English
Dacă în ultimii ani, după criza creditelor în franci elveţieni (CHF), atât banca centrală, cât şi specialiştii din piaţă ne spuneau că cel mai sănătos este să ne împrumutăm în moneda naţională, ca să evităm riscul valutar, după ce dobânzile la creditele în lei au început să crească vertiginos, mulţi dintre români se află în situaţia în care aproape că nu-şi mai pot plăti ratele bancare. Din 2015 şi până acum, cel puţin debitorii în CHF au făcut demersuri pentru conversia creditelor din moneda elveţiană în lei. Acum, analiştii susţin că există soluţii şi pentru cei care au credite în lei cu dobânzi variabile, printre care trecerea la împrumuturi cu dobânzi fixe, schimbarea ROBOR cu IRCC sau, în anumite situaţii, apelarea la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), pentru identificare unei soluţii adaptate creditului fiecăruia. Specialiştii apreciază că majorarea dobânzilor va duce la solduri mai mari ale creditelor neperformante pentru bănci, dar că instituţiile sunt bine capitalizate şi nu vor întâmpina probleme deosebite, cel puţin deocamdată.
• Aurelian Dochia: "Acum, băncile nu sunt în pericol din niciun punct de vedere, dar totul depnde de inflaţie"
Analistul economic Aurelian Dochia spune că, faţă de inflaţia actuală, un ROBOR de 8% este încă în avantajul celui care are credit, pentru că în termeni reali plăteşte mai puţin, dar că indicatorul va continua să crească.
Domnia sa ne-a spus: "La inflaţia actuală de 15%, un ROBOR de 8% este încă în avantajul celui care are credit. În termeni reali, plăteşte mai puţin decât a luat. Deocamdată, chiar dacă într-adevăr cresc ratele, chiar dacă sunt persoane care poate încep să aibă dificultăţi pentru rambursările conform schemei de plată, per total rămâne avantajos (...). Dar cred că ROBOR-ul va continua să crească. Este o situaţie globală şi nu trebuie să ne iluzionăm cu ideea că ar exista vreo soluţie care să amelioreze această situaţie peste noapte şi fără nicio durere".
Analistul economic subliniază că, pentru debitori, există posibilitatea trecerii la IRCC, dar aceştia trebuie să ţină cont de faptul că IRCC este un indicator care priveşte cu câteva luni în urmă, astfel încât, peste câteva luni, IRCC-ul va ajunge nivelurile de acum ale ROBOR-ului.
"Sigur că pentru bănci există riscul creşterii volumului creditelor neperformante, pentru că poate vor fi mai multe persoane care nu vor putea să facă faţă obligaţiilor. Dar nu cred că este un fenomen atât de amplu încât să pună în pericol băncile, aşa cum s-a întâmplat acum zece-doisprezece ani, în criza precedentă. Atunci într-adevăr a fost o situaţie dificilă pentru bănci, dar acum băncile nu sunt în pericol din niciun punct de vedere. Pot să absoarbă şocurile unei creşteri a neperformantelor, dar evident totul depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile şi cât va ţine această presiune inflaţionistă. Până la urmă totul depinde de inflaţie. Iar din acest punct de vedere (...) se vorbeşte chiar de recesiune către sfârşitul anului. Or, asta ar putea să reducă presiunea inflaţionistă. De fapt recesiunea înseamnă reducerea cererii. Deja vedem creşterea preţurilor energiei, tocmai pe fondul perspectivei de recesiune. Dacă asta se confirmă, atunci s-ar putea ca spre sfârşitul anului să vedem o diminuare a tendinţei inflaţioniste", ne-a spus analistul economic.
• Iancu Guda: "S-ar putea ca persoanele care s-au împrumutat înainte de mai 2019, să aibă rate care au crescut şi cu 70-80% faţă de anul trecut"
Analistul financiar Iancu Guda apreciază că este posibil ca cei care au luat credite până în mai 2019, să aibă acum rate care au crescut şi cu 70-80%, faţă de anul trecut.
