ROMANIAN BUSINESS LEADERS: "Deciziile economice luate de Guvern arată consecinţe negative pentru sute de mii de firme"

Programul economic al Guvernului este "unul optimist, plin de promisiuni", însă o evaluare obiectivă a măsurilor propuse şi a deciziilor economice luate în ultimele trei săptămâni de către Guvernul Grindeanu arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme, se arată într-un comunicat al Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL), trimis Redacţiei.

În opinia RBL, deciziile luate încalcă două principii esenţiale. În primul rând, deciziile au fost luate fără consultarea cu mediul de afaceri şi cu încălcarea art. 4 din noul Cod fiscal adoptat în vara anului 2015. Apoi, acestea au fost adoptate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi independent de consecinţele legate de veniturile şi cheltuilelile publice, susţine Fundaţia, care precizează că bugetul României se numără, oricum, printre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB.

Fundaţia mai arată: "Aceste condiţii sunt favorabile creşterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage, implicit, creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie per ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivităţii, Global Competitiveness Index".

Potrivit Fundaţiei RBL, evaluările de impact şi consultarea cu organizaţiile de afaceri relevante din ţara noastră sunt obligatorii pentru măsuri cu rezultat pozitiv real pe termen lung.

RBL adaugă: "Modificările neanunţate, fără fundament şi populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local şi străin, în egală măsură.

Deciziile luate în ultimele 3 săptămâni se traduc în următoarele efecte imediate şi pe termen mediu:

- Creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa şi clasa mijlocie. Este vorba despre oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii;

- Creşterea salariului minim este, teoretic, o măsură bună pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaţilor către economia subterană. Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%). De asemenea, creşterea salariului minim face şi mai neatractive pentru investiţii zonele cele mai sărace unde se înregistrează şi cele mai mari rate ale şomajului, aşa cum sunt Moldova sau sudul României;

- Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajează companii cu marje mari de profit şi dezavantajează zona productivă şi companiile care realizează investiţii, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obigatoriu şi nu opţional;

- Creşterea salariilor în sectorul public introduce o competiţie nesănătoasă între stat şi privat. Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, şi aşa constrânsă de lipsa angajaţilor".

Fundaţia susţine creşterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profeşionişti, dar atrage atenţia că acest lucru trebuie să fie însă condiţionat de evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

"Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată", se mai arată în comunicat.

RBL precizează: "Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câştigă minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitaţi cu 10%, faţă de 16%. Această schemă duce la prăbuşirea veniturilor bugetare, complicaţii birocratice şi poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitări disproporţionate, iar cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănatate, educaţie, infrastructură etc)".

Astfel, Fundaţia cere "imperativ" Guvernului să facă două lucruri: să se consulte cu mediul de afaceri şi să nu strice echilibrul şi creşterea economică cu "măsuri arbitrare şi heirupiste".

Romanian Business Leaders este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care asigură o platformă de acţiune şi implicare socială pentru liderii din mediul privat.