Datele oficiale preliminare arată că economia Germaniei a înregistrat o contracţie trimestrială de 0,2% în T3 2018, prima din ultimii trei ani, după o creştere de 0,5% în trimestrul precedent, iar creşterea anuală s-a temperat până la 1,1%, de la 2% în T2 2018 (vezi graficul 1).
Declinul producţiei industriale, în special a celei din sectorul auto, a contribuit cel mai mult la înregistrarea primei contracţii trimestriale din ultimii trei ani şi jumătate. Un alt factor subliniat în comunicatul de presă al Biroului Federal de Statistică (Destatis) a fost evoluţia comerţului exterior, marcată de scăderea exporturilor şi creşterea importurilor.
Înainte de publicarea datelor privind Produsul Intern Brut, au venit informaţiile de la Institutul ZEW (Center for European Economic Research) referitoare la încrederea investitorilor în economia Germaniei.
Indicele încrederii a crescut uşor în noiembrie 2018, până la -24,1 puncte, dar s-a menţinut aproape de nivelul minim al ultimelor 76 de luni, care a precedat recesiunea de la sfârşitul anului 2012 şi începutul anului 2013 (vezi graficul 2).
Profesorul Achim Wambach, directorul ZEW, a declarat că "aşteptările pentru următoarele şase luni nu arată nicio îmbunătăţire a situaţiei şi nu va exista o redresare rapidă a economiei".
Un alt oficial de la ZEW, profesorul Friedrich Heinemann, a avertizat că "majorarea dobânzii de politică monetară din SUA va continua să reprezinte un factor important de stres pentru economia globală şi în 2019".
În condiţiile în care ZEW estimează şi indicele încrederii şi al situaţiei curente din zona euro, comunicatul de presă al institutului arată că "perspectivele zonei euro s-au deteriorat mai mult decât ale Germaniei".
Conform datelor de la Institutul de Politică Macroeconomică din Dusseldorf (IMK), probabilitatea unei recesiuni în Germania în următoarele trei luni, calculată în septembrie 2018, era de 6%. Estimarea acesteia se face pe baza datelor financiare, ale economiei reale, dar şi pe baza indicilor încrederii investitorilor.
Declinul PIB-ului Germaniei în T3 2018 a venit pe fondul publicării recente a raportului anual al Consiliului German al Experţilor Economici (GCEE), unde s-au redus semnificativ prognozele de creştere pentru 2018 şi 2019.
Estimările arată că PIB-ul Germaniei va creşte în 2018 cu 1,6% în termeni reali, cu mult sub estimarea de 2,3% din primăvară, iar în 2019 cu 1,5%.
În raportul de aproape 500 de pagini înmânat cancelarului Angela Merkel se arată că "incertitudinile cu privire la viitorul ordinii economice globale şi schimbările demografice reprezintă principalele provocări pentru economia Germaniei".
Experţii germani arată că BCE trebuie să administreze eficient normalizarea politicii monetare, însă îşi exprimă îngrijorarea cu privire la derularea cu întârziere a procesului.
Principalele recomandări pentru guvernul de la Berlin privesc reducerea impozitării companiilor, adoptarea unor măsuri pentru creşterea numărului de locuinţe, în condiţiile în care există tot mai multe semnale cu privire la formarea unei bule speculative pe piaţa imobiliară, dar şi aplicarea unor programe pentru digitalizarea economiei.
În ceea ce priveşte impozitarea, GCEE recomandă eliminarea completă a taxei de solidaritate, introdusă în 1991 pentru acoperirea unor costuri ale reunificării, care este aplicată veniturilor individuale şi profiturilor companiilor.
Ministrul de finanţe Olaf Scholz a respins recomandarea, după cum scrie Handelsblatt, arătând că înţelegerea din cadrul coaliţiei de guvernare prevede doar eliminarea taxei în proporţie de 90% până în 2021.
Consiliul experţilor a mai recomandat şi evitarea intervenţionismului guvernamental în ceea ce priveşte politica industrială, în condiţiile în care apar cereri în acest sens în perioadele de schimbări structurale şi tehnologice. "Pentru asigurarea succesului pe termen lung, o ţară inovatoare cum este Germania trebuie să se abţină de la aplicarea unor politici industriale intervenţioniste", se arată în raportul GCEE.
Şi în acest caz există opoziţie la nivel guvernamental. Ministrul economiei, Peter Altmaier, a declarat că sectorul acumulatorilor pentru autovehiculele electrice trebuie sprijinit de guvern, astfel încât piaţa să nu fie dominată de producătorii din Asia.
Întreruperea celei mai lungi perioade de expansiune a economiei Germaniei are loc pe fondul unei tendinţe globale de încetinire economică.
La celălalt capăt al lumii, în Japonia, contracţia economică a depăşit aşteptările, după cum scrie Reuters, pe fondul reducerii cererii externe şi a efectelor dezastrelor naturale asupra producţiei.
Produsul Intern Brut şi-a temperat creşterea anuală până la 0,3%, de la 1,4% în T2 2018, în condiţiile unei scăderi trimestriale de 0,3%.
Tot Reuters arată că "există tot mai multe semnale privind încetinirea creşterii la nivelul celor mai mari economii din Asia".
Temperarea semnificativă a dinamicii economiei japoneze are loc în condiţiile în care valoarea bilanţului Băncii Japoniei (BOJ) tocmai a depăşit valoarea PIB-ului. Ultimele date arată că bilanţul BOJ a ajuns la circa 553 de trilioane de yeni, din care aproape 85% este valoarea obligaţiunilor guvernamentale cumpărate în cadrul programului de relaxare cantitativă, în timp ce valoarea anualizată a PIB-ului nominal a scăzut în T3 2018 până la 550,2 trilioane de yeni, de la 551,8 trilioane în trimestrul precedent.
Oare vom constata în curând că nici tiparniţa din Europa nu a avut succes în "forţarea" economiei reale pe calea unei creşteri sustenabile şi autonome?
Georg Schuh, director de investiţii pentru Europa în cadrul DWS Group, o subsidiară a Deutsche Bank, a declarat recent că BCE ar putea să surprindă pieţele anul viitor, prin continuarea programului de relaxare cantitativă, conform unei ştiri de la Deutsche Wirtschafts Nachrichten.
Motivul aparent ar fi o criză bugetară în Italia, însă evoluţia economică din zona euro arată altceva: o încetinire substanţială, în ciuda dobânzilor zero şi a funcţionării neîntrerupte a tiparniţei BCE în ultimii trei ani şi jumătate.
"Contracţiile din Germania şi Japonia au deschis crăpături în economia globală", a scris Bloomberg, însă analiştii economici prognozează o redresare în ultimul trimestru al anului.
Joerg Kraemer, economist la Commerzbank, a declarat pentru Bloomberg că "indicatorii din Germania se vor stabiliza în curând", deoarece "nu ne aşteptăm la un colaps al economiei Chinei".
Dar dacă şi acolo s-a pierdut "tracţiunea" dintre credit şi economia reală?