România şi Polonia, desemnate ca posibile locaţii pentru lagărele CIA

Speculaţiile cu privire la posibilele locaţii ale lagărelor din estul Europei unde CIA interoghează suspecţii Al Qaeda sînt din ce în ce mai multe, iar "Polonia şi România reunesc cele mai multe opţiuni", precizează EU Observer. Problema acestor locaţii a apărut după ce un articol din Washington Post din 2 noiembrie a susţinut că serviciile speciale americane deţin suspecţi Al Qaeda, undeva în estul Europei. Oficialităţile americane au sugerat ziarului să nu publice numele ţărilor gazdă, de teama represaliilor teroriste împotriva acestor state.

Dar Human Rights Watch, un ONG foarte activ cu bază în Statele Unite, a identificat Polonia şi România drept cele mai probabile locaţii pentru aceste lagăre, susţine presa. "Sîntem convinşi că asemenea stabilimente există, cel puţin în Polonia şi România", a declarat Tom Malinowski, director în cadrul Human Rights Watch. Organizaţia a menţionat, drept dovadă a acestor aserţiuni, înregistrările de zbor ale avioanelor CIA care transportau prizonieri în afara Afganistanului.

Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza se referă de asemenea la "surse" care desemnează Polonia şi România drept locaţii pentru aceste lagăre. Potrivit ziarului, un avion Boeing 737 N313P, care transporta prizonieri pentru CIA, a aterizat în Polonia, pe aeroportul din Szymany (în nord-estul ţării), în august 2003.

Atît Polonia, cît şi România sînt văzute drept aliaţi fideli ai americanilor, după ce au sprijinit necondiţionat operaţiunile militare ale Washingtonului în Afganistan şi Irak.

Cu toate acestea, un analist militar polonez, generalul Stanislaw Koziej, citat de ziarul Rzeczpospolita, spune că este puţin probabil ca Polonia să fie o asemenea locaţie. "Serviciile speciale poloneze nu şi-ar fi asumat un asemenea risc. Ar fi imposibil de ascuns", a spus generalul.

Stanislaw Koziej şi expertul în securitate Andrzej Wik au declarat că o locaţie mult mai probabilă pentru centrele de interogare ale CIA este Asia Centrală, unde Statele Unite deţin baze militare. Pe de altă parte, ministrul ceh de interne, Frantiszek Bublan, a spus că Statele Unite au iniţiat un demers similar către Praga, dar cehii au respins ideea de a construi un lagăr.

Ziarul "The Times" susţine că Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au negat orice implicare. La rîndul ei, administraţia americană a refuzat să nege existenţa lagărelor CIA în Europa.

Stephen Hadley, consilierul preşedintelui Bush pentru probleme de securitate naţională, a declarat: "Faptul că asemenea locuri sînt secrete - admiţînd că ele există - face ca unii oameni să susţină că aşa se testează principiile: ce faci cînd nu se uită nimeni. Preşedintele a insistat ca aceleaşi principii să fie aplicate, indiferent dacă este vorba de o problemă publică sau privată".

• Raportul stîrneşte însă serioase preocupări în Europa

Acest raport a stîrnit serioase preocupări în Europa, unde membrii Parlamentului European au solicitat o investigaţie a UE pe această temă. Dar nici Comisia Europeană, nici diplomaţii UE nu au făcut nici o declaraţie miercuri, 2 noiembrie. Un purtător de cuvînt al Comisiei a declarat că "aceasta este o problemă bilaterală, între Statele Unite şi orice alt stat implicat". Înaltul comisar Javier Solana consideră că "această problemă nu are nimic de-a face cu Uniunea Europeană."

O poziţie diferită vine din partea Parlamentului European. Baroneasa Sarah Ludford, din grupul liberal britanic, şi membră a Comisiei pentru Libertăţi Civile a PE, şi-a anunţat intenţia de a "solicita comisarului Frattini să investigheze de urgenţă dacă state membre ale UE sînt implicate în asemenea practici barbare", subliniind că, dacă state membre ale UE sînt implicate, "ar apărea implicaţii devastatoare pentru credibilitatea UE ca port-stindard al drepturilor omului şi al statului de drept".

Un alt parlamentar european, Kathalijne Buitenweg (din partea verzilor olandezi), a spus că "domnul Solana ar trebui să lămurească, împreună cu americanii, ce se întîmplă acolo", pentru că, a subliniat ea, "dacă drepturile omului sînt violate într-un stat al Uniunii, sau într-o ţară candidată, atunci este vorba de o problemă a Uniunii".

O părere diferită a fost expusă de parlamentarul slovac Miroslav Mikolasik, care susţine că în ţările est-europene amintirea abuzurilor comise de serviciile secrete comuniste este încă proaspătă, şi de aceea i se pare imposibil ca un asemenea lagăr să fie amplasat, de pildă, în ţara sa: "Am avut experienţe mult prea dureroase pe vremea sovieticilor în privinţa condiţiilor în care erau ţinuţi prizonierii politici; urîm asemenea proceduri".