Rusia neagă că se pregăteşte să semneze un acord pentru gaze cu Grecia

-------------

Actualizare 19:23

Rusia a negat, azi, o informaţie apărută în presa germană care arată că autorităţile de la Moscova şi cele de la Atena ar urma să semneze marţi un acord pentru un gazoduct, ce ar putea aduce trezoreriei greceşti până la 5 miliarde de euro, transmite Reuters.

"Nu, nu există niciun acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Denis Peskov, într-o serie de comentarii făcute la radio Business FM şi citate de agenţia de ştiri RIA.

Peskov a reiterat că Grecia nu a solicitat asistenţă financiară în timpul discuţiilor de la Kremlin desfăşurate luna aceasta între premierul Alexis Tsipras şi preşedintele rus Vladimir Putin.

"Bineînţeles că subiectul cooperării energetice a fost deschis. Bineînţeles că ne-am pus de acord că la nivel de experţi se vor discuta toate chestiunile legate de cooperare în sfera energiei, însă Rusia nu a promis ajutor financiar pentru că nimeni nu l-a cerut", a declarat Peskov.

(A.C.)

---------------

Actualizare 14:50

Grecia ar urmă să semneze, marţi, un acord cu Moscova prin care statul elen ar putea încasa între 3 şi 5 miliarde de euro pentru operarea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul său, conform unor informaţii obţinute de revista Spiegel, transmite Russia Today.

Banii ar urma să fie viraţi Greciei sub forma unui avans pentru gazoduct, prin care Rusia vrea, din 2019, să livreze gaze naturale Europei. Grecia reprezintă un factor important în proiectul gazoductului pentru că ea ar asigura intrarea gazelor din Turcia în UE, relatează Spiegel.

Moscova vrea să construiască Gazoductul Turkish Stream după eşecul proiectului South Stream.

Acordul cu Rusia ar fi fost negociat cu ocazia vizitei la Moscova a premierului elen Alexis Tsipras. Banii pe care Grecia ar urma să îi încaseze acum sunt o plată în avans a taxelor de tranzit pe teritoriul grecesc a gazelor ruseşti destinate UE, explică Spiegel, citat de HotNews. Din 2019, când conducta ar trebui să fie operaţională, taxele de tranzit vor fi decontate din această plată în avans.

Săptămânalul financiar "Agora", citat de Spiegel, afirmă în ediţia sa de astăzi că "guvernul grec mizează pe acordul cu Rusia pentru banii stringent necesari acum".

"Astfel, negocierile cu partenerii din zona Euro ar putea fi amânate până în iunie", mai scrie săptămânalul elen.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 11:27 Economistul Paul Krugman: "Ieşirea Greciei din zona euro ar fi un coşmar"

Paul Krugman, economist şi editorialist la publicaţia americană New York Times, sfătuieşte guvernul elen să nu ia în considerare o ieşire din zona euro, catalogând o astfel de acţiune drept "un coşmar", potrivit site-ului ekathimerini.

Deşi Krugman a fost critic privind modul în care statele zonei euro au gestionat criza din Grecia, acesta a sfătuit guvernul elen să nu ia în considerare o ieşire din sfera ce foloseşte moneda europeană.

"Costul tranziţiei ar fi imens", a adăugat acesta, în cadrul unui discurs susţinut ieri la Atena.

Krugman a sugerat ca Grecia să accepte o înţelegere care i-ar permite să dobândească un excedent principal mai mic, deşi a adăugat că unele cereri ale creditorilor pentru reforme structurale sunt "doar nişte solicitări pentru mai multă austeritate".

(Alexandru Costea)

---------------

Cuvântul "carantină" nu este adecvat situaţiei bancare din ţara noastră, ne-a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în BNR, făcând referire la speculaţiile apărute în presa elenă, conform cărora statele din apropierea Greciei (inclusiv România) ar fi pus în carantină subsidiarele băncilor greceşti, încercând să diminueze consecinţele unei eventuale ieşiri a statului balcanic din zona euro.

Domnul Vasilescu a dat asigurări că Banca Naţională a României "monitorizează, clipă de clipă, întregul sistem bancar şi, bineînţeles, cu mai multă atenţie (având în vedere contextul european) nu băncile greceşti, ci băncile româneşti cu capital grecesc".

Menţionând că nu comentează situaţia din alte state, oficialul BNR a subliniat că la noi nu există bănci greceşti, ci instituţii de credit româneşti cu acţionariat elen, care se supun regimului pe care îl au creditorii autohtoni.

Monitorizarea este efectuată de Banca Naţională a României "pentru că umblă prea multe zvonuri prin ţară şi prin Europa şi, mai ales, există percepţia şi concepţia, la noi, că ele sunt bănci greceşti", a spus domnul Vasilescu.

Consultantul BNR a explicat: "Orice s-ar întâmpla în Grecia nu va influenţa direct aceste bănci, pentru că ele sunt româneşti: fac parte din sistemul bancar românesc, sunt autorizate de Banca Naţională a României, sunt controlate continuu şi supravegheate de BNR. La o bancă, ar putea să fie capitalul meu sau capitalul unei bănci din Grecia - asta este o problemă care ţine de acţionariat. Dar banca, ea, ca atare, funcţionează autonom".

Adrian Vasilescu a arătat că formularea privind "carantina" este "exagerată şi incorectă": "Noi nu putem să punem în carantină bănci româneşti. Nu există aşa ceva".

Oficialul BNR a continuat: "Dacă ar fi aici sucursale ale unor bănci din Grecia, acestea ar avea paşaport european şi ar fi sub jurisdicţie europeană, adică, dacă s-ar întâmpla ceva la noi, ele ar fi supravegheate de Banca Centrală Europeană, de forurile de supraveghere din Uniunea Europeană".

Întrebat dacă, în acest caz, BNR ar avea vreun cuvânt de spus sau ar trebui să se consulte cu BCE, Adrian Vasilescu a răspuns: "Nu are rost să discutăm o ipoteză care ar putea pune oamenii pe gânduri".

Domnia sa a mai afirmat că, deocamdată, nu sunt necesare măsuri speciale din partea Băncii Naţionale pentru contracararea riscului de contagiune din Grecia asupra sistemului nostru bancar. "Dacă s-ar întâmpla ceva nedorit, BNR este pregătită să ia măsuri", a menţionat Adrian Vasilescu, fără să ofere detalii.

Oficialul a precizat că, în cazul unei evoluţii nefavorabile a situaţiei din Grecia, deponenţii de la băncile româneşti cu acţionariat elen nu ar putea fi afectaţi "absolut deloc". "Deponenţii ar fi protejaţi de Banca Naţională a României şi de stat, acesta din urmă garantând depozitele", a mai spus Adrian Vasilescu.

Potrivit informaţiilor obţinute de Kathimerini, băncile centrale din Albania, Bulgaria, Cipru, România, Serbia, Turcia şi Macedonia ar fi obligat sucursalele băncilor greceşti care operează în aceste ţări să îşi reducă până aproape de zero expunerea la riscurile asociate cu situaţia din Grecia (în materie de obligaţiuni, certificate de trezorerie, depozite, împrumuturi etc.), în cazul în care eşuează negocierile dintre Atena şi zona euro, pe marginea acordului de prelungire a finanţării.

Această carantină ar fi fost considerată necesară în contextul retoricii agresive a noului Guvern grec (în principal în primele săptămâni de după alegerile legislative), pe tema restructurării datoriei, a neîndeplinirii cerinţelor impuse de creditori etc.