Scandalul cenzurii din radioul public: mai multe interese în jurul unei singure probleme

Schimbul de replici dintre conducerea SRR şi sindicatele din Societatea Română de Radiodifuziune s-au înteţit pe parcursul acestei săptămîni. În urma protestului jurnaliştilor de la SRR, directorul general al radioului public, Dragoş şeuleanu, a acuzat ziariştii de calomnie şi a solicitat daune morale de un miliard de lei. şeuleanu îi numeşte pe ziariştii răzvrătiţi "un grup de frustraţi, care vor să obţină funcţii cu orice preţ". Jurnaliştii au elaborat un protest, semnat de aproximativ 40 angajaţi ai SRR, prin care au semnalat cenzura din radioul public şi partizanatul politic a lui Dragoş şeuleanu faţă de Partidul Social Democrat. Acuzaţiile împotriva directorului general s-au acutizat ieri. Membrii sindicatului "Iniţiativa Profesională Radio România" au acuzat conducerea radioului de deturnare de bani publici proveniţi din taxele de abonament. Ca un exemplu pentru propaganda PSD, jurnaliştii vor prezenta presei, o bandă înregistrată în departamentul de ştiri al SRR, în care este surprins un senator PSD în timp ce îşi dicta propriile ştiri care urmau să fie difuzate pe post.

Bogdan Rădulescu, comentator al secţiei civice din SRR, a declarat că ceea ce se întîmplă acum în radio este extrem de grav, mai ales că angajaţii care sînt plătiţi din bani publici au transformat instituţia într-un instrument de propagandă PSD. Jurnaliştii au subliniat că 70% din angajaţii radioului sînt în instituţie dinainte de 1990, iar o mare parte din aceştia sînt suspectaţi că au făcut poliţie politică. Astfel, iniţiatorii protestului au vrut să justifice motivul pentru care nu toţi colegii lor au partizat cu acţiunea de protest.

Răzvan Dumitrescu a insistat pe faptul că protestatarii nu sînt nişte "pugilişti care vor să obţină nişte posturi, aşa cum a declarat domnul şeuleanu, ci sînt oameni care s-au săturat de presiunile la care sînt supuşi în cadrul instituţiei".

Magdalena Tara, redactor în departamentul de cultură, a anexat o nouă filă protestului, în care sînt enumerate mai multe nume din conducerea acestui departament, care au fost "pe parcursul carierei portavocea PSD".

Apropiaţi ai departamentului susţin, însă că Magdalena Tara manifestă un complex profesional argumentînd că cei care ocupă funcţii de conducere la departamentul de cultură nu au fost nicidecum "numiţi", ci transferaţi, de la alte departamente unde au fost angajaţi pe bază de contract.

De menţionat că jurnaliştii protestatari au fost numiţi oportunişti atît de adversarul principal, Dragoş Şeuleanu, cît şi de colegii lor care nu au dorit să se implice în scandal. Chiar dacă recunosc cenzura făcută publică de colegii lor, jurnaliştii care nu s-au raliat protestului manifestă o retractilitate pentru dezbaterea publică a acestei probleme, argumentînd că sînt oportunişti care vor să profite de scandal ca să iasă în faţă. Într-o instituţie publică de presă, în care profesioniştii informaţiei pot încerca să manipuleze conflictul în interes personal, este greu de stabilit cine este deţinătorul adevărului. Dincolo de acest aspect, cenzura din radioul public există, însă. Cel puţin asta susţin atît jurnaliştii protestatari, cît şi cei care au preferat să nu se implice.

Iar studiile realizate de Grupul pentru Dialog Social în colaborare cu Asociaţia de Monitorizare a Presei au fundamentat aceste suspiciuni.

Pe de altă parte, Gigi Enache, angajat de aproape 40 de ani al radioului la departamentul social- economic, ne-a declarat, însă că "aruncarea radioului în gura presei" este o mare greşală mai ales cînd există alte metode prin care se pot demonstra disfuncţionalităţile din instituţie: "Va fi efectuat un control, o anchetă de către comisiile parlamentare. Cred că acestea sînt forurile care trebuie să judece dacă există sau nu cenzură în SRR. Efectul imediat al acestui scandal este subminarea încrederii în instituţia publică," a mai spus Gigi Enache. Nu putem fi totuşi de acord cu poziţia domnului Enache, întrucît ca jurnalişti sîntem în slujba adevărului, fie că el doare sau nu. Iar acuzaţiile de cenzură sau de îngrădire a libertăţii presei nu pot fi ascunse publicului, şi pasate unei comisii, fie ea şi parlamentară. Orice cetăţean are dreptul la libera exprimare, cu atît mai mult un jurnalist a cărui vocaţie nu poate fi decît relatarea adevărului. Că astfel de evenimente pot fi manipulate de unii sau alţii este regretabil, însă problema acuzaţiilor de cenzură rămîne. Protestul jurnaliştilor din SRR va fi continua, joi, la ora 10.30, printr-un miting organizat în faţa Guvernului, unde vor participa atît reprezentanţii SRR cît şi cei ai TVR.