Salariaţii FNGCIMM şi bancherii, nemulţumiţi de conducerea Fondului

Un grup de salariaţi ai Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) atrage atenţia Ministerului Finanţelor şi altor instituţii în legătură cu activitatea fondului asupra situaţiei în care se află acesta, după ce au crescut fulminant refuzurile la plată ale garanţiilor solicitate de bănci, iar activitatea de garantare a avut o tendinţă de scădere, potrivit unor documente consultate de ziarul BURSA.

Recent, unii bancheri şi oameni de afaceri s-au plâns de deteriorarea relaţiei cu FNGCIMM, susţinând că instituţia modifică unilateral nivelul garanţiei şi că nu mai acordă despăgubiri.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a încercat să detensioneze situaţia, spunând că nu se pune problema unui management defectuos la FNGCIMM, ci a modului în care funcţionează un sistem, precizând că un fond de garantare care trebuie să se supună unor constrângeri iminente nu poate funcţiona ca un fond privat.

La fel, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, a declarat într-un interviu pentru ziarul "BURSA", publicat pe 18 noiembrie, că la el nu au ajuns reclamaţii cu privire la fondurile de garantare.

Deşi activitatea sa a fost criticată public, Silvia Ciornei, directorul general FNGCIMM, ne-a transmis că relaţia instituţiei cu băncile este una apropiată: "Nu am sesizat din volumul de activitate înregistrat în acest an că ar exista bancheri care nu mai sunt interesaţi să lucreze cu Fondul. Toate băncile au transmis solicitări de garantare în acest an şi au beneficiat de garanţiile Fondului".

Faptul că vocilor nemulţumite din piaţă li s-au alăturat angajaţii FNGCIMM pune gaz pe foc, alimentând scandalul.

Salariaţii care s-au plâns la instituţiile superioare explică: "Pe 21 octombrie, FNGCIMM a pierdut definitiv şi irevocabil litigiul cu Curtea de Conturi a României referitor la suspendarea punerii în aplicare a măsurilor dispuse de această instituţie în urma controlului activităţii Fondului din perioada 2009-2011. Una dintre măsurile dispuse prin decizia Curţii de Conturi se referă la intrarea în legalitate a normelor şi procedurilor interne ale FNGCIMM. Aceasta a reprezentat sursa unor tensiuni la nivelul angajaţilor, în condiţiile în care actuala conducere nu a putut să ofere asigurări salariaţilor săi cu privire la faptul că desfăşurarea activităţii curente se realizează în condiţii de legalitate, prin respectarea normelor şi procedurilor interne pe care chiar echipa de management curentă le-a propus spre aplicare. Astfel, în ciuda faptului că directorul general al instituţiei nu-şi asumă prin semnătură angajarea patrimonială a instituţiei noastre în ceea ce priveşte emiterea unui volum de circa 95% din garanţiile Fondului sau oricare din plăţile de garanţii, nu a putut să-i asigure pe salariaţii care o fac că aceştia se află în deplină legalitate şi că FNGCIMM nu se va îndrepta împotriva acestora pentru recuperarea unor eventuale prejudicii".

Potrivit angajaţilor, aproape 60% din volumul cererilor de plată soluţionate în decursul anului curent au fost refuzate la plată: "Înţelegem că asemenea acţiuni afectează situaţiile financiare ale băncilor şi subminează încrederea finanţatorilor în capacitatea instituţiei noastre de onorare a angajamentelor, limitând opţiunile de încurajare a creditării companiilor în ţara noastră. Prin urmare, s-a înmulţit numărul băncilor care acţionează în judecată instituţia noastră pentru recuperarea sumelor reprezentând garanţiile executate, în condiţiile în care garanţia FNGCIMM reprezintă un titlu executoriu".

Doamna Silvia Ciornei nu ne-a precizat care este gradul de respingere a plăţii garanţiilor, în acest moment.

Potrivit unor surse, acest grad a ajuns la peste 60%, în prezent, faţă de circa 10-15%, cu un an înainte.

Doamna Ciornei ne-a spus: "Conjunctura economică din ultimii ani, dar şi decizia multor bănci de a scoate din bilanţ portofoliul de credite neperformante, la recomandările repetate ale Băncii Naţionale a României, au determinat trecerea integrală la restanţă a unui număr mare de credite care beneficiau de garanţia FNGCIMM, băncile solicitând plata acestora.

Din acest motiv, numărul cererilor de plată înregistrate de Fond în primele zece luni din 2014 a crescut cu 60% faţă de perioada similară a anului trecut.

Fondul a făcut eforturi importante în anul curent şi a soluţionat un volumul de cereri de plata în primele 10 luni ale anului 2014 mai mare cu peste 50% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Volumul garanţiilor plătite de Fond în acest an este cu aproximativ 30% mai mare decât perioada similară a anului 2013.

Au existat şi refuzuri de plată a garanţiilor. Acestea au avut ca motivaţie documentaţia incorectă sau incompletă furnizată de bănci faţă de prevederile din convenţiile de lucru încheiate între bănci şi Fond".

Întrebată care este relaţia FNGCIMM cu băncile, în condiţiile în care unii bancheri nu mai sunt interesaţi să acceseze garanţiile Fondului, doamna Ciornei ne-a mai spus: "Sigur, în orice relaţie contractuală pot să apară la un moment dat unele nemulţumiri, fiecare parte contractuală având constrângerile şi presiunile proprii.

Chiar mâine, vineri 21.11.2014, (n.r. răspunsurile ne-au parvenit vineri dimineaţă) la solicitarea noastră avem o nouă şedinţă de lucru cu băncile, organizată de Asociaţia Română a Băncilor - cu care avem o foarte bună colaborare - pentru a îmbunătăţi convenţiile de colaborare dintre Fond şi bănci şi a crea un cadru de lucru clar, unitar şi neechivoc".

Întrebată dacă FNGCIMM s-a restructurat, în ultimul an, doamna Ciornei ne-a spus: "O restructurare în sensul Codului Muncii nu a avut loc. S-au luat însă o serie de măsuri organizatorice menite să crească eficienţa şi eficacitatea activităţii FNGCIMM, întărirea capacităţii de control intern şi audit intern. De asemenea, au fost recrutaţi specialişti din sistemul financiar bancar pentru funcţii de excuţie, dar şi de conducere.

Totodată, a fost demarat un proces de audit organizaţional care urmăreşte adaptarea structurii organizatorice a FNGCIMM SA IFN la cerinţele de eficienţă şi prudenţialitate ale acţionarului majoritar şi la cerinţele de prudenţialitate ale BNR. Cu ajutorul acestuia, FNGCIMM urmează să elaboreze o structură organizatorică adecvată şi transparentă, menită să asigure o administrare sănătoasă şi prudentă, care să promoveze eficacitatea şi disciplina financiară. Rezultatele şi recomandările auditului organizaţional vor fi supuse aprobării Consiliului de Administraţie în cursul lunii următoare".

În schimb, angajaţii Fondului, care au iniţiat constituirea unui sindicat, se plâng de un climat tensionat de muncă, "prin instituirea unor numeroase comisii de anchetă a activităţii salariaţilor, precum şi prin depunerea de plâgeri penale împotriva a numeroşi angajaţi". Aceştia precizează că aproape 70% dintre persoanele cu funcţii de conducere din FNGCIMM au părăsit instituţia.

• Dacă schema de garantare nu se autofinanţează, oricine poate sesiza Consiliul Concurenţei

Angajaţii FNGCIMM mai atrag atenţia că garanţiile acordate ar putea ajunge să fie considerate ajutor de stat şi, în această situaţie, să fie retrase.

Pentru ca garanţiile FNGCIMM să nu fie considerate ajutor de stat, schema de garantare trebuie să se autofinanţeze şi să fie sustenabilă, comisioanele de garantare trebuind să finanţeze o rată normală a riscului, remunerarea capitalului şi costurile de operare ale schemei. "În condiţiile în care volumul garanţiilor acordate este mult în scădere, volumul plăţilor de garanţii se situează peste cel înregistrat în anii trecuţi, iar protecţia oferită de către Fondul Român de Contragarantare este la jumătate faţă de perioada trecută, autofinanţarea schemei de garantare nu se poate asigura decât prin creşterea semnificativă a comisioanelor de garantare", precizează angajaţii, adăugând: "Aceasta ar conduce ca ponderea costului garanţiei în cadrul costului total al creditului garantat să ajungă la 40%, limitând în acest fel atractivitatea produsului nostru şi contribuţia acestuia la susţinerea accesului la finanţare al IMM-urilor. În cazul în care comisioanele de garantare nu se vor mări, orice observator mai mult sau mai puţin avizat al sistemului de garantare va putea sesiza Consiliul Concurenţei cu privire la existenţa elementelor de ajutor de stat în cadrul garanţiilor emise. În situaţia în care se va constata că există elemente de ajutor de stat în cadrul garanţiilor noastre, ajutorul de stat oferit va fi recuperat de la bănci, iar activitatea instituţiei va fi stopată până la reglementarea situaţiei".

Silvia Ciornei ne-a transmis că, pentru garanţiile acordate, Fondul percepe un comision de garantare, a cărui valoare se calculează prin aplicarea unui procent la volumul garanţiei acordate pentru creditele pe termen scurt, respectiv la soldul anual al garanţiei acordate pentru creditele pe termen mediu si lung: "Conform reglementărilor europene privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii, nivelul comisioanelor de garantare trebuie să asigure autofinanţarea schemei de garantare.

FNGCIMM îşi stabileşte grila de comisioane de garantare în funcţie de încadrarea pe categorii de risc a beneficiarului şi de destinaţia creditului.

În anul 2014, comisionul mediu de garantare a fost de 2,38%. În perioada 2009-2013 comisioanele medii de garantare au evoluat între 2,17 şi 2,81%".

Unele voci apreciază că aceste comisioane ar trebui să urce la 3,3%-3,5%, anul viitor, pentru ca garanţiile să nu fie considerate ajutor de stat.

Potrivit Silviei Ciornei, în primele zece luni ale anului 2014, FNGCIMM a acordat IMM-urilor peste 7200 de garanţii cu o valoare garantată de peste 2.100 milioane lei. Soldul garanţiilor la finele lunii octombrie 2014 a fost de circa 3.300 milioane lei, în timp ce în octombrie 2013 se înregistra o valoare a garanţiilor în sold de circa 3.500 milioane lei, arată datele transmise de instituţie..

"Evoluţia soldului garanţiilor în anul curent a urmat trendul descrescător înregistrat de soldul creditului neguvernamental la nivelul întregii economii, dar cu o amplitudine mai mică", ne-a declarat doamna Ciornei, adăugând: "Conform datelor publicate de Banca Naţională a României, soldul creditului neguvernamental la sfârşitul lunii iulie 2014 era cu 4,9% mai mic comparativ cu sfârşitul lunii iulie 2013. În aceeaşi perioadă, scăderea portofoliului de garanţii al FNGCIMM a fost de 2,2% (vezi, în insert, evoluţia soldului garanţiilor acordate de FNGCIMM).

La 31.12.2013, soldul garanţiilor acordate de FNGCIMM reprezenta 0,79% din PIB-ul României, ceea ce a propulsat ţara noastră pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte raportul garanţiilor în sold la PIB".

Doamna Ciornei consideră că FNGCIMM a continuat să-şi îndeplinească mandatul de susţinere a IMM-urilor şi în perioada de criză, jucând un rol anticiclic de susţinere a finanţării economiei naţionale, acţionând asupra imperfecţiunilor acesteia.

Primul bancher care şi-a declarat public nemulţumirea faţă de FNGCIMM a fost preşedintele Libra Internet Bank, Emil Bituleanu. Domnia sa a declarat, pe 13 octombrie, că "nu se mai cunosc regulile jocului, răspunsurile nu mai vin la timp din partea Fondului, iar despăgubirile nu se acordă, situaţia schimbându-se începând din acest an". Acesta sublinia că Libra a trimis Fondului solicitări de despăgubire pentru zece dosare, dintre care pentru cinci se depăşise deja termenul de 90 de zile în care trebuia efectuată plata, fără un răspuns din partea FNGCIMM.

Atunci, FNGCIMM a considerat că acuzaţiile lui Emil Bituleanu sunt nefondate, arătând că timpul mediu de răspuns de la primirea documentaţiei complete până la soluţionarea cererii de garantare este de 2,36 zile lucrătoare, durata de soluţionare urcând până la 6,3 zile lucrătoare, în cazul în care sunt necesare clarificări suplimentare.

În ultima vreme însă, şi alte voci din piaţă au început să critice FNGCIMM.

Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR, a spus, săptămâna trecută, că, în ultima perioadă, din cauza avalanşei de cereri din partea firmelor către fondurile de garantare, în special către Fondul pentru IMM-uri, garanţia oferită, care era de 80% din valoarea creditului, a scăzut la 50%. Potrivit domniei sale, este o nevoie stringentă de capitalizare masivă a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Silvia Ciornei ne-a mai precizat, la finalul săptămânii trecute, că a preluat mandatul în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi a României şi Corpul de control al Primului-ministru: "Ca urmare, priorităţile mele pentru acest an au vizat:

1. Elaborarea unei strategii de risc, care să asigure administrarea mai eficientă a tuturor riscurilor specifice activităţii Fondului şi sustenabilitatea activităţii instituţiei pe termen lung

2. Îmbunătăţirea sistemului de analiză a cererilor de garantare, astfel încât să ne asigurăm că garanţia noastră merge către companii care au proiecte de afaceri viabile, capabile să returneze creditele garantate

3. Îmbunătăţirea şi eficientizarea cadrului de lucru cu băncile, prin agreerea cu acestea a unei convenţii- cadru generale, clară, unitară şi neechivocă, care împreună cu diferitele produse de garantare să poată susţine băncile în efortul lor de finanţare a economiei.

4. Întărirea funcţiei de control intern şi audit intern şi a echipei Fondului, în general, prin atragerea de personal cu experienţă în domeniul financiar-bancar".

Şefa FNGCIMM spune că, astfel, doreşte să creeze condiţiile pentru extinderea, începând cu anul viitor, a activităţii Fondului în direcţia gestionării de fonduri europene destinate instrumentelor de garantare în programarea 2014-2020 şi a lărgirii portofoliului de produse, astfel încât să poată facilita accesul la finanţare al cât mai multor IMM -uri.

De altfel, pe masa Guvernului se află un memorandum ce prevede extinderea activităţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, care ar urma să devină Fondul de Garantare a Creditelor din Fonduri Europene, potrivit lui Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.

În noiembrie 2013, Aurel Şaramet a fost revocat din funcţia de director general/preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - IFN, în locul său fiind numită, pe termen limitat, Silvia Ciornei.