Scădere a profitului OMV Petrom cu 25% în primul semestru

----------

• Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom: "Programul de explorare în Marea Neagră continuă"

Actualizare 08:34

Petrom a raportat, în urmă cu puţin timp, un profit net de 1,036 miliarde lei, în scădere cu 25% faţă de perioada similară de anul trecut.

Vânzările companiei au fost, în primul semestru, de 8,8 miliarde lei, cu 18% sub cele raportate în prima jumătate a anului trecut.

Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom a declarat că "pentru a ne menţine fluxul de numerar şi un bilanţ solid, ne-am prioritizat investiţiile în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung, astfel că am obţinut o scădere a cheltuielilor de capital ale Grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu aşteptările".

Potrivit directorului general OMV Petrom, în Upstream, investiţiile anterioare "au continuat să genereze beneficii şi, ca efect, producţia de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor, datorită contribuţiei mai mari a reparaţiilor capitale şi a (re)dezvoltării zăcămintelor".

"În 2015, am finalizat până în prezent forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Marii Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă. Rezultatul mai mic din Upstream a fost parţial contrabalansat de performanţa foarte bună din Downstream Oil, susţinută de creşterea marjelor de rafinare şi de scăderea costurilor cu ţiţeiul, ceea ce evidenţiază avantajele modelului nostru de afaceri integrat. În plus, am crescut volumul vânzărilor din marketing, beneficiind de cererea mai mare de produse petroliere. În Downstream Gas, volumul vânzărilor de gaze a crescut cu 10%, în pofida mediului de piaţă deteriorat", conform declaraţiei CEO-ului OMV Petrom, citată în raportul semestrial.

Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de grup a fost de 33 milioane barili echivalent petrol, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, faţă de 31,1 milioane barili echivalent petrol în aceeaşi periaoda a anului trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu.

Producţia internă de gaze a crescut cu 2% atingând nivelul de 17,4 milioane barili echivalent petrol, reflectând campaniile de reparaţii capitale offshore şi forare de sidetrack-uri, precum şi creşterea contribuţiei sondelor-cheie din zăcământul Totea. Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a crescut cu 4%, înregistrând valoarea de 1,69 milioane barili echivalent petrol.

Volumul vânzărilor a crescut cu 1% comparativ cu primele şase luni din 2014, datorită vânzărilor mai mari de gaze şi condensat în România, potrivit sursei.

În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.

Profitul calculat înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) şi excluzând elemente speciale a scăzut cu 73% comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 726 milioane lei, reflectând în principal preţurile mai mici la ţiţei, gaze şi condensat, precum şi cheltuielile de explorare şi deprecierea mai mari, parţial compensate de scăderea costurilor de producţie şi efectul favorabil al cursului de schimb (aprecierea dolarului faţă de leu cu 22%).

Cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 200 milioane lei, faţă de 133 milioane lei în ianuarie - iunie anul trecut, reflectând înregistrarea a două sonde care nu au avut succes, potrivit SNP.

Costurile de producţie la nivel de grup exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, în principal datoriră evoluţiei favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele şi personalul, precum şi a cheltuielilor aferente impozitului pe construcţii. Costurile de producţie în România exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 25%, la 13,25 dolari, iar cele exprimate în lei/baril echivalent petrol au scăzut cu 8%, la 52,80 lei /baril echivalent petrol.

Investiţiile de explorare au atins valoarea de 767 milioane lei, cu 79% mai mari comparativ cu anul precedent, reflectând activitatea de foraj în desfăşurare din cadrul perimetrului Neptun în parteneriat cu operatorul ExxonMobil.

Pentru restul anului în curs, OMV Petrom anticipează ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 dolari/baril, cu un diferenţial Brent-Urals relativ mic. Totodată, compania estimează că în cea de-a două jumătate a anului marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în primele şase luni, ca urmare a persistenţei supracapacităţii de rafinare pe pieţele europene.

"Ca urmare a scăderii cotaţiei ţiţeiului, se estimează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei", se arată în raportul companiei.

Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la aproximativ un miliard de euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din upstream.

Un mediu de preţ scăzut al ţiţeiului potenţial prelungit se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea să scadă în medie cu până la 4% pe an, potrivit raportului.

