România trebuie să ia măsuri prudenţiale şi macroeconomice pentru a se apăra de criza creditelor

Efectele crizei din piaţa financiară internaţională trebuie contracarate la nivelul economiei româneşti prin măsuri prudenţiale, precum crearea unor provizioane, corelate cu evaluarea indicatorilor macroeconomici, a spus, ieri, directorul direcţiei de stabilitate financiară a BNR, Ion Drăgulin.

"Este nevoie de o combinaţie de măsuri care să abordeze diferitele probleme specifice legate de prudenţialitate, dar şi chestiuni macroeconomice, de tipul inflaţiei sau deficitului de cont curent", a spus Drăgulin la Sibiu, cu ocazia reuniunii anuale a Fondului European pentru Sud-Estul Europei (EFSE), la care se discută despre efectele posibile ale crizei financiare internaţionale asupra ţărilor din sud-estul Europei.

Oficialul Băncii Naţionale a României (BNR) a comentat efectele posibile ale crizei creditelor asupra ţărilor din regiunea sud-est europeană şi a precizat că este nevoie de îmbunătăţirea stabilităţii macroeconomice şi de investiţii productive. Pe termen scurt, criza creditelor nu a afectat ţările din sud-estul Europei atât de mult pe cât se estimase, a mai spus Drăgulin, citat de NewsIn, dar a admis că există riscuri în privinţa lichidităţii pentru finanţare.

Drăgulin a menţionat că, în contextul în care 30% din finanţarea totală a băncilor este asigurată din străinătate, companiile ar putea avea de suferit din cauza liniilor deschise de credit şi a extinderii creditării în străinătate.

Astfel, este nevoie de mai multe iniţiative, de un efort de a crea anumite provizione şi de a contrabalansa riscurile. "Dacă putem identifica riscuri, putem institui şi reglementări şi evalua mai bine evoluţia unui credit", a mai spus Drăgulin.

Reprezentanta băncii centrale a Republicii Moldova, Aurelia Busuioc, a atras atenţia asupra faptului că, în Moldova, banii trimişi din străinătate au o pondere semnificativă. "Este important ca Moldova să îşi dezvolte producţia şi să stimuleze exporturile, ca să determine o scădere a ponderii banilor trimişi din stră­inătate", a observat Bu­suioc.

Reprezentantul băncii centrale a Albaniei a atras la rândul său atenţia asupra necesităţii de a diminua ponderea banilor trimişi din străinătate.

Luna trecută, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României declara că se aşteaptă la o reducere a remiterilor românilor din străinătate, deoarece emigranţii din România s-au fixat în special în ţări care înregistrează în prezent dificultăţi economice, precum Spania şi Italia.

Anul trecut, intrările de bani în România din transferuri curente, care includ în special banii trimişi în ţară de românii din străinătate, au însumat 7,16 miliarde euro, în creştere cu 29,3% faţă de 2006, arată datele băncii centrale. În primele două luni ale acestui an, remiterile românilor din străinătate par să se fi menţinut solide, intrările din transferuri curente avansând cu 20,4% faţă de primele două luni din 2007 până la 1,218 miliarde euro.

Banii trimişi de românii din străinătate au temperat în ultimii ani adâncirea deficitului de cont curent, prin excedentul balanţei transferurilor curente, care a compensat parţial deficitul comercial. Chiar şi în aceste condiţii, deficitul balanţei de plăţi a crescut anul trecut cu 66,1% până la 16,9 miliarde euro, echivalent cu 13,9% din produsul intern brut al României, potrivit statisticilor BNR.