SCANDAL DIPLOMATIC ROMANIA-IRAN Parlamentarii noştri duc grija opoziţiei Iranului

Ziarul BURSA #Politică / 22 ianuarie 2014

Parlamentarii noştri duc grija opoziţiei Iranului
  • document ataşat Lista parlamentarilor semnatari
    apasă aici pentru a descărca.

    Parlamentul ţării noastre lucrează de zor la crearea unor probleme externe, ca şi când problemele interne ale României au fost în întregime rezolvate. Nemaiavând altceva serios de făcut, mai mulţi parlamentari (majoritatea PNL, dar şi PC, PP-DD sau UDMR) au început să se preocupe de sprijinirea unor organizaţii şi lideri ai opoziţiei iraniene din exil, fără să studieze mai serios istoricul acestora. De ce opoziţia iraniană din exil şi nu altă cauză de mai mare interes pentru România? De ce participare la acţiuni organizate de lideri consideraţi până mai ieri terorişti? Mai ales datorită faptului că, neavând mare lucru de făcut (de legiferare şi guvernare se ocupă alţii, nu membrii PNL) parlamentarii noştri se lasă uşor atraşi la manifestări la care cheltuielile sunt acoperite de alţii. De ce fac aceste lucruri fără o minimă consultare cu MAE, pentru a vedea şi care este poziţia oficială a României, de ce nu gândesc înainte de a întreprinde ceva într-o problemă delicată a relaţiilor internaţionale? Sunt întrebări la care răspunsul trebuie să-l dea în faţa propriilor conştiinţe cei care s-au grăbit să semneze un document despre care, întrebaţi fiind, nu ştiu mai nimic.

    Un grup de 67 parlamentari din ţara noastră a demarat recent o iniţiativă denumită Comitetul Parlamentarilor Români pentru Iranul Liber, care ar putea să dea naştere unui conflict diplomatic între Iran şi ţara noastră.

    Mai mulţi politicieni, membri ai coaliţiei aflate la guvernare, au semnat o declaraţie prin care îndeamnă Guvernul ţării noastre şi Secretarul General al ONU să trimită dosarul despre drepturile omului în Iran la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, solicitând urmărirea penală a autorilor de infracţiuni împotriva drepturilor omului în Iran.

    "Susţinem pe deplin planul în 10 puncte propus de doamna Maryam Rajavi (n.r. liderul grupării MEK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste până în 2012 de către SUA), Preşedintele ales al Consiliului Naţional al Rezistenţei Iraniene aflat în exil şi îndemnăm Guvernul României să susţină acest plan", susţin parlamentarii români.

    "Mojahadin-e Khalq" (MEK), condusă de Maryam Rajavi, este o organizaţie care, până în 2012, era considerată teroristă de către Departmanetul de Stat al SUA, şi care lupta pentru răsturnarea actualei conduceri a Republicii Islamice a Iranului.

    În planul relaţiilor internaţionale, susţinerea publică faţă de o organizaţie de acest tip, manifestată de oamenii politici, poate avea repercusiuni grave, mai ales că, în ultima vreme, au apărut zvonuri potrivit cărora mai mulţi membri ai MEK ar urma să fie relocaţi în ţara noastră.

    Pe website-ul Comitetului Parlamentarilor Români pentru Iranul Liber apare şi lista cu numele fondatorilor acestei iniţiative: Romeo Florian Nicoară, Maria Grecea, Liviu Titus Paşca, Ramona Uioreanu Mario Oprea, Rozalia Ibolya, Ben-Oni Ardelean, Ovidiu-Ioan Dumitru.

    Mulţi dintre aceştia, însă, au declarat că nici măcar nu aveau habar că figurează ca membri fondatori ai Comitetului, în timp ce alţii neagă că ar exista un comitet cu acte în regulă. "Este doar o iniţiativă, nimic concret, însă. Am participat, într-adevăr, la o conferinţă la Paris, unde au fost prezenţi congresmani americani, dar şi din alte părţi ale lumii, care au condamnat actele de violenţă care au loc în Iran. Doar atât. Nu ştiu de ce figurez la membri fondatori. Eu nu mi-am dat niciodată acordul. Poate s-a înfiinţat între timp. Nu cotizez, nu primesc cotizaţii de la acest comitet", susţine unul dintre cei opt presupuşi fondatori ai comitetului.

