Un declin anual de aproape 55% a valorii creditelor ipotecare noi acordate în Germania s-a înregistrat în februarie 2023, după cum arată cele mai recente date ale băncii centrale, Bundesbank (vezi graficul 1).
Scăderea anuală a depăşit pragul de 10% în iulie 2022, iar de atunci declinul s-a accelerat până la 43,3% în decembrie 2022 şi 49,2% în prima lună a acestui an.
Valoarea noilor credite ipotecare a fost de 12,05 miliarde de euro în februarie 2023, conform datelor de la Bundesbank. Un nivel mai redus s-a înregistrat în februarie 2010, de 11,89 miliarde de euro. Valoarea maximă a creditelor ipotecare noi a fost de 32,27 miliarde de euro, în luna martie 2022.
Atunci Bundesbank raporta o dobândă efectivă de 1,7% pentru creditele ipotecare, care era deja cu aproape 40% peste minimul istoric de 1,2% (vezi graficul 2).
După o creştere fără precedent de la înfiinţarea zonei euro, dobânzile pentru creditele ipotecare din Germania au ajuns la 3,9% în februarie 2023, un nivel de peste două ori şi jumătate mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Într-o analiză a firmei Barkow Consulting se subliniază că noile recorduri negative ale creditării ipotecare nu iau în considerare inflaţia înregistrată pe piaţa imobiliară rezidenţială.
Indicii preţurilor de pe piaţa imobiliară din Germania, publicaţi lunar de Europace AG, arată că preţurile apartamentelor şi-au accelerat scăderea anuală în februarie 2023, până la 15,1%, de la 13,9%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,1%, până la o valoare medie de 271 de mii de euro.
Preţurile caselor noi şi-au accelerat creşterea anuală până la 3,7%, de la 3,3%, pe fondul unei creşteri lunare de 2,1%, şi au ajuns la o valoare medie de circa 543 de mii de euro, în timp ce preţurile caselor existente şi-au accelerat scăderea anuală până la 8,7%, de la 8,2%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,4%, şi au ajuns la o valoare medie de circa 372 de mii de euro.
Datele de la Eurostat arată o scădere trimestrială de 5% a indicelui preţurilor locuinţelor din Germania în T4 2022, cea mai mare din ultimii 20 de ani, după o scădere de 1% în trimestrul precedent, şi o scădere anuală de 3,6%, prima din ultimii 12 ani.
Reuters a scris recent că "a crescut presiunea asupra germanilor, în condiţiile accentuării crizei costului vieţii şi a creşterii dobânzilor, iar mulţi trebuie să renunţe la visul de a deţine o casă".
Conform unui sondaj la nivelul analiştilor pieţei imobiliare, noile aşteptări arată o scădere mai mare a preţurilor de pe piaţa imobiliară decât estimările anterioare, deoarece "dobânzile mari suprimă cererea".
Prognozele prezentate de Reuters arată că preţurile medii ale locuinţelor din Germania vor scădea cu 5,8% în 2023 şi cu 2,5% anul viitor.
Aceste scăderi de preţuri sunt aşteptate în ciuda deficitului masiv de locuinţe de pe piaţa imobiliară din Germania, despre care s-a scris recent într-un raport al Federaţiei Germane a Proprietăţii (ZIA, Zentraler Immobilien Ausschuss).
Estimările de la ZIA arată că Germania se confruntă cu cel mai mare deficit de locuinţe din ultimii 20 de ani, în condiţiile în care se aşteaptă şi un declin al activităţii în sectorul construcţiilor rezidenţiale în următoarele luni.
Prezentarea de pe site-ul organizaţiei arată că ZIA asigură o reprezentare cuprinzătoare şi unificată a intereselor sectorului imobiliar, atât la nivel naţional, cât şi european, inclusiv în calitate de membru al Federaţiei Industriei Germane (BDI) şi al Institutului Economic German (IW).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 01:10)
Locomotiva economica a Europei
a deraiat în lipsa materiilor prime
și energiei ieftine din Rusia
Asta va trage în jos toată Europa
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 06:49)
Speculațiile imobiliare se termină tot timpul la fel, n-au treabă cu Putler al tău.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 06:55)
Nu!
Va exploda pibul nominal al Germaniei - Frantei - Italiei !
Va creste pibul pe cresteri nominake de salarii si cresteri nominale de consum! Este o crestere pib de tip inflationista prin crestere comoditati!
Pibul nominal va creste pe baza surpludului de masa monetara ce va intrs in circulatie in timp ce bunurile si serviciile pe unele sectoare se restrang!
veci ciclitatea piburilor pe google! anticipa clar inflatie industriala in fata! deci exact ce se intampla acum cu socurile de pret la energie - productie - taxe - etc!
Urmatorul platou (ddflatie) de pib nominal il avem cand generatia actuala productiva 30-35 ani atinge 40-45 si intra in piata concurenta youth la cautat de munca.
urmeaza / este inca crack up boom! - asa cum anuntam in urma!
Govurile daca nu se crediteaza imo se consuma mancare si stat inghesuiti in case; gov castiga pe alta parte de consum.
daca scade volumul creditarii ipotecare cresc nominal toate costurile in piata; costurile industriale se vor opri lesinate pe alt platou odata cu fundul altei depresii si crize economice de tip deflationista. Cu somaj bomba si saracie bomba! (urmeaza cv ani mai in fata)
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 07:32)
Recunosc, nu le am cu astea economice,dar și tu ești praf în explicații dle s c cret! Un amalgam de considerații, ba vine criza azi, ba peste câțiva ani,urmează schimbul de generații, se implică gov, s c cret are dreptate,a atenționat ( !?)
Inutile comentarii !
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 07:56)
vb in grafice simultane.. scz .. hai sa te ajut:
1. deschide pe net romania credit de consum
2. remitence
3. pib nominal si procentual
4. formare capital
5. somaj
6. pret industrial
7. venituri reale in dolari (sau grame aur)
8. tasteaza pe google: pib germania (monimal in dolari) pib franta + pib italia … suprapune cu pib nominal romania… toate arata crack up boom..
9. acum suprapune piburile nominale cu unemployment inverted (pe EU daca vrei sau pe regiuni)… ai sa vezi fiecare crack up boom si fiecare crash al generatiei.., te poti juca suprapus cu toate graficele / datele de mai sus!
s c cret
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 08:01)
Cred că ești un universitar atotștiutor care ai o plăcere deosebită sa-ti chinuiesti studenții nu sa-i înveți carte !
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 08:14)
toti vrem pica para malaiata in gura lui natafleata.
crizele sunt ciclic de 4 feluri: soc deflatie in fundul deflatiei urmat de soc inflatie in fundul deflatiei urmat de soc inflatie in varful inflatiei urmat de soc deflatie in varful inflatiei (acum daca desenezi pe tabla sa un “s” culcat) - acesta este ciclul de comportament al generatiei.
La socul deflatiei din varful inflatiei (ca sa vezi aceste cicluri trebuie sa urmaresti istoric ciclul chiriilor in piata reala si stocurile imo) costul rupe mufa cererii si declanseaza deflatia.
La socul deflatiei in deflatie (adica minim minim deflatie in macim maxim hording in panica de bani) intmanim generatia ce este executata / restructurari / clearing / nlpuri in scadere / spalate / silit cu accesari credite in varful trecut si generatia tanara ce da sa intre in noua formare de familie (ce face hording de bani si inspecteaza piata - simultan sunt panici inutile in presa si tot felul de vrajeli in timp ce se iarta si datorii afministrative sau gov - vezi ratb devenit stb si altele).
Socul inflatiei din deflatie inseamna ca generatia ce intra in formare familii noi a intrat deja si da drumul la hordingul tinut cu dintii atatia ani prin anii de productivitate consumati ca sa spele bula de credit a generatiei trecute. Noua generatie odata intrata ca pondere in case da drumul la inflatie consum.
Socul inflatiei in inflatie este semnal ca noua generatie are deja in piata prea mult credit prea mult consum youth mult in piete si productivitate reala in rateuri. Acest soc debalanseaza toata piata si duce la …
Soc deflatie din varful inflatiei… fortand generatia trecuta ce inca a speculat credit sa intre ea in executari silite iar noua generatie tanara sa se zbata in cautare de munca. Aici banii sunt iar greu de gadit in piete; munca multa plata reala mica costuri de trai real mari. Noua generatie tanara este fortata sa plele prin productivitate mare si remuneratie mica bula de credit a generatiei trecute (a parintilor lor; asa cum si parintii lor au platit’o pe a parintilor lor).
Avem ciclic panici bancare ce propaga scoatere de bani din conturi si recirculare in piata generand mai multa inflatie si credit … si avem panici bancare ce genereaza scoatere dd bani din banci si punere la saltele (hording) ce prabuseste piata de credit (vezi caz italia cipru grecia).
Acestea sunt cateva din comportamentele generatiilor!
s c cret
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 08:16)
sunt afacerist investitor si creditor!
pasionat de oameni / economie.. nascute din suferinta si esecuri personale…
s c cret
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 08:52)
F bine dar n-ar fi rau sa ne spui mai pe scurt si mai clar ca nu prea intelegem :))
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 09:17)
cat de scurt sa explici comportamente simultane economice de cauzalitate?
e ca si cum ai cere sa explic scurt ce fac 5 oameni intr-un oras intr-o singura zi. Sa explic toate relatiile lor de cauzalitate intr-o propozitie sau doua.