OMV Petrom nu se aşteaptă ca cererea de gaze a României să se redreseze în a doua parte a anului, ceea ce va conduce la creşterea concurenţei şi, astfel, la o presiune suplimentară asupra preţurilor şi marjelor.

Pe piaţa de energie electrică, cererea este de aşteptat să rămână relativ stabilă şi preţurile sub presiune, deşi cu potenţial de creştere pe termen scurt, ca urmare a condiţiilor meteo. Pentru 2015, se estimează că marjele medii în activitatea de energie electrică vor înregistra valori scăzute.

OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, avea la finele lunii iunie 16.450 de angajaţi, în scădere cu 15% faţă de 19.428 în iunie anul trecut.

(A.C.)

------------

Căderea cotaţiilor petroliere internaţionale a diminuat câştigurile Petrom din ultimul an şi i-a afectat şi cotaţia acţiunilor. Voci din piaţă au ridicat problema iscusinţei managementului de a obţine plus valoare pentru acţionari în acest context nefavorabil al pieţei, creându-şi aşteptări mari de la conducerea Petrom, mult lăudată în ultimii ani. Cele mai mari expectaţii sunt în legătură cu resursele de gaze din Marea Neagră, iar cele mai mari îngrijorări sunt legate de relaţia acţionarului majoritar OMV cu Gazprom, care a continuat să fi strânsă şi după anexarea Crimeei.

Mai mulţi analişti cu care am stat de vorbă şi care au dorit să-şi păstreze anonimatul ne-au spus, însă, că este normal ca titlurile şi profitul Petrom să evolueze în tandem cu preţul petrolului. Ei apreciază că managementul Petrom şi cel al OMV (acţionarul majoritar al companiei româneşti) au procedat corect diminuând cheltuielile cu investiţiile.

Analiştii susţin: "În cei 10 ani scurşi de la privatizare, cel mai mare aport al managementului a fost că nu s-a mai furat cum se fura înainte. Până în 2004, indiferent de evoluţia cotaţiilor petroliere, Petrom avea un profit anual de 50 de milioane de dolari. Potenţialul resurselor din Marea Neagră nu este reflectat în preţul acţiunilor Petrom. Acestea vor influenţa cotaţia în momentul în care vor fi dovedite şi va exista decizia exploatării comerciale a lor".

Analiştii îşi explică relaţia bună dintre OMV şi Gazprom prin politica prudentă a Austriei: "Este o ţară mică, ce a ţinut mereu să aibă o relaţie foarte bună cu toţi partenerii comerciali strategici.

Pe investitori nu-i deranjează proiectele comune OMV-Gazprom atât timp cât Uniunea Europeană nu se opune. Companiile energetice germane fac afaceri mult mai mari cu ruşii şi au un lobby agresiv la Bruxelles pentru a proteja Gazprom de sancţiuni drastice".

• BCR: "Plasamentul în titlurile Petrom - randament total de peste 150% în 11 ani"

Un simplu calcul aritmetic arată că acţiunile Petrom s-au apreciat, pe bursa de la Bucureşti, cu 157% în intervalul 8 ianuarie 2004 - 10 august 2015.

Mihai Căruntu, coordonatorul echipei cercetare piaţă de capital din cadrul BCR, ne-a declarat: "Evoluţia acţiunii SNP la BVB poate fi considerată una rezonabilă dacă avem în vedere faptul că, raportat la preţul de referinţă de la privatizare din iulie 2004, un investitor care şi-ar lichida în prezent un plasament realizat la respectivul preţ ar marca un câştig de capital de circa 76%, în timp ce exclusiv din dividendele încasate în acest timp (fără a lua în calcul reinvestirea acestora şi deci câştigurile suplimentare corespunzătoare) ar fi realizat un randament de circa 78%. Aceasta înseamnă un randament total al investiţiei de peste 150% în 11 ani, ceea ce este echivalent cu un randament mediu anualizat de circa 9%, unde, de fapt, jumătate a reprezentat contribuţia câştigului din dividendele încasate de-a lungul orizontului de investiţie".

