Scăderea cotaţiilor petroliere a muşcat din profitul Petrom

Petrom a raportat, pentru prima jumătate a anului, un profit net de 1,036 miliarde de lei, în scădere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut. Vânzările companiei au fost de 8,8 miliarde de lei, cu 18% mai mici decât în primul semestru al anului trecut. Conform conducerii companiei, rezultatele financiare au fost afectate de scăderea cotaţiilor internaţionale pentru ţiţei. În prima jumătate a anului trecut, cotaţia ţiţeiului a fost în jur de 100 de dolari pe baril, în timp ce în prima jumătate a acestui an a fost în jur de 50-60 de dolari pe baril.

Oficialii Petrom susţin: "Ne aşteptăm ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 USD/bbl (baril). Anticipăm că diferenţialul Brent-Urals va rămâne relativ mic.

În cea de-a doua jumătate a anului curent, estimăm că marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în primul semestru, ca urmare a persistenţei supracapacitatii de rafinare pe pieţele europene. De asemenea preconizăm că, în urma scăderii cotaţiei ţiţeiului, preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei".

Andreas Matje, directorul financiar al Petrom, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că vânzările de carburanţi au crescut în primul semestru cu 6,2% la nivel de piaţă, iar cele ale Petrom - cu 9%. Domnia sa îşi explică cererea în urcare prin preţurile mai mici la carburanţi şi prin creşterea economică a ţării noastre, care a impulsionat consumul. Statisticile Petrom indică, la nivel de piaţă, vânzări în creştere cu 5% pe retail şi cu 25% pe comercial. Petrom a realizat vânzări mai mari cu 5,9% pe retail şi cu 29% pe comarcial, după cum a afirmat domnia sa.

Întrebat de ce preţul la pompă al carburanţilor nu a scăzut la fel de mult precum cotaţia petrolului, directorul financiar al Petrom a răspuns: "Aprecierea importantă a dolarului în raport cu leul a făcut ca preţul la pompă să nu înregistreze scăderi la fel de importante precum cotaţiile petroliere. În plus, noi urmărim cotaţiile Platts pentru carburanţi. Uneori, pentru anumite produse, acestea nu urmează trendul cotaţiilor petroliere. Petrom are o politică de preţ moderată şi reflectăm echilibrat schimbările din piaţă. Nu preluăm imediat în preţ schimbările bruşte. De asemenea, jumătate din preţul carburanţilor la pompă este reprezentat de taxe şi accize, care nu s-au modificat în această perioadă".

Costurile de producţie la nivel de Grup exprimate în USD/bep (baril echivalent petrol) au scăzut cu 23% comparativ cu semestrul I 2014, în principal datoriră evoluţiei favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele şi personalul, precum şi a cheltuielilor aferente impozitului pe construcţii. Costurile de producţie în România exprimate în USD/bep au scăzut cu 25%, la 13,25 USD /bep, iar cele exprimate în RON/bep au scăzut cu 8%, la 52,80 lei /bep, conform Petrom.

Investiţiile de explorare au atins valoarea de 767 milioane de lei, cu 79% mai mari comparativ cu anul precedent, reflectând activitatea de foraj în desfăşurare din cadrul perimetrului Neptun în parteneriat cu operatorul ExxonMobil.

Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de Grup a fost de 33 milioane bep, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane bep faţă de 31,1 milioane bep în primul semestru al anului trecut.

Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane bbl, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu, a declarat Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom responsabil cu activitatea Upstream.

• Vânzări de gaze în creştere cu 10%

Consumul estimat de gaze naturale al ţării noastre a scăzut cu 7% în primul semestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind preponderent influenţat de consumul scăzut al sectoarelor chimic şi de energie electrică şi termică, conform estimărilor Petrom.

Vânzările companiei au crescut cu 10% în perioada analizată, în principal datorită vânzărilor mai mari către producătorii de energie termică ce deservesc sectorul reglementat şi datorită contractării unor clienţi noi, susţin oficialii Petrom.

Producţia internă de gaze a companiei a crescut cu 2% atingând nivelul de 17,4 milioane bep, reflectând campaniile de succes de reparaţii capitale offshore şi forare de sidetrack-uri, precum şi creşterea contribuţiei sondelor-cheie din zăcământul Totea.

Consumul naţional estimat de energie electrică a crescut uşor, cu 2%, în prima jumătate a anului, în timp ce producţia estimată a fost cu 3% mai mare comparativ cu primele şase luni din 2014, cu cea mai mare creştere provenind din surse regenerabile şi hidro. O creştere de 11% a fost înregistrată în balanţă netă de export ca rezultat al cuplării pieţelor, susţin reprezentanţii Petrom.

