SCANDALUL "SWISSLEAKS" ANI vrea lista românilor care ar deţine conturi în Elveţia

Agenţia Naţională de Integritate a solicitat recent reţelei internaţionale a jurnaliştilor de investigaţie să-i transmită lista românilor despre care există informaţii că ar deţine conturi secrete în băncile din Elveţia. Potrivit legii române, ANI are dreptul să ceară informaţii doar despre cei care au funcţii publice.

Horia Georgescu, preşedintele ANI, a declarat la TVR: "Aşteptăm răspunsul, au fost deja transmise solicitările. Am înaintat, de asemenea, şi legislaţia care guvernează activitatea instituţiei noastre, pentru ca dumnealor să poată identifica mai uşor persoanele care ar putea intra în competenţa Agenţiei Naţionale de Integritate".

În ultimele două decenii, politicieni şi afacerişti influenţi în România au dispus de conturi la filiala elveţiană a grupului bancar britanic HSBC, aflat în centrul scandalului "SwissLeaks", potrivit Rise Project .

Circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc, potrivit unui raport care incriminează HSBC Elveţia că a ajutat organizaţii criminale şi traficanţi să-şi ţină secrete depozitele şi identitatea. În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de Internaţional Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).

Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.

Soţia fostului ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, fostul acţionar la Dinamo Vladimir Cohn şi Jean Valvis au avut conturi la HSBC, potrivit jurnaliştilor de la Rise Project.

Aceştia scriu că Daniela Florentina Ganea, soţia lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor publice şi fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC: "Soţia demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 şi 2004. Numele de cod ataşat acestui profil bancar este SPHYNX.

Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetăţenii români cu reşedinţa în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara ţării.

În perioada când a fost creat contul din Elveţia, soţia politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o companie egipteană, prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului faţă de România. Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceauşescu şi a fost recuperată doar parţial. În procesul de stingere al acestor creanţe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 şi în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost şeful mai multor direcţii din Ministerul Finanţelor.

Soţia lui Tănăsescu a avut 10% din firma Katorom Prodimpex, companie înfiinţată în 1991 şi unde 90% din acţiuni au aparţinut egiptenilor". Jurnaliştii Rise Project arată că, în ciuda insistenţelor, nu au reuşit să ia legătura cu soţii Tănăsescu, pentru comentarii.

Jurnaliştii de Rise Project mai scriu că Ionuţ Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deţinut în Elveţia contul "Jeannot", în perioada 1994 - 2000, însă nu există date despre rulajul acestui cont. "Nu-mi mai aduc aminte de acest cont", a spus Ionuţ Costea, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor în trei Guverne CDR, între 1997 şi 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe pieţele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ocupând această poziţie până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 şi 2012, Ionuţ Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca preşedinte al băncii de stat Eximbank. Potrivit Rise Project, în acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câştiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România".

Vladimir Cohn, fost acţionar al clubului Dinamo, a fost, potrivit Rise Project, client al băncii din Geneva, începând cu anul 2004.

Jurnaliştii Rise Project susţin: "Între 2006 şi 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari.Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România şi Elveţia. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveţia, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea".

Contactat de Rise Project, Vladimir Cohn a admis existenţa contului elveţian: "Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situaţia mea materială".

Sorin Creţeanu este un alt personaj care apare în ancheta Rise Project, care precizează: "În iunie 2006, magnatul Imobiliar Sorin Creţeanu, şi-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său. Documentele #SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari în 2007. La cont mai este ataşat şi numele soţiei milionarului.

Sorin Creţeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniştri din guvernul Tăriceanu. E vorba despre Tudor Chiuariu (Justiţie) şi Zsolt Nagy (Comunicaţii), condamnaţi în dosarul «Poşta» pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Creţeanu, care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naţionale Poşta Română. În acest dosar, cu excepţia celor doi miniştri, DNA a formulat acuzaţii împotriva mai multor demnitari şi a extins cercetările asupra lui Sorin Creţeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Principala câştigătoare din afacerea penală cu Poşta, firma Comnord, controlată de Creţeanu, construise anterior şi sediul reprezenţei Citroen din Bucureşti, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cei doi sunt asociaţi direct în Clubul Vinului, o afacere elitistă ce reuneşte mai multe personaje controversate".

RISE Project a luat legătura cu Sorin Creţeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. A reacţionat scurt: "N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere".

Numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete, potrivit Rise Project. Jurnaliştii spun: "Unul dintre ele aparţine unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $". Jean Valvis a spus pentru RISE Project: "Da, ştiu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveţia, eu sînt şi cetăţean elveţian, şi cetăţean grec, şi ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligaţiile fiscale".

Jean Valvis este cunoscut în România pentru afacerile din lumea fotbalului, ca acţionar al echipei Rapid Bucureşti, dar şi cu ape minerale.Valvis a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar şi al producătorului de lactate LaDorna, cedat în 2008 francezilor de la Lactalis. Timp de mai mulţi ani, Jean Valvis a fost acţionar semnificativ al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, deţinând 20% din echipă, alături de acţionarul majoritar George Copos, condamnat în celebrul "Dosar al Transferurilor". În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica şi Domeniile Sîmbureşti.

Rise Project mai precizează că omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006: "Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzaţi afaceriştii Dan Adamescu şi Iosif Armaş. În primă instanţă, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, şi-a părăsit profesia şi a activat în industria farmaceutică. El a fost şi primul contact cu România al producătorului de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul şi-a înfiinţat propriile firme de distribuţie de medicamente. Acum, omul de afaceri deţine cel mai mare showroom de ambarcaţiuni şi yachturi din România, dar produce şi case de lemn. Această ultimă afacere l-a şi adus în atenţia DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis şi el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvenţă".

Contactat de RISE, Gabriel Hanganu ne-a declarat: "Am fost acţionar în perioada la care vă referiţi la o societate comercială elveţiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanţii acestei societăţi, deschizând un cont din categoria «Private Banking». Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate şi reprezintă dividende, ce au fost declarate şi impozitate conform legislaţiei în vigoare".

Din documentele bancare analizate de RISE, reiese că personajul care deţine contul de peste 800 de milioane de dolari este un afacerist canadian de origine română, care nu a avut însă afaceri la Bucureşti. Până acum, pentru acest cont de 800 milioane de dolari au fost vehiculate nume precum Dinu Patriciu sau Dimitrie Strudza.

Tot în această săptămână, Rise Project a scris că printre românii care au avut conturi secrete la banca HSBC se numără şi demnitarul PSD, Viorel Hrebenciuc, reţinut la finele anului trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure.

Hrebenciuc a avut acces la un profil bancar codificat, care reuneşte două conturi. La acelaşi profil şi, implicit, la cele două conturi bancare au mai avut acces soţia lui Hrebenciuc, Letiţia, fiul lor, Andrei, dar şi un personaj controversat, implicat într-un amplu caz penal, instrumentat de Victor Ponta pe vremea când era procuror.

Documentele arată că accesul la cele două conturi era împărţit de familia deputatului Hrebenciuc cu Robert Deutsch, om cheie în afacerea Megapower - o fraudă care a avut loc în anii '90 şi în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari. Conturile Hrebenciuc-Deutsch au fost create în septembrie 1996, dată la care afacerea Megapower nu se încheiase încă. Exact în acel an, 1996, Ministerul Finanţelor a demarat procedura de executare pentru recuperarea banilor publici din această afacere.

Profilul secret şi cele două conturi au fost închise în 2006, la zece ani după ce au fost înfiinţate, potrivit Rise Project. Documentele bancare aferente profilului indică faptul că în 2006 în conturi se aflau aproape 90 de mii de dolari. Viorel Hrebenciuc nu a menţionat aceste sume în declaraţia sa de avere.

HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, a ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor. Raportul International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ) are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.

Clienţii elveţieni au depozitat cele mai mari sume în conturile HSBC în 2006-2007, valoarea totală a depozitelor însumând 31,2 miliarde de dolari, urmaţi de clienţi cu legături în Marea Britanie (21,7 miliarde de dolari), Venezuela (14,8 miliarde de dolari), SUA (13,4 miliarde de dolari), Franţa (12,5 miliarde de dolari) şi Israel (10 miliarde de dolari). În funcţie de numărul deponenţilor, România se află pe locul 62 în clasamentul ICIJ, cu 219 clienţi, încadrată de Luxemburg (222 clienţi) şi Insulele Cayman (212 clienţi). Topul este condus de Elveţia, cu 11.235 de clienţi cu legături în această ţară, Franţa (9.187 clienţi), Marea Britanie (8.844 clienţi) şi Brazilia (8.667 clienţi).

Majoritatea datelor privind numărul de deponenţi se referă la perioada 1988-2007.

Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Puţin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după ce Rusia a anexat Crimeea, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism, potrivit Bloomberg.

Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, Prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.

În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari, pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.