    Niciunul dintre cei opt parlamentari nu doreşte, aparent, ca numele să-i fie asociat cu acest demers. "Nu am fondat nici o organizaţie sau vreun comitet. Nici nu ştiam că a fost făcut un website. Eu sunt un susţinător al drepturilor omului. Despre organizaţia MEK ştiu că nu mai figurează pe lista grupărilor teroriste ale SUA de anul trecut. Cred ca secretarul de Stat din acea vreme Hilary Clinton i-a delistat", potrivit declaraţiilor altui parlamentar care figurează ca membru fondator.

    Nicoară Romeo, indicat de ceilalaţi drept lider al acestui demers, declară că, deocamdată, Comitetul Parlamentarilor Români pentru Iranul Liber este doar o iniţiativă, neexistând o organizaţie sau o fundaţie care să se ocupe exclusiv de acest subiect.

    Parlamentarul PNL susţine că iniţiativa este mai degrabă o activitate "extra", neavând legătură cu statutul de parlamentar.

    Domnia sa a explicat: "Luptăm pentru drepturile omului şi pentru sprijinirea refugiaţilor. Nu oferim sprijin unei anumite persoane. Ştiu că a avut loc, la Paris, o întrunire care reunea politicieni din toată lumea, nu doar din România, care viza apărarea drepturilor omului din Iran. În ceea ce priveşte organizaţia MEK, ştiu că aceasta a fost scoasă de pe lista neagră a SUA în 2012, şi de pe cea a Uniunii Europene, încă din 2009".

    Costurile legate de participarea la conferinţa de la Paris au fost suportate de către organizatorii demersului, mai susţine domnia sa.

    Nicoară Romeo susţine că nu cunoaşte nimic despre posibila relocare a unor membrii MEK în ţara noastră, domnia sa luând la cunoştinţă de acest lucru de pe internet.

    Potrivit paginii de Internet creată pentru acest eveniment, printre sponsorii evenimentului de la Paris, se află Comitetul Internaţional pentru Căutarea Justiţiei (ISJ), Prietenii Iranului Liber (FOFI) - Parlamentul European, Comitetul Parlamentar Britanic pentru Libertatea Iranului (BPCIF), precum şi multe ale comitete şi organizaţii din ţări europene sau Canada.

    La Conferinţa anuală de la Paris pentru "Schimbare Democratică în Iran" au participat foşti ambasadori, parlamentari europeni, generali americani în retragere, congresmani.

    La delegaţia ţării noastre, în iulie 2012, la Paris, a participat Raymond Luca, potrivit site-ului conferinţei. Domnia sa este membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului României.

    În discursul de prezentare de pe website-ul conferinţei Raymond Luca menţionează: "Când vom reveni în România, vom transmite mesajul vostru. Îi vom cere Guvernului României să le dea voie refugiaţilor politici iranieni în ţara noastră".

    Revenind la toţi ceilalţi parlamentari români care au semnat "Declaraţia privind situaţia politică a opoziţiei iraniene din exil" nu punem la îndoială bunele intenţii ale acestora de a sprijini democraţia şi a pune capăt nerespectării drepturilor omului, inclusiv în Iran, dar ne întrebăm dacă au citit respectiva "declaraţie". Ridicăm această problemă pentru că până şi o sumară lectură a textului respectiv ne dezvăluie scopurile reale urmărite de iniţiatori şi lipsa de seriozitate a acestora. Sub pretextul unui atac cu 40 de rachete asupra taberei Liberty (nu se precizează autorul atacului), organizaţia MEK solicită "reîntregirea familiei", adică readucerea tuturor membrilor organizaţiei în tabăra Ashraf. În rest, nimic despre încălcarea drepturilor omului sau despre ansamblul opoziţiei iraniene din exil.

    Solicitarea "să le dea voie refugiaţilor politici iranieni în ţara noastră" poate ascunde şi o dorinţă de migrare în grup, deoarece primirea unor refugiaţi politici în România (chiar şi iranieni) este permisă şi face obiectul analizei individuale, caz după caz, ceea ce probabil că nu se doreşte.

    AMBASADORUL ROMÂNIEI ÎN IRAN:

    "România acordă importanţă specială relaţiilor cu Iran"

    România acordă o importanţă specială relaţiilor cu Iranul, a declarat ambasadorul român la Teheran, Cristian Teodorescu, în cursul întâlnirii pe care a avut-o cu Mohammad Mehdi Zahedi, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Iran-România, relatează agenţia Fars. "Republica Islamică Iran se bucură de o poziţie specială în politica externă a României", a afirmat Cristian Teodorescu în cursul întrevederii cu Mohammad Mehdi Zahedi, la Teheran.

