ROMANIAN E-MOBILITY INDEX: 2020 a fost un an record pentru electromobilitate, în pofida scăderii generale a pieţei auto

După scăderea abruptă a numărului de autoturisme electrice înmatriculate în prima jumătate a lui 2020, survenită în contextul pandemiei de COVID-19 şi a restricţiilor impuse pentru controlarea acesteia, piaţa şi-a revenit puternic în ultimele 6 luni ale anului, atingându-se un nou record anual de vehicule 'verzi' înmatriculate, conform unui comunicat remis redacţiei.

Astfel, în anul 2020, s-au înmatriculat 3.849 de autovehicule electrice, o creştere de 93% faţă de recordul anual precedent, de 1.997 de unităţi, înregistrat în 2019. Dintre acestea, aproximativ 74% sunt autoturisme pur electrice (EV), în timp de 26% sunt hibride plug-in (PHEV).

Evoluţia pozitivă a vânzărilor autovehiculelor noi electrice, cumulată cu scăderea de 22% a segmentului de autoturisme noi din România înregistrată în 2020 faţă de 2019, a generat o creştere semnificativă a ponderii vehiculelor EV şi PHEV în piaţă. În 2020, autovehiculele electrice au reprezentat 3% din totalul autoturismelor noi înmatriculate, o pondere de aproape 3 ori mai mare decât cea înregistrată în 2019. Această tendinţă s-a manifestat în rândul tuturor marilor pieţe europene - La nivelul UE, ponderea vehiculelor electrice a crescut de la 3% în anul 2019 la 10,6% în 2020, pe fondul unei scăderi de 25% a pieţei de autoturisme noi.

Dragoş Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger Bucureşti, consideră că ritmul expansiunii şi rezilienţa sectorului de electromobilitate din România se datorează unui cumul de factori ce schimbă gradual percepţia consumatorilor: creşterea disponibilităţii infrastructurii de încărcare, oferta din ce în ce mai diversă a producătorilor auto, precum şi aportul jucătorilor din segmentul de servicii de mobilitate în popularizarea vehiculelor electrice. De asemenea, disponibilitatea unui nivel ridicat al subvenţiilor rămâne unul dintre principalii factori favorabili pentru dezvoltarea pieţei de electromobilitate.

Marii furnizori de infrastructură de încărcare accelerează dezvoltarea reţelelor de staţii

Un număr din ce în ce mai ridicat de jucători dezvoltă reţele de staţii de încărcare - Piaţa a evoluat de la faza iniţială de proiect-pilot la un mediu cu modele sustenabile de business. Dezvoltarea infrastructurii staţiilor de încărcare este stimulată de activităţile a două categorii importante de jucători - Reţelele dedicate de încărcare şi jucători ce deţin spaţii dedicate pentru infrastructura de încărcare, precum retaileri, centre comerciale sau clădiri de birouri, cu modele operaţionale diferite. Benzinăriile, aflate preponderent în faza incipientă de dezvoltare a infrastructurii de încărcare, au o abordare mai precaută, cu un ritm mai lent de adăugare al staţiilor de încărcare la infrastructura actuală.

Renovatio e-charge este cel mai activ jucător din România, oferind o reţea cu peste 105 staţii de încărcare în 29 de judeţe, dintre care 80% au puncte cu încărcare rapidă (putere mai mare de 22 kW). Enel X deţinea cea de-a doua reţea după numărul staţii de încărcare, având o prezenţă de peste 45 de staţii in 10 judeţe, în timp ce E.ON Drive cuprindea ~35 de staţii în 14 judeţe la finalul anului 2020.

Aplicaţia mobilă dedicată este mijlocul primar utilizat de deţinătorii de autovehicule electrice pentru a localiza şi a plăti încărcarea. Plata cu cardul şi funcţionalitatea prepaid sunt metodele preferate pentru achitarea încărcării, iar unii jucători oferă diferite tipuri de abonamente ce reduc preţul energiei şi oferă acces la funcţionalităţi adiţionale precum rezervarea staţiei de încărcare.