O astfel de statistică este cu adevărat notabilă pentru investitori când îşi fundamentează anumite aşteptări legate de randamentul investiţiei în acţiuni din sectorul energie şi utilităţi, unde companiile se remarcă, de regulă, prin profituri stabile şi politici clare de dividende, mai spune domnia sa subliniind: "Astfel de acţiuni, denumite şi acţiuni de venit (sau de dividend), nu îi pot îmbogăţi (decât în mod excepţional) pe investitorii aflaţi, eventual, în tentativa de a da o lovitură la bursă. Aceste acţiuni sunt potrivite pentru investitorii aflaţi în căutarea unor randamente ceva mai mari decât depozitele bancare sau obligaţiuni pe termen lung şi de aceea sunt potrivite pentru investitorii de cursă lungă şi care nu sunt dispuşi să îşi asume riscuri mari şi necontrolabile la bursă".

Reprezentantul BCR consideră că, în cazul Petrom, ca şi al celorlalte acţiuni din energie şi utilităţi de la BVB, componenta reprezentată de dividende va continua să fie eventual şi mai substanţială ca pondere în randamentul total al investiţiei şi crede că aşteptările investitorilor privind câştigurile medii anuale ar trebui să fie corelate cu această realitate. "Spre exemplu, pe pieţele mature, există statistici potrivit cărora, pe orizonturi de timp lungi de câteva decade, până la două treimi din randamentul investiţiei este generat de dividende, componenta de câştig de capital fiind astfel sensibil inferioară", a completat domnia sa.

Mihau Căruntu ne-a mai spus că evoluţiile de pe bursa noastră încep să confirme astfel de statistici şi principii investiţionale probate de pieţele mature. Înţelegerea unor astfel de aspecte şi fundamentarea corectă a aşteptărilor investitorilor în special de retail reprezintă un element esenţial al educaţiei financiare propagate către clasa medie, de care este stringentă nevoie pentru a putea dezvolta cu adevărat în mod sustenabil bursa de la Bucureşti în următorii ani, a conchis domnul Căruntu.

Iuliana Mocanu, Equity Analyst Investment Banking în cadrul Raiffeisen Bank România, ne-a spus că factorii care ar putea influenţa cotaţia acţiunilor Petrom în viitor sunt evoluţia preţului ţiţeiului, rezultatele explorării în Marea Neagră, clarificarea situaţiei privind taxarea companiilor de petrol şi gaze începând de anul următor şi evoluţia producţiei şi a ratei de înlocuire a rezervelor. Domnia sa susţine că majorarea free-floatului ar putea face acţiunea atractivă pentru un grup mai mare de investitori, fapt care ar putea influenţa pozitiv şi preţul acţiunii.

• Mocanu, Raiffeisen Bank: "Rata de distribuire a dividendelor va depinde de decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră"

Iuliana Mocanu ne-a mai spus: "Cred că rata de distribuire a dividendelor va depinde de decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră. Până la decizia finală privind investiţiile în blocul Neptun, estimez că managementul nu se va axa neapărat pe o rată de distribuţie, ci pe un randament care să fie atractiv pentru investitori".

Potrivit reprezentantului BCR, Petrom intră în categoria companiilor cu profituri stabile şi cu o politică clară de dividende, drept pentru care şi-a obişnuit investitorii cu rate de distribuţie către acţionari apropiate de 40% din profituri. Cu excepţia anilor financiari 2008 şi 2009 când, în condiţiile incertitudinilor multiple de business, Petrom nu a distribuit dividende, în rest compania şi-a remunerat investitorii cu dividende care au reprezentat o componentă importantă a profilului societăţii, a comentat Mihai Căruntu. "Cât priveşte politica de dividende viitoare, foarte probabil pe termen mediu şi lung aceasta nu se va schimbă, iar pe termen scurt deciziile societăţii vor fi probabil senzitive şi la regimul fiscal pe care compania îl va avea începând din 2016 în urmă negocierilor cu guvernul", consideră domnul Căruntu.

Întrebat care este plusvaloarea adusă companiei de managementul Petrom după privatizare, Mihai Căruntu ne-a spus că Petrom este privită de piaţă drept o companie bine administrată şi un reper de transparenţă, guvernanţă corporatistă şi comunicare cu investitorii. "Iar piaţa, care are întotdeauna dreptate, se vede că a recunoscut transformarea graduală a companiei după privatizare", a adăugat domnia sa.

