Scandal în UE pe tema libertăţii serviciilor

Celebra directivă "Bolkestein" a fost dezbătută ieri în Parlamentul European, cu neînţelegeri previzibile care au condus spre zeci de amendamente. Ea vizează, în cel mai general mod cu putinţă, eliminarea barierelor naţionale în domeniul serviciilor. Mărul dis-cordiei îl constituie, însă, aşa-numitul "principiu al ţării de origine", care prevede ca salariile angajaţilor din domeniu să fie la nivelul ţării din care provin.

De aici pleacă o seamă de nenorociri care pot să scurtcircuiteze relaţiile de muncă din ţările Uniunii. Muncitorii străini care provin din estul Europei se văd în situaţia de a fi plătiţi ca acasă. Dincolo de toate, o întreagă tradiţie sindicalistă, cu drepturi cîştigate din greu (de exemplu contractele colective de muncă) este pe cale să se năruie.

Presiunile sindicatelor, care au organizat mitinguri uriaşe şi au arătat şi cîteva pietre clădirii oficialilor europeni, la care se adaugă disputele normale dintre partide, au condus spre un compromis. "Am găsit cea de a treia cale" - declara veselă ieri euro-parlamentarul social-democrat Evelyne Gebhardt, anunţînd acordul asupra a 23 de amendamente. În linii mari, statele vor putea să îşi impună voia în domenii precum mediul, securitatea socială, sănătatea şi protecţia consumatorilor, restul serviciilor fiind liberalizate. Creştin-democraţii, însă, chiar dacă bătuseră iniţial palma, s-au răzgîndit: "în acest caz, directiva nu mai are sens" - afirmă reprezentanţii lor. Este un nou impas...

• Daniel Dăianu: românii care lucrează în străinătate nu vor fi afectaţi

Fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu ne-a declarat că impactul forţei de muncă din răsărit nu este nici pe departe cel reclamat de ţări precum Franţa, Germania sau Austria. Totuşi, domnul Dăianu nu crede că cele trei ţări vor ceda, acceptînd legiferarea concurenţei cu estul. "Eu nu aş fi îngrijorat, însă, de soarta celor un milion de persoane care lucrează în Occident" - a afirmat fostul ministru de finanţe, care a subliniat că nişele pe care muncitorii români, bulgari sau polonezi le acoperă în prezent nu pot fi ocupate de forţa de muncă autohtonă.

Daniel Dăianu arată, însă, că principala problemă va fi cea a salarizării. În opinia sa, directiva va amplifica economia subterană, aşa cum se întîmplă de fiecare dată cînd situaţia nu corespunde cu realitatea. Fostul ministru de finanţe subliniază, însă, că la acest moment există controverse pe marginea directivei "Bolkestein" chiar şi în cadrul Comisiei Europene şi că sînt şanse ca lucrurile să nu rămînă la nivelul actualului proiect.

• Cristian Pârvan, AOAR: firmele româneşti vor fi avantajate

Pentru unele firme româneşti din domeniul serviciilor, directiva "Bolkestein" poate fi un fel de mană cerească - ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El crede că liberalizarea pieţei ar crea avantaje românilor, care muncesc bine şi ieftin, şi ar putea, astfel, să pătrundă pe pieţele europene.

"Sindicatele din ţara noastră au manifestat împotriva directivei în special din solidaritate cu colegii lor din Vest" - a afirmat domnul Pârvan, care crede că adevărata ameninţare nu este la adresa noastră, ci a forţei de muncă din ţările dezvoltate ale Uniunii. Secretarul general al AOAR face trimitere, însă, la faptul că nu toate serviciile vor fi liberalizate, existînd în acest sens tot soiul de presiuni (de exemplu lobby-ul pe care îl fac medicii pentru a proteja serviciile medicale).

• Sabin Rusu, CSDR: angajaţii îşi pierd drepturile

"Directiva instituie un fel de dumping social" - este de părere secretarul general al Confederaţiei Sindicatelor Democrate din România, Sabin Rusu. El acuză faptul că firmele care desfăşoară activităţi în alte ţări nu ar mai intra sub jurisdicţia statului străin pe problema relaţiilor de muncă, ceea ce ar conduce, prin lipsa controlului de specialitate, la încălcarea drepturilor angajaţilor.

Domnul Rusu se raliază sindicatelor din ţările Uniunii, alături de care CSDR a participat şi participă în continuare la acţiuni de protest, subliniind caracterul de concurenţă neloia-lă care s-ar institui pe piaţa forţei de muncă prin adoptarea directivei. "Singurii avantajaţi ar fi angajatorii" - ne-a declarat secretarul general al CSDR, referindu-se la dispariţia contractelor colective de muncă, ce apărau pînă acum şi drepturile cetăţenilor străini.