    Cristian Teodorescu, ambasadorul român a evocat multitudinea de oportunităţi pentru extinderea relaţiilor dintre Iran şi România. "Sper să asistăm la dezvoltarea unor legături bilaterale de prietenie în diverse domenii prin extinderea contactelor la nivel parlamentar între cele două ţări", susţine oficialul român, citat de presa iraniană.

    Cine este Mojahadin-e-Khalq?

    Mojahadin-e-Khalq (MEK) este cea mai mare grupare militantă care se opune sistemului de conducere a Republicii Islamice Iran, potrivit portalului Globalsecurity.org.

    Organizaţia a fost fondată în anii 1960 de către un grup de persoane cu orientare politică şi economică de stânga, care se împotriveau Şahului Mohammad Reza Pahlavi, conducătorul pro-occidental de la acel moment al Iranului, arată sursa citată.

    MEK este condusă de Maryam Rajavi şi soţul său, Massoud Rajavi, acesta din urmă coordonând aripa militară a grupării. Ultimele informaţii despre el indicau că ar locui în Irak, însă nu se ştie locaţia sa exactă şi nici dacă mai este încă în viaţă, notează publicaţia.

    Deşi MEK a participat la revoluţia din anul 1979, care a dus la înlocuirea regimului şahului cu unul islamist şiit, ideologia sa, pe care Globalsecurity.org o descrie drept un amestec de marxism şi islamism (n.r. un aparent paradox, având în vedere că marxismul este incompatibil cu credinţa religioasă, iar curentele islamice au fost, aproape în unanimitate, ostile marxismului), i-a adus în opoziţie faţă de guvernul iranian postrevoluţionar.

    În anul 1981, organizaţia a fost relocată de la graniţa iraniano-irakiană în Paris, de unde a început să susţină Irakul condus de Saddam Hussein în războiul de opt ani împotriva Iranului.

    În 1986, MEK şi-a stabilit sediul în Irak, primind sprijin de la conducerea ţării în atacurile împotriva guvernului de la Teheran. Regimul lui Saddam Hussein a fost principalul susţinător al grupării, oferindu-i baze unde să se stabilească, arme şi protecţie, în schimbul atacurilor pe care le derula împotriva Iranului.

    În timpul războiului pornit de SUA împotriva Irakului, în anul 2003, trupele americane au divizat tabăra MEK. Tot în acel an, autorităţile franceze au făcut o razie la o aşezare din Paris a grupării, în urma căreia au arestat 160 de persoane, inclusiv pe Maryam Rajavi.

    Atacurile MEK s-au concentrat asupra unor oficiali iranieni sau a unor clădiri aparţinând guvernului de la Teheran, din ţară şi din străinătate. Deşi reprezentanţii organizaţiei au declarat, în repetate rânduri, că nu doresc să provoace victime în rândul populaţiei civile, atentatele sale au prezentat, adesea, riscul să facă exact acest lucru, din cauză că au fost îndreptate, de multe ori, împotriva unor facilităţi aflate în oraşe aglomerate, semnalează Globalsecurity.org. Numărul atentatelor MEK a scăzut în mod semnificativ începând cu anul 2001, conform aceleiaşi surse.

    La începutul anilor '70, membrii grupării au ucis mai mulţi soldaţi americani, precum şi personal civil care lucra la proiecte în domeniul apărării în Iran, ca reacţie faţă de susţinerea pe care Washingtonul o acorda şahului. Potrivit unor experţi, atacurile ar fi fost orchestrate de o facţiune Maoistă a organizaţiei care opera sub controlul lui Maryam Rajavi.

    MEK - implicată în luarea de ostatici americani în 1979

    MEK a fost implicată şi în capturarea ambasadei SUA din Teheran, în urma căreia 52 de cetăţeni americani au fost ţinuţi ostatici timp de 444 de zile, precizează Globalsecurity.org.

    Gruparea are câteva mii de membri, dintre care între o treime şi jumătate sunt luptători înarmaţi, potrivit publicaţiei.

    Reţeaua de simpatizanţi ai MEK se întinde în mai multe ţări europene, în Statele Unite şi Canada. Aripa politică a organizaţiei, Consiliul Naţional de Rezistenţă al Iranului, are birouri în mai multe capitale europene şi nord-americane, inclusiv în Washington.

    Pe lângă susţinerea financiară pe care a primit-o de la Irak, în timpul conducerii lui Saddam Hussein, MEK a folosit organizaţii paravan, pentru Societatea Studenţilor Iranieni Musulmani, ca să obţină donaţii de la expatriaţi iranieni, dar şi de la persoane din afara comunităţii iraniene, potrivit Biroului pentru Contraterorism al Departamentului de Stat al SUA.