Deţinătorii spaţiilor unde este instalata infrastructura de încărcare operează atât în parteneriat cu reţele dedicate de încărcare, cât şi pe cont propriu. Retailerii Kaufland, Lidl si Mega Image oferă împreună aproximativ 15% din toate staţiile disponibile la nivel naţional, având puncte de încărcare în 29 de judeţe. În segmentul benzinăriilor, Mol este lider de piaţă prin aproximativ 30 de staţii de încărcare disponibile in 17 judeţe, 20 dintre acestea fiind oferite prin intermediul reţelei internaţionale Plugee. Benzinăriile se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de încărcare rapidă, 70% dintre staţiile din benzinării având o astfel de funcţionalitate. Cu toate acestea, nivelul de electrificare al benzinăriilor este foarte scăzut, cu primii trei jucători din piaţă oferind staţii de încărcare în doar ~1% din benzinării.

Împreună, furnizorii şi deţinătorii de infrastructură de încărcare au împins piaţa spre o creştere semnificativ mai accentuată decât în anii precedenţi, numărul de staţii ajungând la aproape 700 de unităţi la începutul anului 2021 de la aproximativ 480 la jumătatea anului 2020. Numărul staţiilor de încărcare rapidă a crescut de asemenea semnificativ - O staţie din trei oferă posibilitatea încărcării rapide la puteri de peste 50 kW, faţă de una din patru in anii precedenţi.

Segmentele cu evoluţia cea mai accelerată în cea de-a doua jumătate a anului 2020 au fost retailerii, mall-urile, dealership-urile auto, dar şi segmentul parcărilor şi instituţiilor publice precum primăriile. Segmentul HoReCa a prezentat un trend încetinit in cea de-a doua jumătate a anului în contextul crizei sanitare.

Szabolcs Nemes, Partner în cadrul Roland Berger Bucureşti, atrage atenţia asupra faptului că piaţa locală de electromobilitate se apropie de maturitate, trecând din faza pilot în etapa de comercializare, cu modele de afaceri lansate de jucători tradiţionali din sectoare precum utilităţi sau petrol si gaze devenind mai sustenabile. Însă electromobilitatea este o oportunitate importantă pentru jucătorii noi şi pentru cei din alte industrii, iar peisajul competiţional se va intensifica.

Creşterea bugetului pentru programul Rabla Plus susţine cererea consumatorilor

Un factor cheie în atingerea numărului-record de autovehicule electrice noi a fost programul Rabla Plus, care a demarat cu un maxim istoric de 29 de milioane de euro. Întrucât fondurile alocate iniţial au fost epuizate la finalul trimestrului III, bugetul a fost suplimentat până la 41 de milioane de euro, aproximativ dublu faţă de volumul total alocat în anul 2019. La finalul anului, dintre cele 20 de milioane de euro dedicate persoanelor fizice au fost utilizate 97% din fonduri, în timp ce dintre cele 21 milioane de euro alocate persoanelor juridice s-a utilizat un procent de 92%.

În acelaşi timp, legislaţia programului Rabla Plus a fost modificată pentru a permite accesarea de eco-tichete şi pentru achiziţionarea de autovehicule electrice rulate, cu o vechime mai mică de 6 luni şi cu un rulaj de maximum 6.000 de kilometri.

Oferta producătorilor continuă să se diversifice

Similar primului semestru al anului, producătorii au continuat diversificarea ofertei de autovehicule electrice disponibile pe piaţa locală. În 2020, au fost lansate 44 de noi modele de vehicule pur electrice şi plug-in în România, dublând oferta existentă la finalul anului 2019 (43 de modele).

Aproximativ 40% dintre modelele nou-lansate în 2020 sunt SUV-uri, caroserie pentru care motorizările electrice devin mai avantajoase din punct de vedere economic începând cu un rulaj de aproximativ 8.000 de kilometri pe an.

Serviciile alternative de mobilitate, afectate de pandemie

Dincolo de evoluţia pozitivă a numărului de autovehicule electrice şi a infrastructurii de încărcare, impactul negativ al contextului pandemic a continuat să se resimtă în piaţa de electromobilitate în al doilea semestru al anului 2020 prin prisma dezvoltării mai lente a segmentului de servicii alternative de mobilitate.

Zona de servicii alternative de mobilitate, efervescentă în 2018 şi 2019, a stagnat în ultimul an din cauza scăderii cererii consumatorilor pe fondul percepţiei unui risc sanitar relativ ridicat. Cu toate acestea, o parte dintre jucătorii din segmentul de car sharing a continuat să investească în flotele de autovehicule pur electrice (EV), devenind un important promotor al electromobilităţii. Numărul total al vehiculelor pur electrice din flotele acestora a ajuns la aproximativ 500, de la 200 la finalul lui 2019.