Acesta ne-a declarat: "În condiţiile în care inflaţia este peste 15%, un ROBOR la aproape jumătate este foarte scăzut. Dar, comparativ cu ceea ce se întâmpla la începutul anului, când ROBOR era în jur de 3% şi anul trecut în primul semestru, când era puţin peste 1%, este un şoc foarte dur. În special pentru cei cu credite ipotecare, pentru că acolo este componenta de dobândă mai mare, mai ales la începutul rambursării creditului. Iar cei care au luat credite până în mai 2019, s-ar putea ca acum să aibă rate care au crescut şi cu 70-80% faţă de anul trecut. Este posibil ca şi cei care sunt pe IRCC să înceapă să resimtă creşterea ratelor, iar asta se va vedea mai puternic la finalul acestui an şi prima parte a anului următor".
Analistul financiar a adăugat: "În opinia mea, pentru o perioadă cumulativă de doi ani consecutivi, nu putem vorbim de optimizare. Pentru că acum ROBOR-ul este mai mare, dar în 2023 cred că lucrurile vor fi invers. Iar cei care trec acum pe IRCC sau deja au luat creditul după mai 2019, vor avea costuri mai mari pe IRCC faţă de ROBOR. Asta pentru că în mod normal inflaţia ar trebui să scadă, în special în a doua parte a anului. Or, ROBOR reacţionează în acelaşi timp cu inflaţia, iar IRCC are un decalaj de şase luni".
Din punctul său de vedere, creditele luate de companii de la bănci laolaltă cu dobânzile foarte mari vor însemna default-uri, creşterea ratelor creditelor neperformante.
"Avem o creştere fără precendent a creditelor acordate companiilor, marje mai mici, iar în cazul populaţiei, ROBOR-ul care este foarte mare pune presiune pe consum. Iar asta se vede deja în cifrele comerţului de retail (...) unde există o scădere în ultimele două luni. Salariile au crescut mai lent decât inflaţia şi consumul scade, iar asta înseamnă că şi pentru companii se pune o anumită presiune pe vânzări (...) se frânează (n.r. vânzările), pentru că probabil ne apropiem de o recesiune la finalul anului acesta, începutul anului viitor. Dar precum o maşină care frânează, are inerţie. Or asta înseamnă că, practic, creditele foarte mari luate de la bănci, care au avut un salt spectaculos şi dobânzile foarte mari - dobânda medie la credite noi în iunie anul acesta este de 7,75%, faţă de 4% în iulie anul trecut - toate acestea vor însemna default-uri, creşterea ratelor creditelor neperformante, iar cele care sunt garantate de stat se vor vedea în deficit", ne-a spus Iancu Guda.
• Irina Chiţu: "Cei care din diferite motive nu mai pot să-şi plătească ratele ar fi bine să apeleze la CSALB"
Irina Chiţu, fondatorul platformei finzoom.ro, spune că fiecare debitor trebuie să găsească o soluţie prin care să renunţe la creditele ancorate în ROBOR, iar prima soluţie este trecerea către un credit cu dobândă fixă.
"Este o situaţie de lungă durată. Dacă suntem norocoşi, dobânzile vor începe să scadă probabil spre sfârşitul anului viitor. Astfel încât, fiecare trebuie să găsească o soluţie ca să scape de ROBOR. În opinia mea prima soluţie, pe care am recomandat-o încă de la începutul anului, este trecerea către un credit cu dobândă fixă, pentru că te protejează de următoarele creşteri ale ROBOR-ului. În clipa de faţă, o refinanţare cu dobândă fixă oferă o dobândă mai redusă cu trei - patru puncte procentuale. Astfel scade rata şi, în plus, debitorul stă liniştit în perioada pentru care a făcut refinanţarea", ne-a spus Irina Chiţu.
Conform fondatorului finzoom.ro, a doua soluţie este trecerea la IRCC. "Diferenţa este mare (...) între 8% (n.r. ROBOR) şi 2,65% (n.r. IRCC) acum, şi chiar dacă va fi 4% de la 1 octombrie, tot este mai mică. În următoarele şase-nouă luni se va plăti o rată mai mică şi se va trece de această perioadă critică. Iar trecerea la IRCC nu presupune niciun cost, băncile şi-au făcut proceduri pentru asta şi se face rapid", spune Irina Chiţu.
Din punctul său de vedere, cea de-a treia soluţie este ca debitorii să apeleze la CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar): "La CSALB se poate apela pentru orice problemă, nu doar fiindcă a crescut ROBOR-ul. Pentru cineva care din diferite motive nu mai poate să-şi plătească ratele, ar fi bine să apeleze la CSALB pentru ca printr-o negociere cu banca să se găsească o soluţie adaptată creditului pe care-l are. Iar ca ultimă soluţie, şi de preferat pentru o perioadă cât mai scurtă, suspendarea plăţii ratelor prin moratoriu. Dar cei care apelează la asta trebuie să ştie că implică costuri suplimentare şi, după ce trece perioada de suspendare, trebuie să plătească rate mai mari".