    MEK a fost inclusă pe lista organizaţiilor teroriste străine ale Departamentului de Stat în anul 1997.

    Simpatizanţii organizaţiei au făcut eforturi intense pentru ca aceasta să fie scoasă de pe această listă.

    Din cauză că numărul membrilor MEK a scăzut, în urma războiului din Irak, organizaţia finanţează un aparat de propagandă puternic, pentru a atrage susţinere pentru cauza sa, arată Institutul pentru Studiul Grupurilor Violente din cadrul la Universităţii din New Haven.

    Printre cei care au manifestat o poziţie favorabilă în această privinţă se numără R. James Woolsey şi Porter J. Goss, foşti directori ai CIA, Louis J. Freeh, fost director al FBI, Michael B. Mukasey, for procuror general al S.U.A., Tom Ridge, fost şef al Departamentului pentru Securitate în timpul lui George W. Bush, generalul James L. Jones, primul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Barack Obama, Dell L. Dailey, fost şef al biroului pentru contraterorism din cadrul Departamentului de Stat, Rudolph Giuliani, fost primar al oraşului New York şi Howard Dean, fost guvernator al statului Vermont, potrivit New York Times. Şi Mitchell Reiss, fost consilier pe probleme de politică al lui Mitt Romney, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din anul 2012, a făcut declaraţii pozitive la adresa MEK, arată portalul Thinkprogress.org.

    Pe 28 septembrie 2012, Statele Unite au eliminat-o din listă, motivând decizia prin faptul că gruparea a anunţat public că renunţă la actele de violenţă, absenţa unor acte de terorism din partea sa care să fi fost confirmate, pentru mai bine de un deceniu, precum şi cooperarea sa în procesul de închidere a Taberei Ashraf, baza sa paramilitară tradiţională, unde se află aproximativ 3.000 de persoane, potrivit Institutului pentru Studiul Grupurilor Violente.

    În ianuarie 2009, Consiliul Uniunii Europene (UE) scosese, la rândul său, MEK de pe lista organizaţiilor teroriste, în urma unei decizii din anul anterior a Curţii de Justiţie a UE care constata că Franţa nu reuşise să aducă noi dovezi cu privire la ameninţarea teroristă pe care aceasta o reprezintă.

    Decizia Departamentului de Stat nu se datorează faptului că secretarul de stat de la acel moment, Hillary Clinton, ar fi ajuns la concluzia că MEK nu ar mai fi o organizaţie teroristă, ci pentru că înţelege că aceasta este un cult periculos, potrivit unui articol din Huffington Post, din luna octombrie a anului trecut. Scopul oficialului american a fost să "spargă" Tabară Ashraf, împărţind locuitorii săi în grupuri mici pe care să le scoată din Irak sub formă de refugiaţi, cu scopul să îi scoată de sub influenţa liderilor, susţine autorul materialului. Eliminarea MEK din lista organizaţiilor teroriste a reprezentat moneda de schimb a S.U.A. pentru părăsirea taberei, potrivit sursei citate, care atrage atenţia că rămâne întrebarea dacă oficialii americani pot avea încredere în conducerea grupării.

    Opinia Cititorului ( 2 )

    1. "Cred ca secretarul de Stat din acea vreme Hilary Clinton i-a delistat."

      Respectivul parlamentar o fi facand parte din in-vestitorii primaverii la bursa:)

      MEK nu mai indeplinea conditiile de listare? Tare. 

      Regimul fanatic religios din Iran este exportatorul terorismului in lume.

      Regimul iranian, ofera sprijin logistic si financiar gruparilor teroriste Al-Qaida si Hamas, si multi altii. 

      Regimul iranian, timp de 35 de ani de guvernare, au ucis mai mult de 120,000 de iranieni. 

      Regimul iranian, considera ca femeile au drepturi injumatatite fata de barbati, ele nu au dreptul la opinie in vederea imbracamintei, casatoriei, divort, custodia copiilor, etc. 

      Regimul iranian este bazat pe 3 principii: 

      1. Exportul terorismului in afara 

      2. Represiunea poporului sau (iranian) 

      3. obtinerea Bombei nucleare

      Nici eu, si nimeni din lume nu va crede ca aceasta grupare MEK cu liderul Maryam Radjavi este o grupare terorista, daca ar fi fost asa, SUA si UE nu ar fi acceptat sa scoata organizatia din MEK din lista terorista.  

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    veolia.ro
    Apanova
    digi.ro
    aages.ro
    danescu.ro
    librarie.net
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    18 Noi. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9764
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
    Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Mirosul Crăciunului
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    petreceriperfecte.ro
    targuldeturism.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb