Schaeuble dă de înţeles că Germania pregăteşte un "Plan B" pentru cazul unui faliment al Greciei

Actualizare 16:50 Majoritatea grecilor vrea un acord cu creditorii şi ca ţara să rămână în UE şi în zona euro

În marea lor majoritate, grecii doresc ca autorităţile de la Atena să ajungă la un acord cu creditorii ţării, Grecia să rămână în Uniunea Europeană, păstrând şi moneda comună, euro, şi, deşi speranţele în guvernul lui Alexis Tsipras s-au mai redus, partidul aflat la guvernare, Syriza, continuă să se bucure de încrederea grecilor, informează duminică EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie al institutului Kappa Research, apărut duminică în publicaţia To Vima, 71,9% dintre cetăţeni s-au pronunţat în favoarea ajungerii la un acord cu instituţiile internaţionale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), în timp ce 23,2% ar prefera ruperea relaţiilor cu aceste organisme, potrivit Agerpres. Totodată, potrivit aceluiaşi sondaj, 72,9% dintre greci doresc menţinerea ţării în zona euro, iar 20,3% ar dori o revenire la drahmă. În plus, 36,1% dintre persoanele intervievate consideră că ţara este în pragul falimentului, faţă de 32,7% care cred contrariul.

Sondajul mai relevă că 79,4% dintre cei chestionaţi doresc ca Grecia să rămână membră a UE, iar un procent de 73,7% au aceeaşi părere în ceea ce priveşte NATO. Doar 17,2% doresc o ieşire din UE şi 22% ar fi de acord ca Grecia să se retragă din Alianţa Nord-Atlantică.

--

Actualizare 11:55 Ministrul grec de interne evocă posibilitatea unor noi alegeri

Sub presiunea creditorilor, UE şi FMI, şi a partidelor de opoziţie din interiorul Greciei, ministrul de interne a declarat că "dacă este necesar", noi alegeri generale ar putea fi convocate pentru a permite poporului să se pronunţe asupra politicii guvernului stângii radicale.

"Cei care îşi imaginează că actualul guvern este o paranteză... greşesc; poporul a votat (recent) şi, dacă este necesar, o va face din nou", a declarat Nikos Voutsis, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timpul unei dezbateri aprinse în Parlament asupra decretului privind transferul fondurilor organismelor publice la Banca Greciei, o măsură adoptată pentru a contracara penuria finanţelor publice, notează France Presse.

Partidele de opoziţie, în special dreapta Noua Democraţie şi socialiştii PASOK, au calificat decretul ca "anticonstituţional" şi au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii, cu riscul de a aduce vistieria statului "în impas".

Nikos Filis, purtător de cuvânt al grupului parlamentar al stângii radicale SYRIZA, la putere de trei luni şi care încă se bucură de o mare popularitate, a dat asigurări că "guvernul nu doreşte alegeri anticipate sau referendum".

"Ne dorim un compromis cu creditorii asupra problemelor economiei, dar în cazul în care opoziţia cere legitimitatea acestui acord de către popor, nu ne temem (de alegeri)", a subliniat el.

---

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a dat de înţeles sâmbătă că Berlinul se pregăteşte de un posibil faliment al Greciei, făcând o paralelă cu planul secret de reunificare a Germaniei în 1989, informează Reuters.

"Nu ar trebui să întrebaţi politicieni responsabili despre alternative", le-a răspuns Schaeuble jurnaliştilor la întrebarea despre existenţa unui "Plan B", după reuniunea tensionată a miniştrilor de finanţe pe tema situaţiei Greciei, adăugând că oricine poate să-şi folosească imaginaţia pentru a-şi da seama ce poate să se întâmple.

El a dat de înţeles că dacă ar răspunde afirmativ la întrebarea privind pregătirea unui "Plan B" - adică ce s-ar face dacă Grecia rămâne fără bani şi nu-şi poate plăti datoriile - ar putea declanşa panică.

Ca să-şi explice poziţia, ministrul german de finanţe a făcut o paralelă cu faptul că planul de reunificare din 1989 al ţării sale a trebuit ţinut secret în faza iniţială.

"Dacă atunci un ministru în funcţie - am fost unul dintre ei - ar fi spus dinainte că avem un plan de reunificare, probabil că lumea întreagă ar fi spus: Germanii au luat-o razna de tot", a explicat Schaeuble.

La întâlnirea de vineri, Grecia a fost aspru criticată că trage de timp în privinţa reformelor ce ar debloca banii din partea finanţatorilor internaţionali, deşi Atena rămâne rapid fără fonduri.

Ministrul de finanţe al Sloveniei a sugerat la acea întâlnire că, din cauza că negocierilor ţin de trei luni dar nu ajung la niciun rezultat, poate că miniştrii din zona euro ar trebui să înceapă discutarea unui Plan B: ce se întâmplă dacă Grecia dă faliment.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au avertizat dur Grecia, vineri, că nu va primi ajutor financiar până nu va prezenta un plan complet de reforme economice, în condiţiile în care ţara se în dreaptă spre incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat după discuţii dificile cu ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

Dijsselbloem a mai spus că fondurile de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

Dijsselbloem a spus însă că miniştrii vor analiza din nou progresele abia pe 11 mai, cu o zi înainte de termenul la care Grecia trebuie să plătească FMI o rată de împrumut de 750 milioane de euro.

Vineri seară, Parlamentul grec a votat un decret controversat ce face obligatoriu transferul rezervelor de fonduri ale organismelor publice şi autorităţilor locale către Banca centrală a ţării pentru a face faţă dificultăţilor financiare ale statului, informează AFP.

Actul a fost adoptat doar de majoritatea guvernamentală de deputaţi ai coaliţiei de stânga SYRIZA şi micului partid naţionalist Anel, cu 156 de voturi contra 104.

În timpul unei şedinţe furtunoase, partidele de opoziţie, în special de dreapta şi socialist, au calificat decretul drept "anticonstituţional" şi au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii, UE şi FMI, cu riscul de a aduce vistieria statului "în impas".

Măsura adoptată este destinată să acopere "nevoile de urgenţă ale statului, care se ridică la trei miliarde de euro pentru următoarele 15 zile", stipulează decretul.

Acest transfer obligatoriu al rezervelor de fonduri de la circa 1.400 de organisme publice (spitale, universităţi etc) şi autorităţi locale ar trebui să ajungă la 1,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor guvernului, dar cotidianul liberal Kathimerini a declarat vineri că ar fi vorba doar de 400 milioane de euro.

În declaraţiile pentru televiziunea privată Skai, ministrul adjunct de finanţe Dimitris Mardas a menţionat că, până în prezent, ţara a strâns deja 160 milioane euro ca urmare a unui act normativ care obligă entităţile publice, cu excepţia caselor de pensii, să împrumute statului - prin intermediul băncii Greciei - rezervele lichide, măsură care a provocat "furia" reprezentanţilor municipalităţilor.

Grecia se confruntă cu probleme grave de lichiditate de la începutul lui februarie, când Banca Centrală Europeană a întrerupt finanţarea directă pentru băncile greceşti, care pot avea acces la lichiditate doar prin mecanismul de urgenţă, la o dobândă de 1,55%, mult peste cea de 0,05% a BCE.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus că instituţia va continua să susţină băncile din Grecia atâta timp cât va considera că acestea sunt solvabile, dar a avertizat că creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale elene reduce valoarea garanţiilor pe care le folosesc aceste instituţii pentru atragerea de fonduri.

BCE a majorat miercuri fondurile de urgenţă puse la dispoziţia băncilor din Grecia, cu 1,5 miliarde euro, la 75,5 miliarde euro.