În opinia sa, în acest moment băncile sunt bine capitalizate, însă totuşi lichiditatea începe să scadă. "Există nevoie de finanţare care se vede şi în dobânzile pe care le oferă băncile la depozite, de 7-9%, adică similare cu cele ale titlurilor de stat. Dar pe termen lung, dacă apare o lipsă de lichiditate mai mare şi cresc neperformantele, băncile vor începe să fie afectate (...). În prezent, băncile care dau credite cu dobândă fixă nu cred că au vreun câştig, doar dacă au finanţare mai ieftină din altă parte. Eu mă aştept să scadă bine creditarea", a conchis Irina Chiţu.
• Ion Zilişteanu: "Cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019 pot să vireze de la ROBOR către IRCC"
Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie şi expert în domeniul imobiliar, spune că, cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019, pot să treacă de la ROBOR către IRCC, dar subliniază că va veni un moment când IRCC-ul va deveni mai mare decât ROBOR-ul.
Domnia sa ne-a spus: "În momentul contractării creditului, acei debitori au avut posibilitatea să opteze între dobândă fixă şi variabilă. Dacă, de exemplu, în momentul accesării creditului, dobânda fixă era mai mare decât dobânda variabilă, evident că potenţialii debitori au ales dobânda variabilă, fără să se gândească la ce se va întâmpla ulterior. Acum sigur că vor să vireze către dobânda fixă, doar că acum aceasta este mai mare. În opinia mea, să virezi acum către un credit cu dobândă fixă nu este cel mai avantajos lucru. Pentru cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019, singurul lucru pe care-l pot face este să vireze de la ROBOR către IRCC. Pentru că IRCC-ul are o întârziere de şase luni (...) deci va rămâne o vreme în urma ROBOR-ului. Dar atenţie, este o opţiune ireversibilă şi va veni o vreme când dobânzile din piaţa intermonetară vor scădea şi având în vedere întârzierea IRCC-ului faţă de ROBOR, practic IRCC-ul va deveni mai mare".
O altă soluţie pe care debitorii ar putea să o adopte în momentul de faţă este să studieze ofertele de credite ale băncillor şi să îşi refinanţeze creditul, mai spune economistul. "Adică dacă găsesc o bancă care practică dobânzi mai joase decât banca la care au credit, pot face refinanţarea, pentru că în general creditele ipotecare sunt scutite de un eventual comision de rambursare anticipat", a afirmat Ion Zilişteanu.
Economistul estimează că indicele ROBOR va mai creşte, cel puţin câteva luni: "Nu se ştie cât pentru că totul depinde de inflaţie".
În ceea ce priveşte companiile, Ion Zilişteanu este de părere că acestea sunt afectate nu numai de creşterea ROBOR şi de conjunctura economică nefavorabilă prin care trecem, ci şi de recentele modificări ale codului fiscal. "De modificările aduse de Ordoanţa 16/222, care practic limitează statutul de microîntreprindere, s-a micşorat şi plafonul de la un milion de euro la 500.000 de euro. Apoi, companiile nu mai pot fi IMM-uri dacă nu au niciun angajat etc. În opinia mea, companiile stau foarte rău în momentul de faţă. Şi în general, de regulă în momente de turbulenţe financiare, atât persoanele fizice cât şi companiile devin mult mai prudente - cel puţin în ceea ce priveşte contractarea creditelor. Vom vedea în lunile următoare că mai puţine persoane şi companii vor contracta credite", a spus economistul.
Conform ultimului raport al BNR, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit din ţara noastră a crescut în luna iunie 2022 cu 2,2% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 352.813,6 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 72% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3%, la 254.192,8 milioane de lei. Din această sumă, creditele gospodăriilor populaţiei au fost de 145.010,9 milioane de lei, în creştere cu 1,1% faţă de cele din mai, în timp ce creditele altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), au fost de 109.181,9 milioane de lei, cu 1,5% peste cele din mai.
PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI
• Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la cel puţin 5,5%
Banca centrală din Ungaria a majorat, acum două săptămâni, dobânda-cheie de la 9,75 % la 10,75%, Polonia are o dobândă-cheie de 6,5%, Cehia de 7%
Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu cel puţin 75 de puncte de bază rata dobânzii de politică monetară, la 5,5%, după majorarea de 100 de puncte de bază din iulie, cea de 75 de puncte de bază din mai, cele de 50 de puncte de bază din aprilie şi februarie şi cele de 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie.
BNR ar putea, în teorie, având în vedere declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu privind menţinerea diferenţialului de dobândă cu ţările din regiune şi cele privind condiţiile din spatele majorărilor, să reducă puţin pasul de majorare de dobândă. Banca centrală ar putea găsi motive să opereze, astfel, o majorare de 75 de puncte de bază, în condiţiile în care, deşi inflaţia pe luna iulie nu a fost încă publicată, aceasta cel mai probabil a încetinit şi posibil să fi atins vârful acestui ciclu inflaţionist.
Majoritatea analiştilor consultaţi printr-un sondaj Bloomberg se aşteaptă, însă, la o majorare de 100 de puncte de bază, în timp ce analiştii BCR Cercetare anticipează o creştere de 75 de puncte de bază a dobânzilor. În acelaşi timp, analiştii ING Bank estimează o creştere de 100 de puncte de bază, aceasta fiind preconizată, însă, să fie "ultima creştere semnificativă de dobândă" din partea BNR. În prezent, dobânzile din piaţa monetară (ROBOR) continuă să fie mult peste ratele de dobândă ale BNR, piaţa anticipând în general un ciclu de majorare mai lung şi mai semnificativ.
Inflaţia a ajuns la o rată anuală de peste 15% în luna iunie, după un avans continuu şi galopant, în timp ce creşterea economică este de aşteptat să fi fost puternică în al doilea trimestru din acest an după creşterea de 5,2% din primul trimestru, care a fost a doua cea mai mare creştere trimestrială din istoria României.
O majorare de 100 de puncte de bază este la rândul ei foarte posibilă, în condiţiile în care băncile centrale importante din lume au început mărirea pasului de dobândă, în ciuda recesiunilor ce par inevitabile în economiile respective (BCE, BOE şi FED). Băncile centrale din regiune - cu excepţia Ungariei - au slăbit însă presiunea pe partea de dobânzi, majorându-le mai lent, după ce iniţial au făcut "frontloading", adică au majorat dobânzile agresiv în prima parte a ciclului de întărire a politicii - în contrast cu băncile centrale mari care au fost în ultimii 2 ani mereu în urma inflaţiei.
Ungaria este, deci, excepţia, banca centrală maghiară fiind recent obligată să continue cu majorarea dobânzilor, pentru a opri deprecierea forintului apărută pe fondul posibilităţii ca fondurile europene pentru Budapesta să fie complet suspendate.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a semnalat în cadrul conferinţei de presă din iulie că banca centrală va continua să majoreze dobânzile la următoarele şedinţe de politică monetară. Isărescu a punctat că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.
În ceea ce priveşte principalul risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a spus că acesta este reprezentat de stagflaţie, respectiv de prelungirea perioadei cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, cum s-a întâmplat în anii 1970. Totodată, Isărescu a spus că România beneficiază de un instrument "contra-ciclic" important, care nu este inflaţionist, respectiv banii europeni asociaţi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care trebuie utilizaţi.
Totodată, la conferinţa BURSA "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război" din 28 iunie, Valentin Lazea, economistul şef al BNR, a afirmat că banca centrală va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, în condiţiile în care depozitele bancare în euro înregistrează o creştere mai rapidă decât depozitele în lei, majorarea dobânzii fiind necesară pentru a "preîntâmpina o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei". Acesta a adăugat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o preocupare faţă de cei care au credite la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai atenţi în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzilor sunt în pierdere.
Majorarea de 1% a dobânzii-cheie din iulie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit actualelor evaluări ale BNR, va continua să crească, "cu un ritm vizibil încetinit", până la mijlocul trimestrului trei din acest an (luna august), peste valorile prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.
"În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a punctat în iulie guvernatorul Isărescu în conferinţa sa de presă.
Amintim că, în februarie, BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini". Chiar şi cu o dobândă de 5,5% România ar rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune - real negativă (aproape -10% dobânda reală) deci în continuare o poziţie de relativă stimulare a activităţii economice.
Isărescu a mai declarat în iulie că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei. Oficialul BNR a spus că nicio ţară nu îşi permite să meargă cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut în perioada scursă de la criza financiară globală încoace. Guvernatorul a mai spus că actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.
Amintim că BNR a început în octombrie 2021 ciclul de majorare a dobânzilor, cu 3 creşteri de câte 25 de puncte de bază, apoi a început să grăbească pasul la 50 de puncte de bază la şedinţele din februarie şi aprilie. În luna mai, BNR a majorat rata-cheie cu 75 de puncte de bază, iar la şedinţa din iulie BNR a grăbit din nou pasul. (Mihai Gongoroi)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 06:38)
Cea mai buna solutie acum e refinantarea cu un credit in valuta,unde fobanzile sunt mult mai mica....Desigur exista riscul devalorizarii leului dar cel putin fata de euro riscul pare foarte mic,Isarescu e hotarat sa tina cursul cat mai stabil ....Asta pt o vreme...Ce o sa fie peste cativa ani nimeni nu stie...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 08:01)
te ai gandit mult? majoritatea creditelor in valuta au dobanda varibila si la euro euriborul va creste pt ca BCE va fi nevoita sa creasca dobanzile, sari din lac in put
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 11:38)
Tu sti cat e valoare euribor?ieri era 0,65!Plus marja bancii ,in jur de 3% rezulta o dobanda de 3,65% care e chiar mai buna decat cea la care s-a luat creditul,probabil de vreo 4,5-5% -robor de aprox 1,5 + marja in jur de 3%.Chiar daca se mareste euribor cu 2-3 puncte ( ceea nu prea cred, dar hai sa punem raul inainte) sa ajungi la o dobanda de 5,65-6,65si tot nu-i ca acum cu robor+marja la peste 10% !Iar refinantarea cu credit rata fixa in lei e cu o dobanda asemanatoare acum in jur de 6%. Deci refinantarea
cu credit in euro pare acum cea mai buna varianta DAR ai risc valutar si nu poti sta linistit chiar daca BCR deocamdata reuseste sa tina cursul euro/Ron foarte bine...
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 12:18)
Cea mai bună soluție dacă vrei să-ți distrugi viitorul.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 13:03)
da si te trezesti peste 6 luni ca e euro 8 lei!
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 13:06)
degeaba ii explici ca asa se nenorocesc pe viata...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 13:22)
Văd că d.Dochia susține că la o inflație de 15 la sută ,un robot de doar 8 la sută e încă în avantajul debitorului. Asta e și o prostie și o indecenta sa afirmi .
Ecartul e mai mare, inflația reală e mai mare, dar debitorii nu au vreun avantaj.
Exemplu:
familia x s-a procopsit anul trecut cu o rata 2500 și are un venit lunar de 7 500 roni , banca i-a spus că e ok ,se îndatorează chiar mai puțin decât ar putea:))
Daca rata ii ajunge 3500 , in loc de 5000 disponibil are acum 4000 . Să presupunem că a avut măriri de salar și are tot 5000 disponibil.
In termeni reali in 2-3 ani 5000 roni vor scădea ca putere de cumpărare cu 50 la sută.
Cum câștiga familia?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 14:17)
Debitorii ăștia niciodată nu o duc bine. Ba că au vrut în franci elvețieni să facă o smecherie și acum nu le-a ieșit, va că deși dobânda e sub inflație ies in castig dar nu le da nimeni mărirea de salariu, etc.
A, sa mai suspendam și plata ratelor niste ani, că este crize. Hai oameni buni sa interzicem creditarea și gata, sa nu mai sufere lumea.
Inflația asta nu dispare in 3 luni. Deci pe termen lung va fi presiune clara pe majorări de salariu și deci se va simți realmente mai ușor la buzunar o dobândă sub nivel inflație. Desigur, nu o sa scrie nimeni articole atunci că de fapt e chiar rentabila treaba.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 16:25)
ca sa vezi ciclul bulelor financiare trebuie sa convestesti periodic veniturile nominale in cotatie grame aur (atat la valaore interna cat si externa /internationala) ca sa vezi ce tara economie urca sau coboara pe trend sau urca sau coboara pe ciclul scurt.
