România pe placul lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, ieri, opiniei publice o sinteză a raportului "Pentru consolidarea statului de drept".

Documentul, ţinut la secret până ieri, a fost elaborat de Comisia prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România şi conţine, după spusele preşedintelui, "atât un diagnostic, cât şi o gamă largă de soluţii" la "problemele" Constituţiei.

Pentru preşedintele Băsescu, Legea fundamentală a statului reprezintă, în forma sa actuală, o sursă de disfuncţionalităţi în mecanismele statului şi nu un mecanism util de deblocare a crizelor.

"Avem nevoie de o Constituţie care să nu ne împingă la conflicte, ci, dimpotrivă, să ne scoată din ele, pentru că orice conflict costă energie şi timp", a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a apreciat că "o ţară care vrea să se modernizeze şi care este împiedicată în acest efort de propria ei lege fundamentală trebuie să găsească soluţiile pentru a depăşi situaţia de blocaj, inclusiv pentru a depăşi apatia clasei politice".

Prezentăm, în continuare, cele zece "soluţii" ale Cotroceniului la problemele generate de legea fundamentală a statului.

Şi totodată "ceea ce trebuie să fie România în anii viitori", după spusele lui Băsescu.

• Instaurarea unui regim semiprezidenţial

Prima soluţie a Cotroceniului pentru funcţionarea corectă a "mecanismelor statului" o constituie "clarificarea" actualului regim politic.

"Consider că soluţia cea mai bună pentru România este cea a unui regim semiprezidenţial", a subliniat şeful statului, precizând că instaurarea unui regim prezidenţial , în care şeful statului este şi şeful Executivului, nu este o soluţie la problemele societăţii per-ansamblu.

Problema Executivului pare oricum "rezolvată" în condiţiile în care, la guvernare se află partidul catalogat drept "prezidenţial", PD-L, şi mai nou,

PSD-ul, care şi-a pierdut din adversitate faţă de Cotroceni, odată cu înţelegerea cu democrat-liberalii, pentru putere.

"De asemenea consider că un regim parlamentar, în care şeful statului nu mai este ales direct de cetăţeni, nu exprimă voinţa naţiunii statului", a clarificat preşedintele, probleme de regim ale ţării noastre.

Băsescu, care se simte "legat de mâini şi de picioare" în actualul regim politic, a explicat că acest regim semiprezidenţial presupune "divizarea echilibrată a puterilor şi a responsabilităţilor".

Astfel, preşedintele vrea mai multă putere, "să poată acţiona", după spusele sale.

• Puterea de a dizolva Parlamentul

Traian Băsescu şi-a continuat alocuţiunea ridicând problema dizolvării Parlamentului.

În opinia sa, "mecanismul dizolvării Parlamentului trebui pus în acord cu regimul".

Şeful statului a explicat: "Dizolvarea Legislativului este pretutindeni un ultim recurs la rezolvarea crizelor politice. În Constituţia noastră, dizolvarea este legată exclusiv de eşecul formării guvernului în primele două luni de după alegeri. Ştiu că există interpretarea potrivit căreia o asemenea prerogativă acordată Preşedintelui i-ar spori în mod nemăsurat puterea. Eu cred că această obiecţie nu o fac decât cei care nu înţeleg rostul dizolvării. Atunci când negocierea politicienilor nu mai dă roade, cetăţenii sunt invitaţi la urne, iar acesta şi nu altul e rolul mecanismului de dizolvare. Ceea ce sporeşte este, deci, nu autoritatea şefului de stat, ci capacitatea instituţiilor de a acţiona, în chip responsabil, în momente de criză politică".

Preşedintele recunoaşte, astfel, că puterea de a dizolva Parlamentul - oricum fidelizat prin majoritatea PSD - PD-L - i-ar spori "în mod nemăsurat puterea".

În opinia, şeful statului, intrat în an electoral, astfel s-ar obţine "divizarea echilibrată a puterilor şi a responsabilităţilor".

Nu de alta, dar cu "listacii" nu se ştie niciodată. Mai ales când mandatul tău se aproprie de final.

• Legislativ unicameral

Privind activitatea Legislativului, Traian Băsescu consideră necesară o reorganizare a acestuia, prin schimbarea sistemului bicameral, cu unul unicameral.

Şeful statului a explicat: "Avem un sistem bicameral, în care cele două camere sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere al reprezentării.

Ele sunt alese în acelaşi mod şi în acelaşi moment, doar norma de reprezentare este diferită. În viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral prin eliminarea uneia din cele două Camere. Motivul este acela că avem deja o Cameră, şi anume Parlamentul european. Consider că existenţa Parlamentului european este o garanţie suficientă atât pentru o bună reprezentare a intereselor generale ale românilor, cât şi pentru împiedicarea oricărui abuz al puterii legislative .

"Eu optez pentru un sistem cu o Cameră", a spus Băsescu.

