SCANDAL ÎN JUSTIŢIE Klaus Iohannis, acuzat că a respectat legea şi nu recomandările europene

Iniţiativa pentru Justiţie, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Forumul Judecătorilor au criticat în termeni duri decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a numi în funcţiile de procuror-şef la Parchetul General şi la DIICOT, doi candidaţi care au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistaturii. Procurorii din cadrul asociaţiei "Iniţiativa pentru Justiţie" au anunţat că vor ataca în instanţa de contencios administrativ decretele de numire a Gabrielei Scutea la şefia Parchetului General şi Giorgianei Hosu în fruntea DIICOT.

Magistraţii susţin că de vină pentru situaţia actuală sunt atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi Parlamentul, care prin atitudinile lor arată că nu vor să implementeze recomandările din raportul Comisiei Europene din octombrie 2019 pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ce preia recomandările din raportul Greco din iunie 2019 şi din Opiniile Comisiei de la Veneţia din ultimii doi ani.

Toate cele trei instituţii europene au subliniat necesitatea ca decidenţii politici să respecte, în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi, avizele negative emise de CSM.

În raportul MCV pentru anul 2019, Comisia Europeană se referă la raportul din 2018 şi citează: "Raportul din noiembrie 2018 a recomandat:

- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt.

- Relansarea unui proces de numire a unui procuror-şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în materie de corupţie.

- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017".

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, a respecta înseamnă, printre altele, a acorda atenţia cuvenită, a ţine seama, a nu neglija, a nu se abate de la o lege, o dispoziţie, un angajament, un principiu, etc., a nu încălca, a se supune, a urma, (cu privire la contracte, angajamente, legi, etc.) a ţine întocmai, a nu se abate de la.., a îndeplini întocmai.

Dintre toate aceste definiţii, preşedintele Iohannis a ales să foloseas­că doar una. Conform declaraţiilor sale de la Bruxelles, Klaus Iohannis a ţinut seama de avizul CSM, deoarece şi-a făcut timp să îl citească şi a considerat că este "parţial destul de superficial". De aceea, a ales să nu respecte avizele negative emise de CSM pentru Giorgiana Hosu şi Gabriela Scutea, şi să dea curs propunerilor făcute de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

• Interpretări prezidenţiale

Este acelaşi mod de a privi lucrurile ca şi în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi. Deşi legislaţia lăsa loc interpretării, fie şi în urma deciziei Curţii Constituţionale din 30 mai 2018, Klaus Iohannis a ales să o revoce pe Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Cu toate că, în legea 303/2004, nemodificată la acel moment de alianţa parlamentară PSD-ALDE-UDMR, se prevedea că preşedintele numeşte şi revocă procurorii şefi la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul consultativ al CSM.

Avizul CSM era negativ, preşedintele a refuzat în primă fază revocarea, după care, în urma deciziei CCR - autoritate a statului care a interpretat că propunerea efectuată de ministrul Justiţiei este obligatorie pentru preşedinte, deşi în lege nu scria acest lucru, Klaus Iohannis a revocat-o pe Kovesi.

Preşedintele ori nu cunoaşte suficient limba română, ori interpretează semnificaţiile unui cuvânt după cum îi convine.

Cel puţin aşa ar reieşi din cazul numirii în funcţiile de procuror-şef ale Gabrielei Scutea şi Giorgiana Hosu.

Susţinătorii lui Klaus Iohannis au spus că acesta nu a avut ce să facă, deoarece dacă ar fi respins-o doar pe Giorgiana Hosu, decizia ar fi fost contestată de reprezentanţii stângii politice şi de presa aservită acesteia. Dacă ar fi respins-o şi pe Gabriela Scutea, nu ar fi fost corect din punctul său de vedere. De aceea, Iohannis a ales să împace şi capra şi varza, şi a trecut cu pixul prezidenţial peste avizele negative emise de CSM, semnând decretele de numire. O parte dintre jurnalişti susţine că Iohannis şi-a asumat responsabilitatea numirii celor două, la fel cum şi-a asumat-o şi în cazul numirii fostului şef al DIICOT, Felix Bănilă, care avea aviz pozitiv de la CSM, dar era contestat de peste 200 de procurori.

La mijloc mai este vorba despre ceva: preşedintele a ales să respecte prevederile legii în vigoare şi să nu paseze responsabilitatea numirii procurorilor şefi către ministrul Cătălin Predoiu.

• Recomandări europene, ignorate de Parlament şi de preşedinte

Conform modificărilor legii 303/2004, arpobate în Parlament, în 2018, de coaliţia PSD-ALDE-UDMR şi care, într-un final, după contestări la CCR şi cereri de reexaminare din partea Preşedinţiei, au fost promulgate de Klaus Iohannis, preşedintele nu poate refuza decât o singură dată, motivat, propunerea făcută de ministrul justiţiei. În cazul în care face acest lucru, propunerea ulterioară este obligat să o accepte, conform noului text de lege.

Dacă le-ar fi respins pe Scutea şi Hosu, conform avizelor negative emise de CSM, următoarele propuneri pentru şefia DIICOT şi Parchetului General ar fi căzut strict pe umerii ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu. Chiar dacă ar fi existat aviz negativ din partea CSM şi la următoarele propuneri, deoarece avizul este consultativ, propunerile lui Predoiu ar fi intrat aproape imediat de fapt şi de drept în vigoare.

Singurul impediment este că interimatul la DIICOT şi Parchetul General s-ar fi prelungit şi probabil că preşedintele Klaus Iohannis a dorit să evite şi acest lucru. Mai ales că, în aprilie, s-ar fi împlinit un an de când Parchetul General este condus de un interimar.

Din cele de mai sus, reiese că Iohannis a respectat legislaţia internă în vigoare. De aceea el este acoperit din punct de vedere legal.

Singurul punct la care argumentaţia preşedintelui suferă este moralitatea emiterii celor două decrete care sunt însoţite de avizele negative ale CSM. Klaus Iohannis a afirmat în ultimii trei ani că autorităţile statului trebuie să implementeze şi să respecte recomandările instituţiilor europene. Dacă vede că se confruntă cu o clasă politică ostilă, preşedintele trebuie să ia atitudine, aşa cum a făcut atunci când a convocat referendumul pe justiţie din 26 mai.

La fel este şi în cazul numirii procurorilor-şefi. În lipsa voinţei Parlamentului de a implementa recomandările din MCV privind rolul CSM în numirea şi revocarea şefilor marilor Parchete, preşedintele Iohannis ar fi trebuit să fie prima persoană care arată că respectă voinţa instituţiilor europene şi să refuze numirea Gabrielei Scutea şi Giorgianei Hosu, din cauza avizelor negative de la CSM. În loc să facă acest lucru, Klaus a ales să respecte legislaţia internă şi să se aleagă cu contestarea deciziei sale tocmai de cei pe care i-a apărat în ultimii trei ani: procurorii şi judecătorii din ţara noastră.