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 14:30)
Nu le mai plangeti de mila ca trec toti la ircc.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 20:03)
ircc e media pe ultimele 3 luni, peste 3 luni ircc va fi cat e roborul acum
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 14:47)
ce zicea domnul comenturi cretine cu apropate 3 ani in urma legat de ARM-uri? uite ca se adevereste.
asta cu dat credite variabile si contracte (MULTE -FOARTE MULTE) facute de banci la rate (in momentul respectiv) cu mult sarite de tunelul dobanzilor recomandate si de buna practica.
Asta spune multe despre "foametea bancilor" pentru indatorarea romanilor naivi ce nu stiu sa faca o socoteala si un "shoping" de dobanda in piata.
MDA... dorm linistiti "Familia Basescu" cu dobanzi accesate dupa "crashul trecut" de 0 si maxim 2 blocate frumos pe investitii..... Acum cred ca isi numara "ouale" din cosurile investitionale din domeniul "real estate".
Asa se face "bhaaa afacere"!! - cand "tampiti" educati la cravate vorbeau retard pe situri speciale in criza trecuta si speria prostimea ca sa nu se incumete la "mocaieli reale in piata"!!!!
Acum tot "tampitii educati" vin sa ne spuna noua ca ce bine e sa fci credit in inflatie!! - cine naiba are sa plateasca asa premium de inflatie cand vine si nota de plata in viitor de deflatie?
Se uita incestitorii si isi numara randamentele de 800%-1000% si infinite in timp ce dobitocimea se tareste cu un la gat cu o datorie si dandament real de nici 3%-5%!!! - asta da eucatie financiara!
PS: mai avem de mancat cu paine inflatie nominala, squeeze in piata, si deflatie pe alt platou nominal.
Bagati paine cu ceapa si cartofi pe urmatorii 2-3 ani!!! -planul de distrugerea a puterii de cumparare se pliaza bine cu viitorul ciclul de indatorare!
O arata destul de clar ciclul dobanzilor ce intra (a intrat in unele piete) violent in teritorii de ardere a banilor / note ipotecate circulate.
Imi place cum se da mereu vina pe alte lucruri ce nu au treaba cu realitatea!
Ciclul dobanzilor este atat de lent si atat de previzibil in cat de lasa sa vezi trecutul si viitorul! - nu trebuie inteligenta financiara pentru asta - ci doar sa culegi ANUAL datele dobanzilor practicate din piata la etc credite!!! - date pe care bancile au obligatia sa le distruga si sa nu le salveze in sistem! -ele raman doar pe contractele trecute a tetinatorilor trecuti de produse financiare!
Aceste cicluri se repeta PERFECT cu CICLUL IMOBILIAR / FINANCIAR!!!
Aceste cicluri au busit pe nas in 89 -07 si vor busi iar pe nas in urmatoarea perioada!!! - PS: si nu doar la noi in tara INTERNATIONAL pentru cei legati pe DOLAR si EURO DOLLAR SISTEM.
PSS: veniturile nominale vor incepe sa mai creasca - mai au portita de cv ani pentru unele regiuni caci dobanda de referinta mai jos ca rata inflatiei = inca varsare de credit mai mult ca rata inflatiei / chiar daca cantitativ creditul scade nominal ii fac "dobitocii" squeez de o sa arunce parabolic ciclul financiar ca pe urma sa il tranteasca linistiti pe alt platou deflationist.
Banii nu sunt bani, banii sunt cretit!
Inflatia este creditul trecut in existenta prezent (note ious circulatei fara contrapartida in bunuri si servicii/ sau cand capacitatile sufera socuri deflationiste).
s c cret
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 15:18)
Deci vine irina chitu si ne da noua lectii de credit cadn ciclul dobanzilor se apropie de maxim ascendent? Ca ei sa aibe randamente nominale ridicate in urmatorul ciclu de deflatie? (nu inca .. mai este pana acolo).
Da nu schita nimeni de dobanzi fixe cand erau la 0-1 si 2? dupa crashul trecut? Nu schita nimeni ca nu erau motivate bancile!!! ele etau motivate sa dea ARMuri caci stiau ca vor urca!!! Nu dadeau intentionat dobanzile fixe pentru carenea de tun!!!
Sa nu uitam de "dobanziele fixe" din 2007 la o Garsoniera confort 3 16-18 MP cu rata nominala de 1600-1800 LEI!!! Da auziti bine!!! sa nu uitam de alte "Rate nominale" date pe bula nominala !!! unde dupa crash mare deflatie ce a venit!
