Rusia a preferat să absenteze ieri de la o reuniune a ONU asupra situaţiei drepturilor omului pe teritoriul ei, Moscova invocând "dificultăţi logistice şi tehnice persistente", notează astăzi France Presse, potrivit Agerpres.
"Regret că Federaţia Rusă nu a trimis o delegaţie care să răspundă" la întrebările Comitetului pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite, a declarat unul dintre cei 18 membri ai acestui organism, canadianca Marcia V.J. Kran.
Reuniunea a fost amânată de două ori. Iniţial, trebuia să aibă loc pe 3 şi 4 martie - la câteva zile după începerea invaziei ruse a Ucrainei pe 24 februarie -, dar a fost amânată pentru iulie şi apoi pentru 20 şi 21 octombrie.
Moscova a cerut încă o dată amânarea reuniunii, dar fără succes.
"Am informat în repetate rânduri Comitetul că, din cauza dificultăţilor logistice şi tehnice persistente, delegaţia rusă nu poate fi prezentă în timpul examinării raportului. În acest sens, am cerut Comitetului să amâne examinarea pentru o dată ulterioară", a explicat pentru AFP un purtător de cuvânt al reprezentanţei Rusiei pe lângă ONU, Aleksandr Şceliakov.
"Cu toate acestea, Comitetul a refuzat cererea noastră şi a decis să examineze raportul rus în absenţa delegaţiei naţionale", a spus el.
Acest comitet al ONU supraveghează punerea în aplicare a Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice de către statele sale părţi şi efectuează evaluări periodice ale ţărilor. Experţii independenţi ai comisiei urmau astfel să se întâlnească cu delegaţia rusă ieri şi astăzi, în cadrul unei şedinţe publice.
"Permiteţi-mi să spun în primul rând că regret profund că nu a compărut statul-parte. Dialogul constructiv din timpul procedurii (...) este foarte important" pentru a monitoriza aplicarea corectă a Pactului, a subliniat expertul albanez Gentian Zyberi.
Absenţa delegaţiei ruse nu i-a împiedicat pe experţi să-şi exprime preocupările serioase cu privire la situaţia drepturilor omului în Rusia, în special cu privire la hărţuirea şi violenţa împotriva avocaţilor, jurnaliştilor, apărătorilor drepturilor omului şi a oponenţilor politici, torturii sau a întocmirii de profile rasiale.
"Observăm o tendinţă îngrijorătoare de a lansa acţiuni în justiţie" împotriva responsabililor politici "care critică guvernul", a spus Kran. "Suntem de asemenea profund îngrijoraţi de utilizarea de otrăvuri sofisticate puse la punct de către stat pentru a reduce la tăcere, pedepsi şi ucide cel puţin zece disidenţi, lideri şi militanţi ai opoziţiei în ultimii zece ani", a adăugat el.
"Conform unor informaţii documentate, există cazuri de tortură", a subliniat la rândul său expertul tunisian Yadh Ben Achour.
El a denunţat de asemenea "numărul semnificativ de discursuri instigatoare la ură", uneori însoţite de violenţe, care vizează migranţi, în special musulmani, dar şi "ucraineni, mai ales de la anexarea Crimeei (în 2014), persoane LGBT şi romi".
În cadrul unei întâlniri cu presa la începutul zilei, ambasadorul Rusiei pe lângă ONU la Geneva, Ghennadi Gatilov, a subliniat viziunea ţării sale cu privire la participarea acesteia la activităţile organizaţiilor ONU, notează AFP.
"Statele Unite şi aliaţii lor încearcă să împiedice participarea noastră (...), dar acest lucru nu se va întâmpla pentru că vom continua (...) să ne desfăşurăm activităţile", a spus el, înainte de a adăuga: "continuăm tot ceea ce facem cu ţările care au aceleaşi idei".
El a acuzat Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului că este "din ce în ce mai politizat".