Nu am vazut detectivi care sa desluseasca relatia de cauza efect intr-o singura pagina de descriere.
Si Isarescu foloseste simultan mai multi indicatori ca sa urmareasca cauza efectul.
Am pe youtube o carte buna “Cum sa Repari Ciclic Ciclul de Afaceri” in economia locala sau internationala. Un bun observator va anticipa / pregati / repara cele necesare pentru rebalansarea ciclului de afaceri lung sau scurt. Sunt totusi cazuri de loby, coruptie, calicie, invidie ce lasa intentionat depasirea limitelor fie in sus fie in jos.
s c cret
1.10. Intru pentru comentariile lui SC CREȚ (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Intru pentru comentariile lui SC CREȚ în data de 06.04.2023, 13:07)
Bravo, domne!
Te susținem!
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 13:40)
Explicatiile aste sunt ca horoscopul. PAR sa explice o cauzalitate insa nu ajuta cu nimic in concret.
Poti investi in ceva AZI pe baza explicatiilor astea? NU.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 15:53)
in ce sa investesti si cum sa investesti tine de politica si strategia fiecare persoane / institutii financiare etc.
Hmmm nu te ajuta cu nimic sa investesti?
Cum a ajutat atunci expansiunea de credit si profitabilitatea institutiilor financiare varsarea de bani gov in piata - scaderea somajului - sustinera gov plati trecute chirii - caderea dobanzii bnr …
Da si ciclul remitance nu te ajuta cu nimic in investitii si afaceri.. nici ciclurile regionale de generatii nu te ajuta cand sa vinzi mai multe carucioare si biberoane si cand sa livrezi azile batrani pe regiuni; nici 20% youth intr-o localitate nu te ajuta sa anticipezi sau sa livrezi investitii.
Ce obiceiuri au 20% youth pe regiuni.. ce obicei au dupa ce trec de varsta 18 ani..? in ce o sa loveasca comportamentul varstei lor pe lantul de cerere pe regiuni? de la 18 la 24 ani in ce loveste cererea a 20% youth trecut… pe urma intre 24 si 28 in ce se muta comportamentul fostului youth de 20%?
toti vrem ponturi si hinturi…
nu e de mirare ca unii stau long in: sucuri - paine - porumb - cartof - chirii - credite pe somaj minim - exit credite in anticipatie crash minim somaj …
cupru - fier - sanitare … medical … asigurari medicale … etc farmacii cand ca pondere cerer consum pentru bebelusi mamici minori sau pe batrani…
toti vrem ponturi!
cand am spus in 2020 criza si soc corectie de 10-15 la imo? nu a fost bun? cand am spus ca urmeaza scumpire trai iar nu a fost bun… ce vreti sa va mai spun? can sa intrati si cand sa iesiti?
sa va spun cand se va potoli si indexul de scumpire industrial?
hai sa va spun si asta:
indexul de scumpire nominala industrial se va linisti cand: stocurile multe fixe vor debalansa cererea si puterea de creditare; imobiliare adunate cu duiumul in piata anunta cv fomita cand capital fix / bunuri durabile beton fier se vor prabusi ca livrari procent din pib; somajul tre sa sara de 10% si sa puna capac consumului; consumul pune capac indexului industrial de scumpire caci atunci devine real iar ieftin sa dai de munca la noua saracie din piata.
Noua saracie cand scade somajul indexul de productie va sta lag plat; cand somajul urca peste 5-4% incepe iar incalzirea pe categorii de sectoare.
Rata de participare in campul muncii in crestere sau descrestere anunta in ce sa investesti; piramida populatiei pe regiuni te anunta sa nu faci suprainvestitie pe anumite sectoare/cadrane de consum; caci generatia pe care o speculezi productiva risca sa iasa din productie si consum vechi!
Politici “ecologice” de acum demonstreaza clar atingere de supraproductie si suprainvestitie in “benzinarii/motorina/benzina ”… unde si randamentele la pompa nu reusesc sa mai creasca real pentru investitori; norocul il face dobanda bnr in descrestere si deci le ofera posibilitatea investitorilor sa refinanteze la suma mare rata mica..(acum nu e caxul pe moment).
Suprastocurile de 4 roti motorina benzina in piata arata saturatie si costuri in crestere la reparatii- va da impuls fortat de schimbare parc auro in fata si comportament civic; se vad deja in piata politicile “anti poluare” si formarea altor ideologii tinere economice de “verde”; deci politici gov in fata de biciuire detinatori de 4 roti motorina si benzina.
