Sancţiunile UE au avut un efect minor asupra importurilor din Rusia

Uniunea Europeană a aprobat zece pachete de sancţiuni împotriva Rusiei de la începerea conflictului din Ucraina, însă acestea au determinat o scădere medie de numai 4,8% a importurilor din Rusia, conform unui raport recent prezentat de Camera de Comerţ a Suediei (Kommerskollegium), pe baza datelor de la Eurostat.

Au fost comparate importurile din perioada martie 2022 - februarie 2023 cu importurile din perioada martie 2021 - februarie 2022.

La nivelul statelor UE, cea mai mare scădere a importurilor totale din Rusia a fost înregistrată în cazul Suediei, de 90%, de la 2,3 miliarde de euro la 240 de milioane de euro. Importurile Suediei din Rusia, exclusiv cele de petrol şi gaze naturale, au scăzut cu 84%.

Scăderi de peste 50% ale importurilor totale din Rusia s-au mai înregistrat în Malta (-82%), Irlanda (-73%), Lituania (-70%), Danemarca (-66%), Portugalia (-59%) şi Finlanda (-52%).

Importurile totale ale Germaniei din Rusia au scăzut cu 21%, în condiţiile în care importurile exclusiv petrolul şi gazele naturale au scăzut cu 42%. Scăderea medie a importurilor de 4,8% la nivelul UE s-a înregistrat pe fondul unei scăderi cu 27% a importurilor exclusiv petrolul şi gazele naturale.

În cazul ţării noastre, declinul importurilor totale a fost de 6,4%, în condiţiile în care scăderea importurilor exclusiv petrolul şi gazele naturale a fost de 44%.

Pentru 12 ţări din Uniunea Europeană, datele de la Eurostat arată o creştere a importurilor din Rusia, care este interpretată drept "o contribuţie la întărirea economiei Rusiei".

Creşterile au avut loc, în special, pe fondul dependenţei ridicate de importurile de petrol şi gaze din Rusia.

Slovenia a înregistrat cea mai mare creştere a importurilor din Rusia în perioadele comparate, de 212%, în condiţiile în care importurile exclusiv petrolul şi gazele au crescut cu 49%.

Importurile totale au mai crescut şi pentru Ungaria (+119%), Grecia (+79%), Bulgaria (+54%), Austria (+52%) sau Belgia (+25%), dar şi pentru economii majore cum sunt Franţa (+8,6%), Italia (4,9%) şi Spania (+13%).

Conform analizei de la Kommerskollegium din Suedia, creşterea importurilor poate fi explicată şi prin dificultăţile de găsire a unor noi parteneri comerciali, precum şi prin creşterea preţurilor.

De asemenea, "a avea Rusia drept partener comercial poate fi privită mult mai negativ în unele ţări decât în altele", după cum a declarat un analist de la Kommerskollegium pentru publicaţia online Europaportalen.

În timp ce importurile membrilor UE din Rusia au înregistrat o scădere minoră, declinul exporturilor către Rusia a fost de 48%.

În clasamentul scăderilor exporturilor către Rusia, România se află pe locul al patrulea, cu un declin de 72%, după Malta (-93%), Luxemburg (-77%) şi Cehia (-73%).

Scăderi de peste 60% au mai înregistrat exporturile Danemarcei (-66%), Franţei (-65%), Suediei (-65%) şi Slovaciei (-63%). În perioadele analizate, exporturile Germaniei către Rusia au scăzut cu 56%, ale Italiei cu 32%, iar ale Olandei şi Spaniei cu 53%, respectiv 54%.

Creşteri ale exporturilor către Rusia s-au înregistrat în cazul Sloveniei (+51%), Letoniei (+17%) şi Bulgariei (+12%).

În perioada următoare, dinamica schimburilor comerciale dintre ţările Uniunii Europene şi Rusia ar putea înregistra o dinamică neaşteptată, în ciuda numeroaselor pachete de sancţiuni, pe fondul programelor de înarmare pregătite în Europa, care depind în mod fundamental de disponibilitatea largă a materiilor prime strategice şi a energiei.