• Parlamentul, singurul legiuitor

Preşedintele a mai apreciat că "Parlamentul trebuie reaşezat în poziţia sa de unică instanţă de legiferare", întrucât "ordonanţele de urgenţă din ultimul deceniu" date de Executive au provocat dezordine în actul de conducere a ţării şi, de cele mai multe ori, şi-au pierdut "Urgenţa".

Băsescu a spus legiferarea va trebui să se facă în interes general şi nu în interesul unor grupuri.

În acest sens, şeful statului a dat exemplu problema salarizării în sistemul public: "Efectele unei legiferări decise de interese de grup, nu de binele public le vedem cu toţii. Ultimul efect vizibil este dezordinea completă din sistemul de salarizare din domeniul public. Salariile nu au fost definite de criterii generale precum meritul şi însemnătatea socială a profesiei. Forţele decisive au fost presiunile de grupuri profesionale influente pe lângă Guvern, care au dus la situaţii scandaloase, la crearea unor adevărate privilegii bugetare".

• Eliminarea imunităţii parlamentarilor

Şeful statului a abordat şi problema imunităţii parlamentarilor.

În opinia sa, în această materie s-au produs numeroase abuzuri şi este necesară regândirea imunităţii aleşilor.

"Maximizarea protecţiei politice deja existente, a protecţiei asigurate pentru opiniile şi convingerile politice, pentru deciziile aleşilor naţiunii trebuie însoţită de eliminarea protecţiei pentru fapte de ordin penal", a spus Băsescu

• Reorganizare administrativă: "9-12 judeţe"

Raportul "Pentru consolidarea statului de drept" face referire şi la organizarea administrativă a ţării.

Potrivit preşedintelui, România funcţionează în baza unui "sistem greoi creat în urmă cu 40 de ani, creat într-un regim poliţienesc".

Traian Băsescu a declarat: "România nu mai este un stat poliţienesc şi nu are nevoie de atîtea unităţi administrative, care înseamnă şi tot atîtea birocraţii. Este nevoie de o reîmpărţire administrativă suplă, astfel încât să avem 9 - 12 judeţe, aşa cum sunt definite acum în Constituţie, sau regiuni într-o Constituţie viitoare".

Şeful statului a mai precizat că pentru dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului este nevoie de o veritabilă autonomie locală.

Referindu-se la situaţia din teritoriu, Băsescu a ridicat "la fileu" şi problema celor "cinci moduri de scrutin"

"Ca la noi, la nimeni!", a spus Băsescu, explicând că sunt trei moduri de scrutin majoritare (cîte unul pentru primari, pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi pentru Preşedinte) şi două moduri de scrutin proporţional (pentru consilii locale şi judeţene şi, respectiv, pentru Parlament).

"Toate au specificul lor şi nu au un principiu comun", a apreciat şeful statului, precizând că această diversitate produce efecte nedorite la nivelul calităţii guvernării.

• Recredibilizarea Curţii Constituţionale

Al şaptelea element al opţiunii politice a preşedintelui priveşte Curtea Constituţională. În opinia şefului statului, este necesară recredibilizarea Curţii ca garant al supremaţiei Constituţiei, şi nu ca arbitru al disputelor politice.

"Curtea Constituţională are misiunea de a garanta supremaţia Constituţiei, ea nu este menită să fie moderatorul conflictelor sau arbitrul orgoliilor diverselor partide", a spus şeful statului.

• Referend obligatoriu pentru Parlament

Raportul "Pentru consolidarea statului de drept" mai prevede ca Parlamentul să fie obligat să adopte o lege în domeniul care a făcut obiectul referendumului.

"Nu este admisibil ca în urma organizării unui referendum, chiar dacă populaţia doreşte adoptarea unei legi, Parlamentul să poată ignora voinţa cetăţenilor", a afirmat preşedintele, adăugând: "Formula actuală a referendumului consultativ nu corespunde exigenţelor constituţionale".

• Restructurarea CSM

În proiectul prezidenţial de revizuire a Constituţiei, preşedintele se referă la rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Deşi nu a fost avut în vedere de către membrii Comisiei, consider că o regândire a dispoziţiilor constituţionale referitoare la această instituţie e necesară", a completat Traian Băsescu.

• Stabilirea drepturilor civile în Constituţie

Raportul Comisiei prezidenţiale mai face referire "la nevoia absolută de clarificare şi de aplicare directă a drepturilor cetăţenilor".

Băsescu a explicat că este nevoie de o instituire clară a drepturilor cetăţenilor români. "Consider, de asemenea, că este o dovadă de înţelepciune, dar şi de moderaţie definirea drepturilor economice şi sociale ca drepturi fundamentale accesibile în mod veritabil tuturor cetăţenilor", a afirmat şeful statului, susţinător al "înscrierii acestor drepturi în Constituţie".