Producţia netă de energie electrică a OMV Petrom a fost semnificativ mai mică, reflectând producţia scăzută a centralei Brazi, de 0,35 TWh (faţă de 0,64 TWh în semestrul I 2014), în contextul marjelor medii negative. Disponibilitatea netă a centralei a fost 86%, reflectând oprirea temporară planificată, de trei săptămâni, în aprilie-mai, conform datelor oferite de Petrom.

• Investiţii mai mici cu o treime

Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom a declarat că în primele şase luni compania a implementat măsuri de reducere a costurilor de operare şi de creştere a eficienţei operaţiunilor. Pentru a-şi menţine fluxul de numerar şi un bilanţ solid, Petrom şi-a prioritizat investiţiile în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung. "Astfel, am obţinut o scădere a cheltuielilor de capital ale Grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu aşteptările", a subliniat doamna Gheorghe, precizând: "În Upstream, investiţiile anterioare au continuat să genereze beneficii şi, ca efect, producţia de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor, datorită contribuţiei mai mari a reparaţiilor capitale şi a redezvoltării zăcămintelor. În 2015, am finalizat, până în prezent, forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Marii Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă".

Domnia sa susţine că rezultatul mai mic din Upstream a fost parţial contrabalansat de performanţa foarte bună din Downstream Oil, susţinută de creşterea marjelor de rafinare şi de scăderea costurilor cu ţiţeiul, ceea ce evidenţiază avantajele modelului de afaceri integrat al Petrom.

Ca urmare a scăderii cotaţiei ţiţeiului, Petrom estimează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei.

Piaţa de gaze şi electricitate precum şi cadrul de reglementare se vor menţine volatile, ceea ce ar putea influenţa negativ rezultatele financiare şi operaţionale ale companiei.

Conducerea Petrom nu se aşteaptă ca cererea de gaze a ţării noastre să se redreseze în a doua parte a anului, ceea ce va conduce la creşterea concurenţei şi, astfel, la o presiune suplimentară asupra preţurilor şi marjelor.

Guvernul a aprobat un nou calendar de liberalizare a preţurilor pentru consumatorii casnici (inclusiv pentru producătorii de energie termică, pentru cantităţile de gaze utilizate la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei), care vizează şase creşteri anuale egale, de 6 lei/MWh, începând cu luna iulie 2015, până la finalizarea liberalizării, în 2021 (ultimele trei creşteri vor fi reevaluate până la sfârşitul lunii martie 2018).

Pe piaţa de energie electrică, cererea este de aşteptat să rămână relativ stabilă şi preţurile să rămână sub presiune, în opinia Petrom.

Gabriel Selischi a subliniat: "Pentru acest an, pentru forările de mare adâncime din Marea Neagră, am decis, împreună cu partenerii noştri de la Exxon să intensificăm achiziţia şi interpretarea datelor ca să putem face o analiză tehnică şi geologică şi să vedem cât de mare este zăcământul de gaze. Dar pentru a lua decizia de investiţie contează evoluţia preţului gazelor, a sistemului de taxare şi a redevenţelor, costurile cu transpotul gazelor până la ţărm şi apoi cu preluarea în sistemul naţional".

Conform declaraţiilor publice ale autorităţilor, cadrul general de taxare din România este supus unor schimbări care ar putea intra în vigoare la începutul anului viitor, conform conducerii Petrom. În plus, compania anticipează consultări publice în ceea ce priveşte sistemul de taxare pentru segmentul de upstream, care este prevăzut să de aplice de la anul.

"Aşa cum am declarat anterior, obiectivul nostru rămâne obţinerea pe termen lung a unui cadru fiscal şi de reglementare stabil şi favorabil investiţiilor, condiţie-cheie pentru investiţiile viitoare", a subliniat conducerea Petrom.

Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la aproximativ 1 miliard de euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din Upstream.

Pentru a proteja parţial fluxul de numerar al Grupului de impactul negativ al scăderii preţului ţiţeiului pentru perioada iulie 2015-iunie 2016, OMV Petrom a angajat instrumente de acoperire a riscului pentru un volum de producţie de 15.000 bbl/zi (aproximativ 20% din producţia anuală de ţiţei a Grupului). Printr-un program "zero premium collar", OMV Petrom a asigurat, pentru cantitatea menţionată, un nivel minim al preţului ţiţeiului Brent de 55 USD/bbl (n.r. Adică nu pierde bani dacă vor scădea cotaţiile sub acest nivel), renunţând la creşterea peste nivelul de 69 USD/bbl în perioada iulie-decembrie 2015, peste nivelul de 73 USD/bbl în perioada ianuarie-martie 2016 şi peste nivelul de 82 USD/bbl în perioada aprilie iunie 2016.

Reprezentanţii Petrom au avertizat că un mediu de preţ scăzut al ţiţeiului potenţial prelungit se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în Upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea să scadă în medie cu până la 4% pe an.