România va avea un supercomputer cuantic şi un HUB de Inteligenţă Artificială

Guvernul vrea să lanseze România în ştiinţa secolului XXI: nanotehnologie, inteligenţă artificială şi folosirea hidrogenului pentru energie inepuizabilă.

Potrivit unui memorandum elaborat de Ministerul Fondurilor Europene şi aprobat în şedinţa de Guvern de joi, statul îşi propune să folosească resursele disponibile ale institutelor de cercetare în aceste domenii şi să finanţeze din bani europeni viitoare proiecte şi infrastructură.

"Tehnologiile avansate sprijină crearea de ecosisteme complexe şi interconectate, cu mare potenţial de a îmbunătăţi condiţiile şi standardele de viaţă la nivel global şi de a crea noi oportunităţi.

A patra revoluţie industrială transformă practic toate domeniile de activitate, de la cercetare şi comunicare până la eficienţă energetică sau transporturi, prin utilizarea Inteligenţei Artificiale, a Tehnologiilor Avansate şi a Tehnologiilor Emergente", arată un memorandum trimis de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, în şedinţa Guvernului de joi, potrivit Digi24.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

- Platforma Naţională de Tehnologii Avansate

- HUB Român de Inteligenţă Artificială

- HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Actul este avizat şi de ministrul Educaţiei, Monica Anisie. Concret, Guvernul vrea să finanţeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic şi dezvoltarea Inteligenţei Artificiale.

Astfel, într-un proiect, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) îşi va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului "ca şi combustibil al viitorului", a declarat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, potrivit Digi24.ro.

"Adică îi vom asigura partea de infrastructură necesară pentru ca să testeze hidrogenul pentru ceea ce înseamnă industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populaţie, energia nucleară.

Izotopii hidrogenului intră în reacţie cu apa grea şi determină partea aceasta de fuziune nucleară şi practic hidrogenul este cel care contribuie inclusiv la zona de energie nucleară.

Oficialul din Guvern spune că un alt proiect este legat de "tehnologiile de vârf".

"Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor şi a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producţie", a declarat Boloş.

Supercomputerul este "un computer imens care e utilizat în ştiinţa materialelor", a spus el.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unui supercomputer cuantic, România nu are decât forme hibride ale tehnologiilor de vârf, spune ministrul Fondurilor Europene. Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Naţional de Microtehnologii, potrivit ministrului, şi să rezulte o nouă structură instituţională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază "pe bani grei" în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii şi "pentru toţi cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate şi echipamente pentru gândirea de soluţii inovative".

"Pe lângă faptul că ne-ar aduce venituri, ar fi foarte util în ce înseamnă activităţile noastre viitoare pentru dezvoltarea acestor industrii, unde suntem deficitari.

Cel de-al treilea proiect menţionat în memorandum este legat de zona de Inteligenţă Artificială.

"Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligenţă Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligenţă artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic şi pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligenţă Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român şi să avem cumva concentrate sau finanţate aceste activităţi de cercetare din fonduri europene şi structura mecanismului instituţional să fie cel pe care îl gestionează statul român", a afirmat Marcel Boloş.

"Ele sunt cu această denumire pentru că acum mecanismele acestea instituţionale care ţin de zona institutelor sunt oarecum depăşite. La nivel european se utilizează noţiunea de platformă, dar care înseamnă infrastructură plus echipamente. Nu se mai numeşte institut. Se numeşte platformă. În loc de institut îi spunem HUB, care adună la un loc mai multe tipuri de activităţi de cercetare, la care se adaugă partea de, spre exemplu, activitatea de selecţie a proiectelor care sunt idei inovatoare în domeniul medicinei genomice şi pe care acest institut sau HUB le selectează ca să fie finanţate", a explicat membrul Executivului.