Aceste politici cad bine ca sa stimuleze in fata alt ciclu de investitii / capital credit in raport cu noile cerinte si ideologii economice.
Multa lume are impresia ca deciziile de astazi in achizitie “bmw audi, motorete etc” sunt decizii involontare sau voluntar constiente!
Total fals!
Aceste dorinte se planteaza in subconstientul fiecarei generatii de youth ce este consumator de “informatii”; dorinta devine vis si visul realitate in fata. Ca dorinta sa devina Vis si visul realitate pe pantul economic social al vietii youthului se propaga toate cele necesare dezvoltarii noului ciclu economic. 2 milioane de youth bombardati cu milioane de noi informatii (controlate sau reglementate de piata libera - gov - politici internationale - politici banci centrale) vor da in fata alt boom de expansiune si va matura ca pondere cele comportamentale investitionale ale “batranilor”.
Acest comportament este benefic pentru toti! Chiar si pentru vechiul ce pierde locul de munca!
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de Jiji în data de 06.04.2023, 08:57)
Nu e de mirare. Trendul va continua. Aici sunt mai multi factori. In primul rand cei care si-au permis si-au cumparat locuinte cand dobanzile erau mici. Acum preturile oricum sunt extreme mai ales in orasele cu economie puternica (München, Hamburg, Frankfurt, Stuttgart, Düsseldorf, Köln, chiar si Berlin).
Apoi mai trebuie mentionat faptul ca mobilitatea fortei de munca e mult mai ridicata decat in Romania. In afara de bugetari sau de oamenii care lucreaza de o viata la companii mari, care au o oarecare garantie a jobului. In al treilea rand Germania are o legislatie foarte prietenoasa pentru chiriasi. Chiriile nu se pot marii de catre proprietari dupa bunul plac. Sunt multi oameni care traiesc in aceiasi locuinta inchiriata de 10-20 de ani, care platesc chirii ridicole. Datorita legislatiei si a mobilitatii fortei muncii, multi nu sunt interesati sau nu isi permit sa cumpere.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 11:23)
Teoria economica e buna,
dar realitatea este ca germanii au un nivel de trai mai scazut,
si nici noi nu avem cum sa scapam,
problema este ca acest trend este CONTINU de multi ani
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 16:04)
Asa e. Si in US e la fel. Oameni care acum 10 ani erau semi boieri , ruda indepartata cu mine, inginer IT casa, piscina, salariu 125000/an, acum nu-si mai permit sa cumpere o casa , orice sandrama in LA s-a facut 1.000.000 usd. Chiriile la fel f mari. Oameni ce traiesc in cort sau masina tot mai multi. In cea mai bogata tara din lume.
La noi inca creste nivelul de trai pt ca am pornit foarte de jos(blochisti muritori de foame si cu cel mult o dacie pe viata). Dar va urma si aici.
Problema e scade nivelul de trai la cei multi si creste averea la cei putini(vestitii 1%). Se concentreaza tot mai mult averile si activele in mana catorva oameni. Si restul se lupta pt firmituri tot mai mici.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2023, 17:12)
imobiliarele sunt asimetric sus cand alte lucruri in raport cu venitul nominal sunt jos.
usa a exportat productia si inflatia salariala reala!
cosul lori de cumparaturi lunare cumpara cat juma de an munca in ro.
ca sa “crape” imo tre sa se scumpeasca real nu nominal alte sectoare ca procent din venit net pe regiune!
Aur nominal in sus USA rapoarde bunuri de consum ca procent din cos consum in crestere! Aurul creste nominal ca sa reflecte expansiune de credit pe investitii specifice consum! Intrebarea ce a pacut cosul de consum - bunurile ca procent din cos cumparaturi venit net cand aurul schimba macazul?
din 80 spre minime 90 si cv ponderea de bunuri larg consum scadea ca procent din cos consum in timp ce pret nominal se mentinea relativ in sus.
Adica la data x poti achizitiona 1 2 3 4 bunuri la data y 1 2 3 4 5 6 7 bunuri la data z 1 2 4 7 bunuri = diferite combinatii de comoditati pe diferite variatii de imoulsuri cerere specifice valului de varsta ce domina piata / cererea. Sunt cazuri unde venitul nominal la data q poate dine doar 1 2 bunuri de consum!! - aia e saracia crunta! gen reseturi de datorii sau dupa razboaie cu capacitati de producrie si industrie distruse - cu moneda praf - cu participanti economici internationali ce nu vor afaceri cu tine… etc forme.
Imobiliarele din usa sunt bomba pentru ca exporta inflatie; asa cu si franta germania au imobiliare bomba in euro pentru ca exporta euro / productie si chiar consum.
s c cret