în condiţii cu totul schimbate faţă de acum?

Un răspuns vine tot de la prof. Marga:"Numai o integrare democratică şi meritocratică, care încurajează şi cultivă exprimarea vocilor celor mai calificate, duce spre soluţii durabile în societăţile actuale. Pregătirea reală şi integritatea celor care examinează şi iau deciziile sunt chemate la rampă, dacă vrem să fim lucizi în faţa unei lumi care, putem constata din nou, nu şi-a epuizat surprizele".