Rusia sancţionează 31 de companii occidentale din energie

Rusia a impus, săptămâna aceasta, sancţiuni împotriva a 31 de companii din Uniunea Europeană, SUA şi Singapore, ca răspuns la sancţiunile care i-au fost aplicate de Occident pentru ofensiva sa militară în Ucraina, anunţă AFP.

Potrivit decretului guvernamental rus, lista cuprinde 31 de companii, dintre care majoritatea aparţin Gazprom Germania, filiala germană a gigantului rus al gazelor, pe care statul german a plasat-o sub controlul său din cauza importanţei sale strategice. Gazprom îşi anunţase la începutul lui aprilie "retragerea" din această filială, fără să ofere detalii.

Sancţiunile anunţate recent, care vizează şi EuRoPol GAZ SA, proprietarul părţii poloneze a gazoductului Yamal-Europa, includ o interdicţie de tranzacţii şi de intrare în porturile ruseşti a navelor care au legături cu societăţile vizate.

Sancţiunile occidentale contra Rusiei, unele fără precedent, merg de la îngheţarea rezervelor valutare până la un embargo asupra unor produse strategice şi sancţiuni financiare.

Germania a informat că examinează anunţul Rusiei privind impunerea de sancţiuni unor părţi din Gazprom Germania, conform unui purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin, citat de Reuters. Gazprom Germania şi filialele sale operează instalaţii de stocare a gazelor, comercializează gaze în Germania şi sunt coproprietari ai conductelor de gaze, potrivit Agerpres.

"Guvernul german şi agenţia federală de reţea, în calitate de administratori ai Gazprom Germania, sunt deja în curs de a lua măsurile de precauţie necesare şi se pregătesc pentru diverse scenarii", a spus purtătorul de cuvânt într-un comunicat, adăugând că aprovizionarea cu gaze este în prezent garantată şi verificată constant.

Tot ieri, potrivit Bloomberg, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a acuzat Moscova că utilizează exporturile de energie ca o armă.

Domnia sa a minimalizat, însă, impactul reducerii livrărilor. Conform spuselor lui Robert Habeck, cea mai mare economie a Europei primeşte gaze naturale din surse alternative şi poate face faţă perturbărilor.

• Premierul Italian Mario Draghi: "Majoritatea importatorilor de gaz şi-au deschis conturi în ruble la Gazprombank"

Prim-ministrul italian Mario Draghi s-a declarat încrezător că cererea Moscovei ca importatorii europeni de gaz din Rusia să plătească în ruble nu va conduce la o perturbare a livrărilor, informează Reuters.

Comisia Europeană a avertizat că o conformare la schema de plată cerută de Rusia ar putea încălca sancţiunile impuse de Uniunea Europeană, însă Draghi a spus că există "o zonă gri" fără reglementări oficiale în materie.

"De altfel, majoritatea importatorilor de gaz şi-au deschis deja conturi în ruble la Gazprombank", a menţionat Draghi.

• AIE: "Lumea poate face faţă reducerii exporturilor de petrol din Rusia"

Producţia mai scăzută din Rusia, ca urmare a efectelor negative ale invadării Ucrainei, nu vor lăsa lumea fără petrol, deoarece livrările din alte părţi vor creşte, iar restricţiile din China afectează cererea, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), transmite Reuters.

"În timp, creşterea producţiei SUA şi a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), alături de încetinirea creşterii cererii, ar urma să compenseze deficitul provocat de înrăutăţirea perturbării aprovizionării din Rusia", apreciază organizaţia cu sediul la Paris, potrivit Agerpres.

Exporturile mai reduse de produse petroliere şi scăderea cererii interne în urma sancţiunilor au redus producţia de ţiţei rusesc cu aproximativ un milion de barili de petrol pe zi (bpd), cu o jumătate de milion bpd mai puţin decât previziona luna trecută AIE. Instituţia estimează că cifra va creşte la 1,6 milioane bpd în mai, apoi la 2 milioane bpd în iunie şi la aproape 3 milioane bpd în iulie, dacă se extind sancţiunile sau cumpărătorii vor reduce achiziţiile de ţiţei rusesc.