Ia credit cu paine ceapa si cu apa tata!!!
Sa nu uitam de Italia regiuni de pe langa Torino - Apartamente date cu 960000 mii euro in camp... dupa crash plin de "congolezi, indieni, etc"... si valoare trantita la 36000-40000 mii euro!!! Pai aia au avut un credit pe bula de vro 600 euro si era mai ieftin sa stai in chirii dupa cras ... mai ieftin cu 35-40-50% chiar si cu 60% in unele regiuni... in timp ce prostimea era SUGRUMATA in CREDIT!!!
Asa se plateste fiecare distractie financiara!
PS: ciclul dobanzilor arata ca vine (dupa finalizarea "distractiei artificiale") urmatorul crash! - pentru unele regiuni mai este pana acolo.. pentru altele sunt deja pe marginea prapastiei!
Iohanitia si el destept... cu casele si terenurile lui!!! Bravo boss!
Problema e ca urmatorul ciclul miroase puternic a iz de "nationalism si popuis"... vad ca acolo ne indreptam rapid... in spatele urmatoare instabilitati se vor aseza oameni ce nu vor dori cu adevarat sa "ajute" ci sa se ajute pentru a culege roadele altui ciclu viitor de crestere.
Aveti grija de educatia voastra si de "banii vostri"! - iousurile
Mai bine pe Aur, terenuri si afaceri... decat pe "lei-euro".
s c cret
6. Cel mai bun Credit este...
(mesaj trimis de Lupul_214 în data de 05.08.2022, 15:28)
Cel mai bun credit e ala pe care nu-l iei . ????????????
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 15:37)
Daca nu il faci tu cineva trebuie sa il faca ca tu sa primesti salariul!
Viata fara credit = deflatie lunga = hording mai mare de "note bani" decat cresterea masei monetare in piata prin credit; inseamna intrare treptata la distrugere capacitati prin uzura vortata ca forma de plata productiva / prin productivitate mai mare sau constanta cu remuneratie si randamente reale in scadere ori stagnare.
Viata fara credit! - nu este atate de "palpitanta" -este monotona / invechita /degradata /depreciata - fara impulsuri noi de descoperiri tehnologice - informationale - etc.
s c cret
6.2. Rasouns (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Lupul_214 în data de 05.08.2022, 15:55)
Să-l faca altcineva ...cineva mai curajos decat mine : ) başca daca n-ai banii tai sa faci o afacere eu zic să-ti cauți un serviciu de "om nornal" la fel ca mine ..banca iți da o umbrela cand afara e soare si ți-o cere cand incepe ploaia ...mult succes!
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Lupul_214 în data de 05.08.2022, 16:02)
P.S.
Se poate trăi si fara banci. :)
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 16:07)
nu se poate!
intotdeauna a existat si "shadow banci".
Si faptul ca faci o promisune fata de cineva la o forma de troc, tot credit se numeste (credit verbal).
s c cret
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de Lupul_214 în data de 05.08.2022, 16:30)
Avem viziuni diferite ..ma rog...subiective ... sper sa nu se transforme in certitudini ...c'apăi d'aia e noaptea-ntuneric şi viaţa e un hotel...
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de antonim în data de 05.08.2022, 16:55)
Pari afectat. Deflația e tocmai purificarea pieței de credite neperformante. Pe măsură ce se depășește groapa, apar alți fazani proaspeți, avizi de dezvoltare și se reia ciclul creditării.
După cum vezi, unii lupi nu vor și pace să se numere printre dobitoace. :)
6.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 17:08)
buna rima.
afectat -deloc
Daca eram afecta nu impartaseam atatea cunostinte "cretine" (cum ar zice unii) prin comenturi.
s c cret
7. Inflatie cronica doar în RO !
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 16:28)
In RO inflatia e alimentata de concurenta slaba sau mimata, existenta unor rețele de distribuție de 30 de ani cu înțelegeri de preț, producție insuficienta sau neadecvată cererii, leul supraevaluat care facilitează importul în dauna producției interne fiind singura arma anti-inflationista.
Asta cu petrolul, Ucraina, marțienii, etc au fost doar trigger !