• Căruntu, BCR: "Principala provocare pentru investitori este să înţeleagă noul profil de profitabilitate al Petrom"

Potrivit reprezentantului BCR, principala provocare pentru investitori este să înţeleagă noul profil de profitabilitate al companiei în condiţiile unui preţ al petrolului în 2015 sensibil sub nivelul de peste 100 dolari/baril din iunie anul trecut. "O altă variabilă în evoluţia cotaţiei constă în impactul noului regim fiscal începând din 2016 care ar trebui lămurit până la sfârşitul anului cu autorităţile române, în condiţiile în care practic taxa pe construcţii speciale care se va anula de anul viitor (conform proiectului de cod fiscal) ar urma să fie înlocuită, conform informaţiilor vehiculate în presă, de o suprataxă pe profitul operaţional".

O altă variabilă majoră se referă la dinamica viitoare a ratei de înlocuire a rezervelor de petrol şi gaze în acord cu politica de investiţii în activităţile de explorare şi producţie. Posibilitatea de a exporta gaze după realizarea interconexiunilor cu Ungaria şi Bulgaria, proiect susţinut şi de Comisia Europeană, reprezintă o altă temă pe termen mediu. "Şi, desigur, nu putem uita de cea mai comentată temă, a depozitelor de gaze din Marea Neagră, care ar trebui lămurită probabil în maxim doi ani din punctul de vedere al eficienţei unei eventuale exploatări comerciale", a adăugat domnul Căruntu.

• Dumitrescu, Tradeville: "Cel puţin la nivelul profitabilităţii aş zice că privatizarea a avut un efect pozitiv remarcabil"

Imediat după privatizare, preţul acţiunii Petrom a continuat un puternic trend ascendent, atingând maximul istoric la începutul lui 2006, ne-a spus Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al Tradeville. "A urmat apoi un traseu mai degrabă lateral până în 2008, când acţiunile SNP s-au înscris pe un traseu descendent pe fondul crizei macroeconomice din acea perioadă, atingând chiar şi preţuri mai mici de 12 bani pe acţiune în martie 2009"; a continuat domnia sa, amintind că a urmat apoi revenirea şi piaţa "bull", preţul titlurilor Petrom urcând spre 0,5 RON/acţiune.

Mai recent, pe fondul crah-ului preţului petrolului acest preţ a scăzut sub 0,4 RON/acţiune, potrivit Tradeville.

Ovidiu Dumitrescu a comentat: "Privatizarea s-a realizat în 2004. Comparând rezultatele din 2003 cu cele din 2014 vedem o creştere de aproximativ 3 ori a cifrei de afaceri, de aproape 15 ori a profitului şi de circa 3,5 ori a activului total şi a capitalurilor proprii. Cel puţin la nivelul profitabilităţii aş zice că privatizarea a avut un efect pozitiv remarcabil. Cred că şi evoluţia celorlalţi indicatori menţionaţi este absolut lăudabilă, dar îmi dau seama că sunt voci care spun că anvergura SNP ar fi crescut oricum pe fondul dezvoltării economice a României (PIB-ul nostru a crescut de 3,5 ori în aceeaşi perioadă, raportat la RON în preţuri curente)".

Domnia sa nu se aşteaptă ca politica de dividend să se modifice semnificativ. "Odată ce preţul petrolului se va fi stabilizat (în opinia noastră undeva în jurul valorii de 40 USD/baril pentru cotaţiile Brent), ne aşteptăm ca şi strategia companiei să se adapteze, accentuând mai mult partea de rafinare şi urmărind că investiţiile în explorare şi producţie să fie sustenabile la noul preţ de echilibru", a concluzionat reprezentantul Tradeville.

• Legăturile conducerii OMV cu ruşii

Conducerea grupului austriac OMV poate fi consideră una controversată.

Pe 23 aprilie 2009, autoritatea de reglementare a pieţei financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează o tranzacţie derulată de Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al grupului energetic OMV AG (şi artizanul privatizării Petrom), pe care l-a suspectat de manipulare.

Ruttenstorfer a cumpărat, la data de 23 martie, acţiuni OMV în valoare de 620.000 de euro (801.200 de dolari), iar după numai şapte zile, în 30 martie, OMV anunţa vânzarea pachetului de 21% deţinut la MOL Nyrt. din Ungaria către compania rusă Surgutneftegaz. În ziua tranzacţiei, cursul acţiunilor OMV a crescut cu 3,33%, astfel că profitul virtual înregistrat de Ruttenstorfer a fost de aproape 45.000 de euro.