Totuşi, anunţă AIE, exporturile Rusiei s-au redresat în aprilie, cu 620.000 bpd faţă de martie, la 8,1 milioane bpd, livrările ruseşti fiind redirecţionate din Statele Unite şi Europa în special către India.

• Ungaria creşte miza în discuţiile privind sancţiunile împotriva petrolului rusesc

Ungaria a crescut miza în discuţiile cu privire la sancţiunile împotriva petrolului rusesc discutate la nivelul Uniunii Europene, anunţând că nu se va ajunge la un acord până când Bruxelles-ul nu va veni cu "o soluţie" de ordinul sutelor de milioane de dolari pentru a înlocui petrolul rusesc în economia ungară, transmite Reuters.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a scris pe pagina sa de Facebook că nu se întrevede o propunere acceptabilă. Szijjarto a mai spus că livrările de petrol prin conductă ar trebui să fie scutite de orice embargo petrolier, care ar trebui să se aplice numai livrărilor pe mare, conform Agerpres.

Această variantă ar fi una de care ar profita grupul petrolier ungar MOL, care face profituri mari deoarece rafinăriile sale procesează ţiţei ieftin rusesc. În prezent, diferenţa de preţ între ţiţeiul rusesc Urals şi ţiţeiul Brent din Marea Nordului a ajuns la 34-35 de dolari.

Peter Szijjarto a informat că Ungaria i-a explicat Bruxelles-ului că va susţine sancţiuni petroliere doar dacă Comisia va propune o soluţie la problemele pe care sancţiunile le-ar crea Ungariei. "Ne aşteptăm la o astfel de propunere care să acopere nu numai transformarea rafinăriilor noastre, care ar costa sute de milioane de dolari, dar şi cu privire la creşterea capacităţii oleoductului din Croaţia, care ar costa de asemenea mai multe sute de milioane de dolari, precum şi cu privire la viitorul economiei ungare", a spus Szijjarto.

Majoritatea statelor membre UE sunt de acord cu un embargo privind petrolul rusesc, însă pentru o decizie este nevoie de unanimitate, iar Ungaria este cel mai acerb critic al unui embargo.

• Comisia Europeană: "UE poate economisi anual 80 de miliarde de euro din importurile de gaze şi 12 miliarde de euro din cele de petrol din Rusia"

Comisia Europeană calculează că UE va trebui să investească în plus 195 de miliarde de euro până în 2027 pentru a accelera deconectarea de combustibilii fosili din Rusia, în principal prin dezvoltarea regenerabilelor, o mai mare eficienţă energetică şi dezvoltarea sustenabilă a hidrogenului, relatează agenţia EFE.

"Analiza ia în calcul toate importurile de combustibili fosili din Rusia, gazele naturale fiind cel mai dificil de eliminat", semnalează Comisia în draftul planului "Repower EU", pe care îl va prezenta săptămâna viitoare, conform Agerpres.

Documentul, prezentat de portalul francez Contexte şi la care a avut acces EFE, estimează că UE poate economisi anual 80 de miliarde de euro în ceea ce priveşte importurile de gaze, 12 miliarde euro din cele de petrol şi 1,7 miliarde euro din cărbune.

Separarea de produsele energetice din Rusia va necesita dezvoltarea "la scară largă" a regenerabilelor, creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate, stabilirea de achiziţii comune, dezvoltarea industriei hidrogenului, precum şi reducerea consumului de hidrocarburi la transport, industrie şi clădiri, conform sursei.

Va fi necesar, adaugă, Comisia, să fie majorată capacitatea industrială şi investiţiile "în tehnologii cheie, precum cea solară şi eoliană, pompele de căldură şi electrolizoarele".

Comisia estimează, de asemenea, că vor trebui investite circa 29 de miliarde de euro în plus pentru ca reţeaua electrică să poată absorbi creşterea generării şi a consumului.

"O reţea energetică a UE cu adevărat interconectată va garanta securitatea energetică pentru toţi", se adaugă în draftul documentului principal al Planului "Repower EU", care urmăreşte accelerarea tranziţiei Uniunii Europene spre o economie fără cărbune şi fără combustibili importaţi din Rusia.