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 16:47)
rabdare ca buseste somajul si nu mai este leul supraevaluat! (poate sa ramana leul tare daca da drumul la capacitati)
Calculeaza veniturile nominale in grame aur! - te anunta cu mult timp ce uremaza sa se intample in piata!
Asa am stiut din 2018-2019 ca uremaza "criza in 2020"!!! covid sau fara!... acum venitul se tine tare sa urce iar in grame aur simultan cu ciclul financiar care NU ESTE INCA CONSUMAT! - se apropie de final explozibil -trist pentru cetatenii de rand dar minunat pentru "exituri".
SA vinzi ni "bula" in vale este cel mai frumos moment!!! - banii castigati se intaresc real fata de activele ce se vor prabusii!
Mai avem de rabdat ceva pana acolo!
Mai naspa o sa fie pentru "ghita si dorel"!
PS: avem credite neperformante pe minim din ciclul pe ro; semnal clar ca nu am intrat inca in adevarata plesnitura financiara! creditele neperformante urmeaza sa se duca in viitor parabolic - arunci se vor intersecta cu ciclul de trantire a dobanzilor la credite - punctul de inflexiune o sa fie interesant la procente bonduri si politic gov (se va da vina pe extraterestrii pentru nota de plata interna - china o sa fie de vina si rusia pentru nesimtira creditarii interne fara contrapartida; daca ne suparam putin mai tare dam vina si pe maghiari si pe UE)
s c cret
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Lupul_214 în data de 05.08.2022, 17:11)
Asta mi-a placut :) e doar preludiul mizeriei ce va să vină , e un început in toate ...:) sa vedem a zis orbul , que sera sera, noi să fim sănătoşi! ????
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 19:27)
Ce credite neperformante daca aia neperformanți mai pot amână 9 luni. E clar că se lungește treabă sa bubuie cat mai zdravăn.
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 20:09)
exact!
Avem politici de taxare mare pe vindere de dosare neperformante; avem politici de amanare, avem tot felul de politici gov de impaturire situatie in roz.
mai avem si VIX ce da semnale ascendente pana in 2023-2024 minim .. fapt ce arata ca volatilitatea financiara, deplasari mari de fluxuri nu sunt terminate;
bancile nu sunt inca motivate sa faca exituri la toxicitati; au destul flux din credite nominale noi pe ascendent; cand se buseste creditarea atunci creste motivatia de vanzari toxicitati; plus ca sunt alte 40 zecii ci cv de mii de firme toxice pe balante... alte sute de mii de credite bune ce stau in deriva; oricum sunt concordante tot mai mari intre piata reala si financiara; avem blocuri / cladiri nefinalizate dar ascendentul de masa monetar (inflatia) le face bail outul la unii pe seama platii populatiei; sa vedem inflatia cat din colateral si derivat nominal datorat poate sa scada /spele pana cand populimea iese iar in strada de "foame".
pe romania mai este un fenomen interesant: productivitatea a depasit inflatia cu mult in avans pe unele regiuni; pe urma productivitatea a atins platou si acum vine inflatia sa arda puterea nominala castigata pe timpul productivitatii. - adica cei "bogati nominal" este posibil sa nu se mai simta atat de bogati in viitor cand costurile de trai se niveleaza superior.
s c cret
8. Asa e
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 21:12)
I-am vazut si eu ingenuncheati sub povara creditelor. Sunt bara la bara (genunchi la genunchi) pe Valea Prahovei. De abia mai gâfăie sub povara concediilor. Greu ....
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de antonim în data de 05.08.2022, 21:59)
I-ai numărat pe toți cei 18 milioane?
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 22:34)
Miștocăreală de om marginit.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 22:22)
Lipitorile astea nu pot fi oprite. Lăcomia este fara margini nu știu decât să fure,legea e de partea lor.
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2022, 23:36)
Blablabla
Incepe al treilea razboi mondial, cine nu considera asta scenariul cel mai probabil nu traieste in lumea reala. E groasa rau.
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.08.2022, 13:24)
Lumea vrea mai mult decât își permite. Statului i-a convenit sa profite de dorinta omului de a trai mai bine, de a avea ceva al lui. Foarte mulți s-au imbogațit pe iluziile saracimii. Acum vine nota de plata. E ciclica situatia. Din păcate nu poate fi rezolvată decât prin razboi, un fel de resetare economică. Cred ca situatia e mult mai gravă decât se vede cu ochiul liber.