După ce a făcut achiziţia de acţiuni, Wolfgang Ruttenstorfer a declarat revistei Profil că nu intenţionează să vândă participaţia companiei austriece la MOL. Oficialul OMV era suspectat că, la momentul achiziţiei, ştia că valoarea acţiunilor companiei va creşte prin vânzarea participaţiei de la MOL.

Conducerea OMV a declarat că atât societatea, cât şi directorul său au respectat toate reglementările în cadrul tranzacţiilor derulate.

OMV a vândut 21% din MOL către Surgutneftegaz pentru 1,4 miliarde de euro, preţ aproape dublu faţă de cursul acţiunilor companiei maghiare la acel moment.

Pe 17 noiembrie 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurori pentru că a efectuat tranzacţii în baza unor informaţii cu caracter privilegiat. În 2011 el a părăsit OMV, pentru ca în 9 mai 2012 să fie numit membru independent al Consiliului de Administraţie (CA) al NIS, companie controlată de Gazprom. La momentul respectiv, expansiunea regională a business-ului era un punct strategic pentru NIS, iar România se afla printre ţările prioritare, care prezenta o direcţie promiţătoare de dezvoltare, după cum ne-a transmis, la vremea respectivă, Direcţia de Comunicare a Gazprom.

La conducerea OMV a urmat Gerhard Roiss, care s-a făcut remarcat pe 24 iunie 2014, când a semnat cu directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte, responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul lunii iunie 2014, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.

Evenimentul a generat noi rumori privind relaţiile dintre Gazprom şi OMV. Reprezentanţi ai companiei ruse Gazprom au negat că derulează negocieri pentru a cumpăra o participaţie la firma austriacă de petrol şi gaze OMV, potrivit Reuters, care publicase informaţia că Gazprom se află în negocieri cu fondul IPIC din Abu Dhabi pentru a cumpăra o participaţie de 24,9% în compania de petrol şi gaze naturale OMV (Austria).

În octombrie 2014, contractul de management al lui Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, a fost întrerupt, după decizia acţionarilor, care au hotărât ca Roiss să părăsească societatea din 1 iulie 2015. Reuters a notat că fricţiunile dintre Roiss şi Hans-Peter Floren, şeful diviziei de gaze naturale, i-ar putea determina pe acţionari să facă schimbări în conducerea companiei. Au existat şi voci care susţin că fondul IPIC, unul dintre acţionarii importanţi ai OMV, este nemulţumit de activitatea lui Roiss şi că îşi doreşte ca grupul să nu mai fie condus de un austriac.

În martie 2015, OMV a decis ca Rainer Seele, preşedintele board-ului Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Germania, să-i ia locul lui Gerhard Roiss în funcţia de director executiv al grupului austriac de la 1 iulie.

Născut în 1960, Rainer Seele este, din octombrie 2009, şeful Wintershall, ce produce petrol şi gaze naturale. Seele a studiat chimie la Universitatea Göttingen şi şi-a început cariera în divizia de cercetare a producătorului de materiale chimice BASF, din Germania. Potrivit Bloomberg, între 2000 şi 2009, Rainer Seele a ocupat diverse funcţii de conducere în Wingas (firmă germană de distribuţie a gazelor naturale). Cu peste 2.500 de colaboratori în mai mult de 40 de ţări, Wintershall este unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Gazprom (cu care are operaţiuni comune chiar şi în Siberia) şi a încheiat anul 2014 cu un profit de peste 1 miliard de euro, pentru a patra oară consecutiv.

Rainer Seele este şi preşedinte al Camerei de comerţ Germania - Rusia (CCGR), încă din martie 2012, şi consul onorific al României la Kassel (district urban al Germaniei, centru administrativ al regiunii Kassel şi districtului Kassel, landul Hessa). "Motivul pentru care Germania şi Rusia sunt parteneri puternici şi, mai ales, parteneri pe termen lung, este faptul că firmele din ambele ţări recunosc că un dialog continuu furnizează bazele pentru succesul reciproc", spunea Seele la acel moment.

CV-ul domnului Seele a realimentat "eternul zvon" potrivit căruia Gazprom încearcă să preia, pe mai multe căi, controlul OMV, iar relaţiile ruso-austriece care continuă să fie strânse înmulţesc suspiciunile.